Pretenţii. Sentința nr. 1474/2014. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 1474/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 12913/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

SECȚIE CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 8637

SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 1474

Ședința publică de la 17 Februarie 2014

PREȘEDINTE A. T.

Grefier A. C. B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de reclamant . - P. LICJHIDATOR JUDICIAR SIERRA QUADRANT FILIALA BUCUREȘTI SPRL în contradictoriu cu pârât S.C. A.-Ț. ASIGURĂRI S.A., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile orale și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.02.2014 când a hotărât următoarele.

INSTANȚA

P. cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., reclamanta ., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta . S.A., să oblige pârâta la plata sumei de_,87 lei, actualizată cu rata inflației precum și dobândă legală. A mai solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că între cele două părți a fost întocmită polița de asigurare nr._/14.11.2011 având ca obiect asigurarea unui număr de 26 autovehicule, printre care și autoutilitara marca F. Ducato cu nr. de înmatriculare_ . La data de 17.02.2012 autoutilitara a ars în proprție de 90% așa cum rezultă din procesul verbal de intervenție nr. 4/17.02.2012 emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General I. G.” al jud. G., cauza stabilită de organele abilitate fiind scurtcircuit electric, primul material care s-a aprins fiind un cablu electric.

Mai precizează reclamanta că prin adresa nr. 3915E/03.05.2012 A. Ț. ASIGURĂRI S.A. – Divizia Daune ne-a comunicat faptul că nu poate achita despăgubirea solicitată în baza poliței de asigurare nr._ deoarece din expertiza tehnică efectuată de expert autorizat a rezultat faptul că incendiul nu s-a putut produce în condițiile declarate de mecanicul de serviciu.

În dovedirea acțiunii a depus înscrisuri (f.5-25)

În drept, a invocat dispozițiile din Legea 136/1995, în referire la art.1270 și 1350 C.civ.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare a precizat că cele reținute de către I.S.U. G. prin procesul verbal de intervenție reprezintă doar elemente probabile. Întrucât existau suspiciuni cu privire la modul de producere a evenimentului generator de prejudicii s-a procedat la efectuarea unei expertize care să stabilească în mod clar cauzele producerii avariilor la autovehicul.

În concluziile raportului întocmit de expertul tehnic V. C. se menționează că incendiul din data de 17.02.2012 ora 23.00 l autoutilitara F. Ducato cu nr. de înmatriculare_ proprietar . nu s-a produs în condițiile declarate de mecanicul de serviciu întrucât incendiul a izbucnit în patru locuri iar acesta nu se putea manifesta în mod violent încât să topească spițele de oțel ale volanului, această temperatură dezvoltată fiind asigurată de arderea altor materiale combustibile cu putere calorică mare.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 C.pr.civ.

În dovedirea întâmpinării a depus înscrisuri (f.31-49).

Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri, expertiza efecte pirotehnice.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că la data de 17.20.2012, în jurul orei 23.00 mecanicul de serviciu a pornit mașinile din parcul auto pentru a păstra acumulatoarele acestora în stare de funcționare. După circa 15 minute a fost anunțat de către paznicul unității că în parc arde o mașină (_ ) iar împreună cu ceilalți colegi a încercat să stingă focul cu ajutorul instinctoarelor și cu zăpadă timp în care au fost alertate organele abilitate, respectiv ISU G..

La data producerii evenimentului autoutilitara F. Ducato cu nr. de înmatriculare_, avea încheiată o poliță de asigurare nr._/14.11.2011 (f.10) cu valabilitate de la data de 16.11.2011 până la 15.11.2012 (f.10).

Pârâta își motivează refuzul de acordare a despăgubirii întrucât potrivit constatărilor expertului efectuate în perioada de verificare a documentației evenimentul nu s-ar fi produs în condițiile declarate de mecanicul de serviciu, apreciind că sursa de inițiere constă în aprindere a incendiului tip ARSON, în sensul că incendiul a fost generat cu intenții direct rău voitoare.

Expertul M. S., desemnat de către instanță să stabilească împrejurările în care s-a produs incidentul, a menționat în cuprinsul concluziilor sale că în urma emiterii pachetului de ipoteze, pe baza elementelor de care acesta a dispus și în urma cercetării la fața locului și a documentelor existente la dosar a afirmat că ipoteza experților pârâtei în sensul că o acțiune intenționată prin care a fost incendiat autovehiculul este foarte puțin probabilă.

Raportat la constatarea tehnică întocmită la inițiativa pârâtei, aceasta nu poate fi considerată o expertiză în sens procesual întrucât nu a fost întocmită în condițiile și rigorile impuse de lege.

De asemenea, organele abilitate din cadrul INSPECTORATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ G., care au participat la neutralizarea incendiului survenit la autovehiculul în discuție și care au făcut constatările preliminare au concluzionat de asemenea în cadrul procesului verbal de intervenție nr. 4/17.02.2012 (f.13) că sursa probabilă a incendiului o reprezintă apariția unui scurt circuit electric la un cablu electric.

Astfel, instanța concluzionează că refuzul pârâtei de a achita contravaloarea despăgubirii nu este justificat, în cauză, pârâta nereușind să facă dovada că evenimentul s-a produs în alte împrejurări decât cele reținute de organele constatatoare din cadrul ISU G..

Mai mult decât atât, pârâta nu și–a îndeplinit obligația asumată în cadrul contractului de asigurare la art. 36 potrivit căruia „În caz de incendiu și/sau explozie despăgubirile se acordă în baza raportului de intervenție întocmit de unitatea de pompieri militari care a intervenit la lichidarea urmărilor riscului acoperit sau dacă este cazul în baza procesului verbal de cercetare întocmit de specialiștii numiți de organul competent pentru cercetarea evenimentului, prin care se stabilesc cauzele și împrejurările acestuia”.

Cel mai probabil, pârâta a încercat să dovedească prin această modalitate că incendiul a fost provocat intenționat și a face aplicabilă astfel clauza de excludere prevăzută la art. 12.9 justificându-și astfel refuzul achitării despăgubirilor.

Conform art. 379 alin. 3 C.pr.civ., „creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală”.

Totodată, potrivit art. 1073 C.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației. În cadrul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Instanța reține că reclamantul are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei.

Instanța va admite acțiunea reclamantului și va obliga pârâta să plătească către reclamantă suma de_,87 lei, sumă actualizată cu rata inflației, precum și dobândă legală de la momentul introducerii cererii și până la achitarea efectivă a debitului.

În baza art. 274, C.pr.civ., instanța va obliga pârâta la plata sumei de 3154 lei lei cu titlu de cheltuieli de judecată (600 lei onorariu expert, 2549 lei taxă judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea reclamantei . - P. LICJHIDATOR JUDICIAR SIERRA QUADRANT FILIALA BUCUREȘTI SPRL, cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 244, ., . cu pârât S.C. A.-Ț. ASIGURĂRI S.A., cu sediul în SECTOR 1, București, .. 74, având ca obiect pretenții.

Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de_,87 lei, sumă actualizată cu rata inflației, precum și dobândă legală de la momentul introducerii cererii – 12.07.2012 și până la achitarea efectivă a debitului.

Obligă pârâta la plata sumei de 3154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (600 lei onorariu expert, 2549 lei taxă judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar).

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.02.2014.

Președinte,Grefier,

Judecător A. T. A. C. B.

Teh AT/Red ACB/

Comunicat 2 ex/

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 1474/2014. Judecătoria GALAŢI