Pretenţii. Sentința nr. 480/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 480/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6464/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 480
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect pretenții formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 602 în contradictoriu cu pârâții M. G. P. Primar și C. L. G. și chemata în garanție D. S..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 21.01.2014 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 09.04.2012 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 602 în contradictoriu cu pârâtele C. L. G. și DÂNGU S. a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 8988,46 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 2005 – 2011 și a sumei de_ lei reprezintă penalități de întârziere pentru aceeași perioadă și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta Dângu S. locuiește în apartamentul nr. 64 din G., ., ., și a beneficiat serviciile intermediate de reclamantă dar refuză plata cheltuielilor de întreținere datorate, în timp ce pârâta C. L. al mun. G., nu-și îndeplinește obligațiile stabilite în calitatea sa de proprietar al acestui apartament.
A învederat reclamanta că, deși au fost notificate în repetate rânduri, pârâtele nu au dat curs solicitărilor sale de a achita cheltuielile restante.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 46,49,50 din Legea nr. 230/2007, HG nr. 1588/2007, art. 998, 999, art. 969, 1066, 1073 cod civil 1864.
În susținerea cererii formulate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie procesele verbale de stabilire a procentului penalităților, tabelul de clacul al penalităților, fișa cont aferentă apartamentului, notificări și confirmări de primire, listele de plată pentru perioada în discuție (filele 6-84).
Legal citată pentru termenul din 11.01.2013, pârâta C. L. al mun. G. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a acestei instituții în temeiul art. 23 alin. 1 și art. 67 din Legea nr. 215/2001. A mai învederat și faptul că, tocmai în baza acelorași texte de drept invocate, această pârâtă este doar administratorul apartamentului în litigiu, însă nu și proprietarul său.
În drept, a invocat prevederile art. art. 41 alin. 1 și art. 115 C., Legea nr. 215/2001, Legea nr. 237/2006.
Pentru termenul de judecată din 08.02.2013, pârâta DÂNGU S. a depus la dosar chitanțe privind achitarea către reclamantă a sumei de 1690 lei (filele 102-103).
Pentru termenul din 08.03.2013, M. G. a comunicat la dosar copie după contractul de închiriere nr. 93/26.01.1999 încheiat între această instituție și D. S. pentru apartamentul din G., ., .. (filele 119-122).
La termenul din 12.04.2013, reprezentantul pârâtei C. L. al mun. G. a invocat lipsa calității de avocat a reprezentantului reclamantei, M. D. și pe cale de consecință lipsa calității de reprezentant al reclamantei în condițiile legii.
Pentru termenul din 03.09.2013, reclamanta a depus la dosar un înscris denumit „cerere de modificare și întregire a cererii de chemare în judecată” prin care a arătat că înțelege să ceară introducerea în cauză a Municipiului G. prin Primar în calitate de pârât, proprietar al apartamentului în discuție și membru al Asociației de Proprietari nr. 602.
La termenul din 01.10.2013, instanța a constatat că această excepție a rămas fără obiect, la dosar fiind depusă împuternicire de reprezentare pentru reclamantă din partea d-nei avocat Gafițuc A..
De asemenea, și-a precizat câtimea obiectului cererii în sensul că solicită obligarea pârâtelor la plata sumei de 9096,35 lei reprezentând cheltuieli de întreținere pentru perioada 15.01.2006 – 15.02.2013 și 7172,02 lei penalități de întreținere pentru perioada 07.04.2006 – 15.02.2013.
A depus și înscrisuri în dovedirea cererii modificatoare (filele 144-156).
La termenul de judecată din 01.10.2013, pârâta Dângu S. a depus mai multe chitanțe de plată a unei părți din debit.
Tot pentru același termen de judecată, reclamanta a precizat câtimea obiectului cererii sale, arătând că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 8496,42 lei cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 15.03.2008 – 15.10.2013 și a sumei de 8636,59 lei penalități de întârziere pentru perioada 07.04.2006 – 15.10.2013, depunând și înscrisuri în susținerea acestui înscris (filele 176-186).
La termenul din 12.11.2013 instanța a lăsat cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate și asupra fondului, însă în termenul de amânare a pronunțări pârâta M. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani.
De asemenea a formulat cerere de chemare în garanție împotriva lui D. S., chiriașa care ocupă acest imobil, pentru sumele la care ar putea fi obligată în baza Legii nr. 230/2007.
În drept, a invocat 205 - 208 NCPC, Legea nr. 230/2007, Legea nr. 241/2001, OUG nr. 40/1999, HG nr. 400/2003, Legea nr. 215/2001, contractul de închiriere dintre pârâtă și chemata în garanție.
La termenul din 14.01.2014 mandatarul chematei în garanție a mai depus la dosar chitanțe pentru suma de 900 lei din debit iar instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a numitei D. S. în calitate de pârâtă cu motivarea acolo arătată.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 C., excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei C. L. al mun. G., instanța o va admite pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 41 alin. 1 C. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată. per a contrario, nu poate fi parte în proces o persoană care nu are capacitate procesuală de folosință.
Prevederile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001 actualizată conferă capacitate de folosință unităților administrativ teritoriale, care sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare de drepturi și obligații ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale sunt organe deliberative, autorități ale administrației publice locale cu atribuții în rezolvarea treburilor publice din unitățile administrativ teritoriale, care nu pot reprezenta unitatea administrativ teritorială în justiție.
Prevederile Legii nr. 215/2001 stabilesc limitativ și imperativ printre atribuțiile primarului sau a președintelui consiliului județean reprezentarea unității administrativ teritoriale în relațiile cu terții și respectiv în justiție, motiv pentru care nu pot fi admise interpretări extensive ale acestora.
Pentru aceste considerente, instanța admite excepția capacității de folosință a Consiliului L. G. și dispune respingerea acțiunii formulate în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de această pârâtă, în cuantum de 1140 lei, reprezentând onorariu avocațial, instanța, în temeiul art. 274 alin. 3 C., le va reduce la suma de 496 lei, suma de 1240 lei fiind în opinia instanței vădit disproporționată în raport cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză și determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 C., excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta M. G., instanța o va admite după cum urmează:
Potrivit precizărilor depuse pentru termenul din 12.11.2013, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 8496,42 lei cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 15.03.2008 – 15.10.2013 și a sumei de 8636,59 lei penalități de întârziere pentru perioada 07.04.2006 – 15.10.2013.
Potrivit art.1, alin.1 și art.3, alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, iar termenul prescripției este de 3 ani.
De asemenea, potrivit art.7 alin.1 și 2, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Instanța constată că pretențiile reclamantei în cuantum de 686,72 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere calculate pentru perioada 15.03.2008 – 05.01.2009 au devenit scadente anterior datei de 09.01.2009, cu mai mult de 3 ani în urmă față de momentul introducerii cererii de chemare în judecată, nefiind înregistrate plăți de natură a întrerupe termenul de prescripție.
Tot astfel, penalitățile în cuantum de 1754,97 lei, calculate pentru debite din perioada 07.04.2006 – 05.01.2009 au devenit scadente anterior datei de 09.01.2009, cu mai mult de 3 ani în urmă față de momentul introducerii cererii de chemare în judecată, nefiind înregistrate plăți de natură a întrerupe termenul de prescripție cu privire la fiecare dintre plățile debitului principal.
Instanța are în vedere că fiecare debit lunar are o scadență diferită și ca atare, plățile efectuate întrerup prescripția numai cu privire la suma deja achitată, nu cu privire la întreg debitul datorat.
Pe cale de consecință, instanța urmează să admită excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei pentru suma de 686,72 lei reprezentând debit scadent anterior datei de 09.01.2009, respectiv 1754,97 lei penalități scadente în perioada 07.04.2006 – 05.01.2009, cu privire la care nu au fost identificate plăți întreruptive de prescripție.
Cu referire la fondul cauzei, instanța urmează să admită în parte acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, pentru următoarele considerente:
În fapt, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune stabilite si afișate lunar de către reclamantă, în perioada 09.01.2009 – 15.10.2013, coroborate cu fișa de cont aferentă acestei perioade rezultă că pârâtul M. G., care avea calitatea de proprietar al apartamentului nr. 64 din G., ., . achitat, la termenele stabilite, cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere lunare.
Potrivit înscrisurilor menționate, în perioada mai sus menționată, au fost calculate cote de întreținere restante aferente apartamentului ocupat, conform contractului de închiriere nr. 93/26.01.1999 de către chemata în garanție D. S. în cuantum de 7809,70 lei (filele 179-181).
Pârâta M. G. figurează în evidențele Asociației de Proprietari nr. 602 și cu restanțe la penalități, în cuantum de 6881,62 lei pentru perioada 30.10.2009 – 15.08.2013 (filele 183-186).
După ultimele precizări depuse de reclamantă, chemata în garanție D. S. a mai făcut dovada achitării sumei de 900 lei în contul datoriei (filele 195 și 202).
În drept, potrivit art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. De asemenea, potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
În conformitate cu art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Potrivit proceselor verbale ale adunării generale a Asociației de Proprietari nr 602 (filele 11-12), asociația a stabilit aplicarea unui sistem propriu de penalități de 0,2% pe zi de întârziere, fără a depăși suma la care se aplică penalitățile, pentru debitele restante, sistem care se încadrează în prevederile legale aplicabile.
Reclamanta a făcut dovada existenței debitului și penalităților solicitate.
După ultima precizare a pretențiilor de către reclamantă, chemata în garanție D. S. a mai achitat suma de 900 lei.
Pentru toate argumentele de mai sus, instanța va admite în parte acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată și o va obliga pe pârâta M. G., în calitate de proprietar al apartamentului nr. 98, la plata către reclamantă a sumei de 13.791,32 lei, dintre care 6909,70 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013 iar suma de 6881,62 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013, urmând a respinge ca prescrise, respectiv ca rămase fără obiect celelalte pretenții.
Potrivit art. 276 C., instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, constatând în onorariu avocațial (conform chitanței nr. 466/30.07.2013), proporțional cu cuantumul pretențiilor admise.
Cu referire la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, instanța urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 60 alin. 1 C., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Așa cum rezultă din contractul de închiriere nr. 93/26.01.1999, chemata în garanție D. S. este cea care a ocupat în fapt și în drept imobilul pentru care s-au înregistrat restanțe la plata cheltuielilor de întreținere. În consecință, aceasta a fost cea care a beneficiat de utilitățile furnizate și de serviciile prestate prin intermediul asociației de proprietari.
Potrivit art. 14 alin. 5 din O.U.G. nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor, chiriașul este obligat să plătească întreaga chirie, precum și toate cheltuielile pentru servicii și întreținere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuința.
Constatând că chemata în garanție D. S. a fost cea care a ocupat efectiv imobilul și a beneficiat de utilități, în calitate de chiriaș, instanța constată că îi revine acesteia obligația de achita suma datorată de M. G. reclamantei.
Pentru toate argumentele învederate, va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta M. G. și o va obliga pe chemata în garanție D. S. la plata către pârâta M. G. a sumei de 13.791,32 lei, dintre care 6909,70 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013 iar suma de 6881,62 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013.
Totodată, va obliga chemata în garanție la plata către pârâta M. G. a sumei de 640 lei reprezentând cheltuieli de judecată la plata căreia a fost obligată aceasta din urmă, dat fiind faptul că a căzut în pretențiile sale cu referire la cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată de C. L. al mun. G., invocată de acesta prin întâmpinare.
Respinge cererea principală precizată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 602 cu sediul în G., ., . în contradictoriu cu pârâta C. L. AL MUN. G., cu sediul în G., . jud. G., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Obligă reclamanta la plata către C. L. al mun. G. a sumei de 496 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial redus.
Respinge cererea principală precizată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 602 cu sediul în G., ., . în contradictoriu cu pârâta D. S., cu domiciliul în G., ., ., jud. G., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, invocată din oficiu, cu privire la suma de 686,72 lei reprezentând debit scadent în perioada 15.03.2008 – 05.01.2009, respectiv 1754,97 lei penalități scadente în perioada 07.04.2006 – 05.01.2009, cu privire la care nu au fost identificate plăți întreruptive de prescripție.
Admite în parte cererea principală precizată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 602 cu sediul în G., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. G. P. PRIMAR cu sediul în G., ., jud. G..
Obligă pârâtul M. G. - prin Primar să plătească către reclamantă suma de 13.791,32 lei, dintre care 6909,70 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013 iar suma de 6881,62 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013.
Respinge ca prescrise pretențiile reclamantei cu privire la suma de 686,72 lei reprezentând debit scadent în perioada 15.03.2008 – 05.01.2009, respectiv 1754,97 lei penalități scadente în perioada 07.04.2006 – 05.01.2009.
Respinse ca rămase fără obiect pretențiile reclamantei privind suma de 900 lei.
Obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, constând în onorariu avocațial, proporțional cu pretențiile admise.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de M. G. P. PRIMAR în contradictoriu cu D. S., cu domiciliul în cu domiciliul în G., ., ., jud. G..
Obligă chemata în garanție D. S. să plătească către pârâtul M. G. - prin Primar suma de_,32 lei, dintre care 6909,70 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013 iar suma de 6881,62 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru perioada 09.01.2009 – 15.10.2013.
Obliga chemata în garanție la plata către pârâtă a sumei de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. B. E. B.
RED.OB/TEH.EB/7EX/26.02.2014 .>
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 155/2014. Judecătoria... → |
|---|
