Pretenţii. Sentința nr. 8099/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 8099/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 01-08-2014 în dosarul nr. 1330/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8099
Ședința publică de la 01 August 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect pretenții formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . GROUP SA și intervenientul forțat R. A..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.07.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 01.08.2014 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.01.2013, sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . GROUP SA a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de_,76 lei cu titlu de contravaloare reparație și la plata de penalități de 0,2% pe zi de întârziere de la data când asigurătorul trebuia să efectueze plata, potrivit Ordinului CSA nr. 5/2010, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a formulat prezenta acțiune în calitate de creditor cesionar, în baza contractului de cesiune de creanță încheiat cu păgubitul GALANTU M..
A arătat de asemenea că, la data de 27.04.2012, în timp ce reclamantul conducea autoturismul Renault Megane Scenic cu nr GL-_ a fost implicat într-un eveniment rutier produs din culpa șoferului autoturismului Dacia înmatriculat sub nr._, numitul R. A., asigurat RCA la pârâtă. A precizat că în ceea ce privește acest accident rutier pârâta a deschis un dosar de daună în care s-au întocmit note de constatare în vederea reparării autovehiculului Renault Megane, avariat în accident.
A mai arătat că reclamanta a fost cea care a procedat la repararea acestui autovehicul, emițând factura fiscală nr. 280/11.06.2012, în valoare de_,76 lei, iar ulterior, între păgubitul GALANTU M., proprietarul autovehiculului avariat, și reclamantă s-a încheiat contractul de cesiune de creanță pentru suma de mai sus, cesiune ce a fost notificată debitorului cedat prin intermediul executorului judecătoresc.
A precizat că a convocat pârâta la conciliere directă, însă aceasta nu a dat curs invitației.
A invocat că pârâta refuzat plata, motiv pentru care datorează și penalități de întârziere de 0,2% de la data de 03.09.2012, data când trebuia să efectueze plata.
A precizat temeiul de drept al cererii ca fiind art. 1566-1578, 1349 NCC, at. 274 C., Ordinul CSA nr. 14/2011.
În susținerea cererii, au fost depuse, la dosar, în copie, înscrisuri: contractul de cesiune de creanță, procesul verbal de contravenție, polița RCA, factura fiscală și devizul de reparații(filele 5-18).
Pentru primul termen de judecată, reclamanta a depus la dosar precizare a pretențiilor arătând că pârâta a achitat suma de_,80 lei, astfel că în prezentul dosar se mai solicită diferența de 1494,96 lei, cuantificându-se și penalitățile pentru perioada 03.09.2012 – 18.01.2013 la suma de 370 lei.
Legal citată pentru termenul din 12.11.2013, pârâta . GROUP SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
A precizat în primul rând că a achitat pentru acest dosar de daună suma de_,27 lei, cu ordinul de plată din 23.04.2013. A mai arătat că legea aplicabilă este Legea nr. 136/1995 și Ordinul CSA nr. 14/2011.
Pe fondul cererii, pârâta a contestat contractul de cesiune de creanță. De asemenea, a arătat că suma solicitată de reclamantă este supraevaluată, suma deja achitată fiind cea corectă în vederea readucerii autoturismului avariat la starea de dinaintea producerii accidentului. A precizat că potrivit art. 36 alin. 2 și art. 42 din Ordinul CSA nr. 14/2011, asiguratorul RCA are dreptul ca la stabilirea mărimii cuantumul prejudiciului să efectueze propriile investigații și constatări în legătură cu dinamica accidentului și modul de reparare a autovehiculului. A precizat că reclamantul nu s-a încadrat în instrucțiunile primite de la asigurător și a efectuat un deviz de reparații și reparațiile propriu-zise la o unitate cu care pârâta nu are convenție. A menționat și că această reparație nu a fost avizată de societatea de asigurare, plata fiind condiționată de acordul asiguratorului la reparație.
Cu privire la penalități, a invocat că atât timp cât în opinia lor, debitul principal nu este datorat, nici penalitățile, ca accesorii, nu sunt datorate.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea apărărilor sale, pârâta a depus la dosar înscrisuri din dosarul de daună (filele 37-52).
La termenul din 12.11.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat a numitului R. A., conducătorul auto vinovat de producerea accidentului din 27.04.2012.
Pentru termenul din 10.12.2013, pârâta a mai depus un înscris prin care a învederat că a achitat suma de_,80 lei la data d 04.07.2012, suma fiind valoarea maximă de despăgubire datorată potrivit Normelor RCA, depunând în anexă și dovada plății, respectiv modul de calcul (filele 61-62).
Pentru termenul din 28.01.2014, pârâta a depus la dosar o precizare a modului de calcul al valorii maxime de despăgubire (filele 68-75).
La termenul din 25.03.2014 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică specialitatea auto, raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert A. C. fiind depus la dosar pentru termenul din 20.05.2014 (filele 91-96), fără ca părțile să formuleze obiecțiuni.
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, în baza art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 146/1997 și a art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza potrivit art.1 pct.1 raportat la art. 5 C..
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține că cererea reclamantei, astfel cum a fost precizată, este întemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, potrivit constatării amiabile încheiate de cei doi conducători auto la data de 07.04.2012 (fila 8), în acea zi a avut loc un accident rutier produs din culpa conducătorului auto A. R. accident în care a fost avariat și autovehiculul Renault Megane, cu nr. GL-_, proprietatea cedentului reclamantei, Galantu M.. La momentul producerii accidentului, R. A. conducea autovehiculul cu nr._, asigurat RCA la pârâtă în baza poliței de asigurare nr._ cu valabilitate în perioada 18.11.2011 – 17.05.2012.
Galantu M. a înștiințat pârâta de producerea daunei la data de 15.06.2012 (fila 43), în urma acestei avizări, pârâta deschizând dosarul de daună nr. RA18/GL/12/_
Pentru autoturismul persoanei păgubite, reclamanta, în calitate de service auto, a întocmit devizul de reparații și factura fiscală, potrivit căreia autoturismul avariat a necesitat reparații de_,76 lei (filele 13-18), din care pârâta a achitat suma de_,80 lei, la data de 04.07.2012, direct în contul reclamantei.
La data de 03.12.2012, între persoana păgubită Galantu M. și reclamantă a intervenit contractul de cesiune de creanță cu privire la contravaloarea reparațiilor suferite de autovehiculul Renault Megane, cu nr. GL-_, reclamanta preluând drepturile și obligațiile persoanei asigurate în raport cu pârâta (fila 5).
Din raportul de expertiză întocmit în dosar de expert A. C., a rezultat că valoarea reparațiilor suferite de autoturismul cu nr. GL-_ pentru aducerea în starea anterioară accidentului din 07.04.2012 a fost de_,76 lei, sumă ce se încadrează în provederile legale, privind valoarea maximă a despăgubirii ce poate fi acordată.
În drept, în rezolvarea conflictului temporal de legi existent între dispozițiile vechiului cod civil (de la 1864) și cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanța va face aplicarea normelor Codului civil vechi, deoarece, potrivit art. 3 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Noului Cod civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Potrivit art. 1 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in Romania, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane.
De asemenea, în sensul art. 36 alin. 1 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011, despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
În cauză, din probele administrate rezultă ca fiind certă existența unui prejudiciu în dauna persoanei păgubite Galantu M. ca urmare a avarierii autoturismului cu nr GL-_ în accidentul produs la 07.04.2012 din culpa exclusivă șoferului autovehiculului asigurat RCA de pârâtă, numitul Galantu M..
Cesiunea de creanță intervenită între persoana păgubită, titulară a dreptului de a obține de la pârâtă contravaloarea reparației la auto avariat, și reclamantă respectă prevederile art. 1567 alin. 3 și art. 1568 NCC, contrar susținerilor pârâtei. Deși nu se menționează expres, rezultă din ultimul alineat al acestui contract că a fost încheiat în considerarea relațiilor comerciale în formă simplificată încheiate între persoana pagubită, beneficiară a serviciilor reclamantei și aceasta.
Așadar, reclamanta, în calitate de cesionar, a preluat de la cedentul său, Galantu M., drepturile născute în patrimoniul acestuia în temeiul art. 1 și 36 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011.
Pârâta a contestat cuantumul sumei solicitate de reclamanta cesionară cu titlu de contravaloare reparație arătând că a efectuat propriile sale investigații și că reparația autovehiculului cu nr. GL-_ a fost supraevaluată, suma reală necesară aducerii autoturismului în starea anterioară accidentului fiind cea pe care pârâta a și achitat-o, de_,80 lei.
Pentru a verifica realitatea afirmațiilor celor două părți, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică specialitatea auto.
Astfel, din concluziile raportului de expertiză întocmit în dosar de expert A. C., instanța va reține că, în concordanță cu afirmațiile reclamantei cesionare, avariile produse autovehiculului proprietatea reclamantului au determinat reparații în cuantum real de_,76 lei, potrivit avizului de reparații și a facturii fiscale emise de aceasta. Concluziile raportului de expertiză s-au fundamentat în principal pe împrejurarea că devizele de lucrări estimative emise de pârâtă sunt elaborate pe baza unor constatări primare, fără a se recurge la demontări succesive, pentru a evidenția și avariile implicite ce pot avea legătură directă cu evenimentul rutier declarat. Așadar, concluzia expertului este că reperele suplimentare evidențiate în reparația realizată de reclamanta cesionară, în calitatea sa de service auto, au legătură cu accidentul, dar nu au putut fi evidențiate, datorită faptului că nu erau ușor vizibile, fără demontarea autovehiculului în urma avarierii.
Față de aceste concluzii, pârâta nu a formulat obiecțiuni în cauză.
În consecință, având în vedere toate probele administrate în dosar și concluziile raportului de expertiză, instanța constată că reclamanta cesionară are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei, care în mod nejustificat a refuzat achitarea sumei solicitate de reclamant prin cererea inițială, în calitatea sa de asigurator RCA, motiv pentru care va admite cererea, astfel cum a fost precizată la primul termen de judecată și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 1494,96 lei, cu titlu de diferență despăgubiri.
Cu privire la solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la penalități de întârziere de la data de 03.09.2012, data punerii în întârziere, instanța constată că această solicitare este întemeiată, refuzul pârâtei de a achita contravaloarea întregii facturi de reparații, fiind, în lumina probelor administrate în instanță, complet nejustificat.
Instanța are însă în vedere că la data de 04.07.2012, pârâta a achitat suma de_,80 lei, astfel că penalitățile de întârziere de 0,2% pe zi se vor calcula la diferența de 1494,96 lei, începând cu data de 03.09.2012 și până la plata efectivă a acestei sume. .
Instanța va reține și că, deși i s-a pus în vedere reclamantei să achite onorariul de expert de 600 lei, acesta nu a achitat-o în cursul judecății, motiv pentru care va fi obligată să o achite prin prezenta hotărâre.
De asemenea, potrivit art. 274, alin.1 C., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. În cauză, s-a făcut dovada cheltuielilor judiciare constând în taxa de timbru în valoare de 160 de lei taxă timbru pentru acțiunea precizată, 877,60 lei pentru suma inițială, 1240 lei onorariu avocațial și 600 lei onorariu expert.
Cât privește cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1240 de lei reprezentând onorariul de avocat al reclamantei, instanța urmează a o admite în parte, în sensul că o va obliga pe aceasta doar la plata sumei de 620 lei, apreciind, în baza art. 274, alin. 3 C., că suma de 1240 lei solicitată este disproporționată în raport cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză și determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului. Instanța va avea în vedere și împrejurarea că valoarea onorariului este aproape cât valoarea litigiului, aspect care transformă obligația de plată a onorariului integral într-o obligație excesiv de oneroasă pentru pârâtă.
De asemenea, instanța nu va putea obliga pârâta la plata sumei de 877,60 lei taxă timbru, întrucât această sumă vizează exact pretențiile la care reclamanta a renunțat întrucât fuseseră achitate de pârâtă anterior inițierii prezentului litigiu.
În concluzie, în baza art. 274 și 276 C., instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1385 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 160 lei taxă timbru, 5 timbru judiciar, 600 lei onorariu expert și 620 lei onorariu avocațial redus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată de reclamanta ., cu sediul ales în G., ., nr. 37B, jud. G., în contradictoriu cu pârâta . GROUP SA, cu sediul în București, ., Sector 1, cu sediul în G., ., . jud. G., și intervenientul forțat R. A., cu domiciliul în ..
Obligă pârâta . GROUP SA, la plata către reclamantă a sumei de 1494,96 lei reprezentând diferență contravaloare daună.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei reprezentând penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate la suma de 1494,96 lei de la 03.09.2012 până la data plății efective a sumei.
Obligă reclamanta la plata către BLET G. a sumei de 600 lei reprezentând onorariu expert încuviințat dar neachitat în cursul judecății.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1385 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă timbru parțială,onorariu expert și onorariul avocațial parțial.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.08.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/5EX/01.08.2014 .>Acest
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
← Somaţie de plată. Sentința nr. 3683/2014. Judecătoria GALAŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8371/2014. Judecătoria... → |
---|