Fond funciar. Sentința nr. 880/2015. Judecătoria GHERLA

Conform art. 8 din Legea 18/1991, s tabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face î n condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, iar potrivit aliniatul ui 2, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum ș i, î n condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus p ă m â nt in cooperativa ș i alte persoane anu me stabilite.

Totodată, instanța mai reține că, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare perso ană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Î n art. 11 al aceluiași act normativ, se prevede că s uprafața adus ă î n cooperativa agricol ă de producție este cea care rezult ă din: actele de proprietate, cartea funciar ă, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativ ă, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. Dispozițiile alin. (1) se aplic ă in mod corespunzător si in ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție in baza unor legi speciale sau in orice mod de la membrii cooperatori.

Mai întâi, se reține că, pentru a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în baza legii nr. 18/1991, este necesar ca persoanele considerate îndreptățite să depună cerere în acest sens.

Pârâta C. locală de fond funciar a comunei Sic a arătat că pârâtul S. I. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul pentru care a fost emis titlul nr._/2400 la data de 04.02.2005. Pârâtul S. I. a contestat cele arătate de Comisie, susținând că a depus o asemenea cerere, dar că nu îi poate fi imputat faptul că reclamantul nu poate identifica în evidențele sale această cerere, știut fiind că cererile de acest fel se scriau de mână, într-un singur exemplar ce îi rămânea Comisiei locale, fără a se elibera dovadă de înregistrare.

La termenul de judecată din data de 09.06.2015, în dovedirea faptului că a formulat cerere de reconstituire cu privire la terenul în suprafață de 2.900 m.p., din tarlaua 13 .>0, pârâtul S. I. a depus adeverința nr. 1121/30.06.1993 emisă de C. locală Sic, prin care se atestă că prin hotărârea nr. 70/13.09.1991 a Comisiei județene a fost stabilit dreptul de proprietate al pârâtului (domiciliat în Sic, .) asupra terenului în suprafață de 0,33 ha (f.80).Justificând diferența dintre suprafața menționată în adeverință (3.300 m.p.) și cea pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr. _/2400/04.02.2005 (2.900 m.p.), pârâtul a arătat că și în documentația de intabulare a terenului, în baza titlului de proprietate, se observă că din suprafața de 0,33 ha la fața locului, nu a putut fi intabulată decât o suprafață de 2.900 m.p., din cauza unor șanțuri, delimitate în planul de amplasament și delimitare a imobilului, de punctele 1108 – 1105 – 1104 – 1106 (f.78, 81).

La data de 07.07.2015, la solicitarea instanței de a se comunica toate actele ce au stat la baza emiterii adeverinței nr. 1121/30.06.1993, C. locală Sic a depus cererea de constituire a dreptului de proprietate, formulatăla data de 15.03.1991, de pârâtul S. I. (domiciliat în Sic, nr. 225, deci nude tatăl său S. I., care domicilia în Sic, .) -f.88. Prin această cerere, pârâtul a solicitat constituirea dreptului de proprietate în temeiul art. 18 din Legea nr. 18/1991, arătând că este membru cooperator activ, dar a intrat în C.A.P. fără pământ.

C. locală a mai comunicat instanței că, urmare a soluționării favorabile a acestei cereri, a fost emis titlul de proprietate nr. 5433/403/22.02.1994,în favoarea pârâtului S. I. (Sic, .), pentru suprafața totală de 3.295 m.p., din care 2.300 m.p. extravilan arabil, înscris tarlaua 1, .>și intravilan, arabil în suprafață de 605 m.p. înscris în tarlaua 76 . construcții, în suprafață de 390 m.p. înscris în tarlaua 76 .>

Așadar, instanța constată că pârâtul S. I., deși cunoștea faptul că i se eliberase un alt titlu de proprietate, pentru o suprafață de 0,33 ha, a încercat în mod deliberat să inducă instanța în eroare, prin cele arătate, și anume că adeverințanr. 1121/30.06.1993 a fost emisă cu privire la terenul pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2400/04.02.2005.De asemenea, atâta vreme cât C. locală Sic a comunicat instanței că pârâtul nu a formulat o cerere de reconstituire, înregistrarea unei astfel de cereri, precum și conținutul acesteia nu pot fi dovedite prin martori.

Prin urmare, față de cele arătate de C. locală Sic și atitudinea vădit nesinceră a pârâtului, reține că acesta nu a formulat cerere de reconstituire, iar în lipsa unei astfel de cereri, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 nu putea fi reconstituit dreptul de proprietate.

În ceea ce privește îndreptățirea la reconstituire, pârâtul a arătat că tatăl său l-a întreținut pe Koto A., anterior colectivizării și a folosit efectiv terenul în litigiu. De asemenea, că datorită relațiilor bune ce existau între familia tatălui pârâtului și cea lui Koto A., era lipsit de relevanță dacă terenul este înscris în C.A.P. pe numele creditorului sau a debitorului obligației de întreținere. A mai arătat pârâtul că, ulterior, l-a întreținut pe Koto A. până la decesul acestuia.

Instanța constată că terenul în suprafață de 2.900 m.p., fânețe, înscris în tarlaua 13, .> situat în extravilanul localității Sic, figura în registrul agricol, în anul 1959, ca aparținând numitului Koto A. (f.26) și nu tatălui pârâtului (f.27). Acest aspect nu a fost contestat de niciuna din părți.

Față de aceste mențiuni din registrul agricol, instanța constată că nu s-a dovedit încheierea unui act translativ de proprietate între numitul Koto A. și tatăl pârâtului, anterior colectivizării, căci în caz contrar, terenul ar fi trebuit să figureze în anul 1959, în registrul agricol al lui S. I., tatăl. Mai mult, instanța observă că în data de 10.03.1991, tatăl pârâtului a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la o suprafață de 1,46 ha teren, pe baza cererii de înscriere în C.A.P. și a mențiunilor din același registru agric ol, din 1959, fără a face vreo referire la terenul înscris în tarlaua 13 .> Prin urmare, nici tatăl pârâtului nu a susținut că ar fi adus în cooperativă terenul în suprafață de 2.900 m.p., fânețe, înscris în tarlaua 13, .>

Astfel, instanța reține că terenul de 2900 m.p. din extravilanul localității Sic, asupra căruia a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlul nr._/2400 eliberat la data de 04.02.2005 nu a fost adus în C.A.P de antecesorul pârâtului, dar nici de către pârâtul S. I., întrucât acesta, la data respectivă, avea vârsta de doar 8 ani și chiar a arătat în cererea de constituire că a intrat în C.A.P. fără pământ .

La interogatoriu, pârâtul a recunoscut că nu a încheiat cu numitul Koto A. vreun contract de întreținere. Chiar dacă ar fi existat, ulterior anului 1990, un act translativ de proprietate între Koto A. și pârâtul S. I., instanța arată că reconstituirea dreptului de proprietate direct în favoarea dobânditorului, cu încălcarea prevederilor imperative ale Legii nr. 18/1991 (prin persoane îndreptățite la reconstituire se înțeleg doar persoanele titulare a dreptului de proprietate în momentul deposedării sau urmașii acestora), nu este valabilă.

Pentru aceste considerente de fapt și de drept, reținând că pârâtul nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și, mai mult, nici nu este o persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenul ui în suprafață de 2.900 m.p., fânețe, înscris în tarlaua 13, . extravilanul localității Sic, în temeiul art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997, instanța va constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/2400 eliberat la data de 04.02.2005, în favoarea pârâtului S. I..

Referitor la petitul de anulare a încheierii de carte funciară nr. 6280/05.07.2010, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil .

Având în vedere că prin prezenta hotărâre urmează a fi constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/2400 eliberat la data de 04.02.2005 în favoarea pârâtului S. I., în baza căruia acesta și-a înscris în cartea funciară nr._ Sic, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.900 m.p., în temeiul art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, instanța va admite cererea reclamantului de rectificare a cărții funciare și va anula încheierea de carte funciară nr. 6280/05.07.2010 (f.18).

În temeiul art. 453 C.proc.civ., ca parte căzută în pretenții și singurul dintre pârâți care s-a opus admiterii acțiunii, instanța va obliga pârâtul S. I. la plata către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată, a sumei de 1.550 lei, din care 1.500 lei onorariu avocațial (f.102) și 50 lei taxă judiciară de timbru (f.3).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII ,

HOTĂRĂȘTE :

Admite cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul P. C. SIC, cu sediul în ., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții C. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR SIC, cu sediul în ., ., jud. Cluj, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., nr. 58, jud. Cluj, și S. I., domiciliat în comuna Sic, ., jud. Cluj, CNP_.

Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/2400 eliberat la data de 04.02.2005, în favoarea pârâtului S. I..

Dispune anularea încheierii de carte funciară nr. 6280/05.07.2010, emisă de Biroul de cadastru și publicitate imobiliară G..

Obligă pârâtul S. I. la plata către reclamant, a sumei de 1.550 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria G..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. I. R. C. I.

Red./ dact. - D.I.R./ C.I. - 6 ex.

23 octombrie 2015