Plângere contravenţională. Sentința nr. 185/2015. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 185/2015 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 3444/235/2014
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL C.
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 185/2015
Ședința publică din data de 24 Februarie 2015
Instanța formată din:
PREȘEDINTE: N. M.
GREFIER: R. M. L.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de petentul H. D. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE C., având ca obiect plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
În temeiul art. 131 verificând competența și ținând seama și de dispozițiile art. 94 Cod pr. civ. raportat la art. 32 OG 2/2001, instanța constată din oficiu că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 238 Cod pr.civ. instanța pune în discuție estimarea finalizării prezentei cauze.
Petentul estimează că prezenta cauză se poate finaliza la acest termen.
În temeiul art. 238 Cod pr. civ., instanța estimează că prezenta cauză se poate finaliza la acest termen.
Petentul arată că nu mai are alte cereri în probațiune și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
În temeiul art. 255, art. 258 Cod pr. civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind că este pertinentă și utilă soluționării cauzei. În temeiul disp. art. 244 Cod pr. civ., instanța declară terminată cercetarea judecătorească, în temeiul art. 392 Cod pr. civ., declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii formulată, anularea procesului verbal și a amenzii aplicate cu mențiunea că nu a depășit linia continuă, microbuzul fiind pe banda de refugiu, a trecut doar pe lângă el fără să depășească linia.
În temeiul art. 394 Cod pr. civ., instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 13.10.2014, timbrată cu 20 lei taxa judiciară de timbru, petentul H. D. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/24.09.2014.
În motivarea în fapt a plângerii petentul a arătat că la data da 24.09.2014 circula din direcția G. spre C., iar in localitatea Iclod a fost oprit de către un agent de politie ce i-a comunicat că a depășit pe linie continua microbusul din fața sa, fapt pentru care i se va suspenda permisul de conducere și i sa va aplica o amenda contravenționala. Susține petentul că a încercat să-i explice agentului de politie că mergea în spatele acelui microbus de mai mult timp și nu l-a depășit deoarece era linie continuă, dar la un moment dat microbusul a încetinit și s-a retras pe banda de refugiu, eliberând astfel în totalitate banda de circulație. Menționează că păstrând o distanță de siguranță între mașina sa și fără să intre pe contrasens, a trecut pe lângă microbus. A mai arătat și că nu a făcut o depășire, nu a semnalizat, nu a trecut pe banda cealaltă de mers. Învederează și că nu a exclus posibilitatea călcării linii continue, lucru pe care l-a precizat și agentului.
Mai arată că agentul constatator nu a luat în considerare explicația sa și nici a unui alt martor sau a conducătorului mașini pe care a presupus ca a depășit-o, precum și că potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001 este obligatorie contrasemnarea procesului verbal de către un martor asistent.
A precizat și că în momentul întocmirii procesului verbal nu a putut prezenta triunghiurile reflectorizante deoarece acestea se aflau în compartimentul cu roata de rezervă a mașinii, aceasta fiind achiziționată în sistem leasing și având toate dotările. Susține și că agentului constatator i-a precizat că în mod normal are acele triunghiuri, doar că e posibil să fi rămas la spălătorie sau la reprezentanța auto. Mai arată petentul că la începutul lunii iulie a fost cu mașina la ITP unde toate accesoriile prevăzute de lege au fsot în dotarea mașinii.
În drept au fost invocate disp. OG nr. 2/2001
În probațiune au fost depuse în xerocopie înscrisuri.
Intimatul a depus întâmpinare (f. 18-19) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. În motivarea în fapt a poziției procesuale, intimatul a arătat în esență că, sub aspectul legalității, că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, susține că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ. A mai arătat că fapta contravențională a fost constată prin propriile simțuri de către agentul constatator, actul de constatare și sancționare a contravenției bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada până la proba contrarie, sarcina probei revenindu-i petentului.
În drept, au fost invocate prev. art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 din Cod pr. civ., dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 și cele ale O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul probatoriului în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. nr._/24.09.2014, (f. 5) petentul H. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 900 lei (450 lei+450 lei) și măsura reținerii permisului de conducere, în temeiul disp. art. 120, al. 1, lit. h și i din ROUG nr. 195/2002 și a art. 8 din OUG nr. 195/2002, fapte sancțioante de disp, art. art.100, al. 3, lit. e din OUG 195/2002 și respectiv 100 al. 1, pct. 13 din OUG nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 24.09.2014, ora 13:14 a condus autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare_ pe DN1C în localitatea Iclod, iar la km 35+400 a efectua manevra de depășire în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și a marcajului longitudinal continuu. Totodată autoturismul nu era dotat cu două triunghiuri reflectorizante.
Procesul verbal nu a fost semnat de petent, dar s-au consemnat obiecțiunile acestuia, în sensul că „ am încălcat linia continuă cu 2 grosimi de roată”.
Împotriva procesului verbal de contravenție, în termenul legal prevăzut de art.31 din O.G. nr.2/2001, petentul a formulat plângere contravențională, respectiv în termen de 15 zile de la înmânare.
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând conținutul procesului-verbal sub aspectul legalității întocmirii acestuia, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolului 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, neputând a fi identificată nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor articolului 16 și 17 din OG nr.2/2001 care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la nesemnarea procesului verbal de către un martor asistent, instanța reține că potrivit prevederilor art. 19 din OG 2/2001 în cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări care trebuie confirmate de cel puțin un martor, în lipsa acestuia, agentul constatator având obligația de a preciza motivele care au dus la încheierea procesului verbal în acest mod.
Verificând procesul verbal sub acest aspect, instanța constată că într-adevăr se consemnează faptul că petentul refuză să-l semneze, că procesul-verbal nu e semnat de un martor asistent, precum și că nu se face nici o referire cu privire la imposibilitatea semnării acestuia de către un martor asistent
Pe de altă parte, instanța reține mai reține că doar încălcarea prevederilor art.17 din O.G.2/2001, mai exact lipsa din procesul verbal a mențiunilor indicate în acest articol atrage de facto nulitatea procesului verbal contestat, nulitate ce se constată și din oficiu. În ceea ce privește însă lipsa altor mențiuni, cum ar fi cele enumerate la art.19 din O.G. nr.2/2001, pentru ca acestea să atragă nulitatea virtuală a procesului verbal, partea care le invocă trebuie să dovedească o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, așa cum prevede art.175 al.1 Cod pr. civ..
În speță instanța reține că nu s-a făcut de către petent dovada faptului că i s-ar fi produs o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție, prin nesemnarea procesului-verbal de către un martor asistent, cunoscut fiind că în condiițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 acesta este chemat doar să ateste împrejurarea că prezumtivul contravenient nu este de față, refuză sau nu poate să semneze nu și aspecte legate de temeinicia procesului-verbal.
Prin urmare, față de considerentele mai sus expuse, instanța constată că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și a art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din acest act normativ, procesul-verbal de contravenție . nr._/24.09.2014 bucurându-se în continuarea de prezumția de legalitate.
În ceea ce privește temeiniciaprocesului-verbal, instanța reține că prin procesul verbal contestat petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 120 alin. 1 lit. h) și i) din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 (respectiv HG nr. 1391/2006), care interzic depășirea vehiculelor „în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă”, respectiv atunci când „când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere” și sancționată conform art. 100 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, text potrivit căruia constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea. De asemenea, reținerea permisului de conducere are ca suport legal textul art. 111 alin. 1 lit. c) din OUG nr.195/2002, această măsură tehnico-administrativă fiind dispusă de către agentul constatator, printre altele, și în cazul săvârșirii vreuneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3) din aceeași ordonanță.
De asemenea, instanța reține că prin același proces-verbal petentul a fost sanționat și pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 din OUG nr. 195/2002, ce stabilește că” pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să fie dotat cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante și un stingător de incendiu, omologate.”, faptă sancționată de art. 100, al. 1 pct. 13 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, respectiv 4-5 puncte de amendă.
Cu privire la starea de fapt reținută de intimat în cuprinsul procesului verbal contestat, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză, că aceasta corespunde realității, în sensul ca petentul, la data de 24.09.2014, ora 13:14 a condus autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare_ pe DN1C în localitatea Iclod, iar la km 35+400 a efectuat manevra de depășire în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și a marcajului longitudinal continuu. De asemenea, autoturismul nu era dotat cu două triunghiuri reflectorizante.
La reținerea acestei stări de fapt, instanța a avut în vedere atât procesul verbal de contravenție întocmit la data de 24.09.2014, dar și împrejurarea că cele două fapte au fost constatate în mod personal de către agentul constatator. Situația de fapt reținută în procesul-verbal este deci rezultatul și al unor constatări personale ale organului constatator aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. De asemenea, instanța a avut în vedere că petentul a recunoscut practic săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO și, de principiu, revine intimatului sarcina probei săvârșirii contravenției, veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce însă la o simplă afirmație a acestuia. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale, cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din analiza actelor depuse la dosar rezultă însă că petentul nu a adus nici o probă în susținerea netemeiniciei procesului verbal contestat, în susținerea faptului că nu ar fi săvârșit faptele contravenționale reținute în sarcina sa deși, în baza art. 249 C.pr.civ., cel care face o afirmație în fața instanței trebuie să o dovedească, iar potrivit art. 10 C.pr.civ., părțile au îndatorirea să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, să-și probeze pretențiile și apărările.
Prin urmare, față de cele mai sus expuse, instanța nu poate reține o altă stare de fapt decât cea descrisă în procesul verbal contestat, motiv pentru care va menține ca temeinic procesul verbal de constare și sancționare a contravențiilor întocmit de intimat.
Cât privește sancțiuneaaplicată petentului, instanța reține că potrivit art.21 din OG nr.2/2001, aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
În prezenta cauza, instanța va avea în vedere limitele sancțiunilor aplicate, de natura a reflecta un grad ridicat de pericol social al faptelor incriminate, dar și faptul că petentul nu a făcut dovada unor împrejurări de natura a atenua răspunderea sa contravențională,
Pe de altă parte instanța reține că sancțiunile aplicate contravenientului sunt necesare pentru a i se atrage atenția asupra obligațiilor ce-i revin în materia regimului circulației pe drumurile publice. Pentru a reține acesta instanța are în vedere pe de-o parte scopul OUG nr. 195/2002 de asigurare a desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, iar pe de altă parte se au în vedere și prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, nici unul dintre criteriile prevăzute de acest din urmă articol nefiind de natură a fundamenta înlocuirea sancțiunii amenzii și aplicarea sancțiunii avertismentului, ținând cont și de istoricul contravențional al petentului (f. 19) și de toate împrejurările concrete ale cauzei.
Față de aceste aspecte, instanța constată că sancțiunile aplicate au fost corect individualizate, iar acestea sunt adecvate în raport de criteriile prevăzute de art.21 din OG nr.2/2001.
Prin urmare, pentru toate considerente de fapt si de drept mai sus expuse, instanța va respinge plângerea contravențională formulată și va menține ca legal și temeinic întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/24.09.2014.
În temeiul art. 453 C. pr. civ. și a principiului disponibilității în procesul civil, instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul H. D.- CNP_ domiciliat în loc. Florești, ., . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C.-N., ., jud. C. și pe cale de consecință:
Menține ca legal și temeinic întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/24.09.2014.
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. N. L. M. R.
Red.N.M./4 ex./ . D., I.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 191/2015. Judecătoria GHERLA | Fond funciar. Sentința nr. 174/2015. Judecătoria GHERLA → |
|---|
