Plângere contravenţională. Sentința nr. 896/2015. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 896/2015 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 896/2015
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL C.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 896/2015
Ședința publică din data de 25 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. I. R.
GREFIER: C. I.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petenta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, prin DIRECȚIA SILVICĂ C., în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. și I. T. DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE C., având ca obiect plângere contravențională.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 septembrie 2015, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 22 septembrie 2015 și, ulterior, pentru astăzi, 25 septembrie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 24.02.2015, sub dosar nr._, petenta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, prin DIRECȚIA SILVICĂ C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. și I. T. DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE C., în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.P.J. C., precum și a procesului verbal de confiscare valorică . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.T.R.S.V. C., iar în subsidiar, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei și anularea procesului verbal de confiscare valorică . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.T.R.S.V. C..
În motivarea plângerii, petenta a arătat că agentul constatator a reținut, în temeiul art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 171/2010 raportat la prevederile H.G. nr. 470/2014 modificată prin H.G. nr. 787/2014, săvârșirea faptei constând în expedierea de materiale lemnoase fără proveniență legală, în baza a 4 avize de însoțire (_/10.09.2014,_/13.09.2014,_/18.09.2014 și . nr._/04.11.2014).
Cu privire la primele 3 avize de însoțire, petenta a învederat instanței că nu au fost încălcate prevederile H.G. nr. 470/2014, deoarece au fost emise înainte de 08.10.2014, data intrării în vigoare a acestei hotărâri, ale cărei prevederi nu retroactivează.
Prin urmare, cele trei avize sunt supuse prevederilor H.G. nr. 996/2008, conform cărora A.P.V.-ul nr._ – CJ – 99 constituie proveniență pentru materialele lemnoase expediate în baza avizelor.
Petenta a apreciat că A.P.V.-ul nr._ - CJ - 99 constituie document de proveniență pentru toate materialele lemnoase expediate în baza sa, inclusiv cele aferente celor 4 avize de însoțire, întrucât acesta este reglementat de actul normativ sub imperiul căruia s-a născut (H.G. nr. 996/2008) și care permite lichidarea parchetelor de exploatare și expedierea materialelor lemnoase fără o limitare în timp.
În ceea ce privește materialul lemnos de 2,451 m.c. plop, expediat în data de 4 noiembrie 2014, în baza avizului . nr._/04.11.2014, petenta a arătat că: materialul lemnos provine din partida P.S. Husuier, pentru care s-a întocmit actul de punere în valoare (APV) nr._-CJ-99; această partidă a fost exploatată în baza autorizației de exploatare nr. 1288/01.05.2014 emisă de șeful Ocolului Silvic G.; parchetul a fost reprimit cu stoc la data de 30.06.2014, fiind consemnate în actul de reprimire materialele lemnoase ce se regăsesc în avizele de însoțire menționate de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție.
Petenta a mai arătat că, fiind un parchet reprimit de la exploatator cu stoc, trebuia să valorifice materialul lemnos, astfel că nu a săvârșit o fapta cu culpă, ci a redus un stoc de material lemnos ce se impunea a fi expediat pentru a lichida partida. A nu recunoaște proveniența acestor materiale lemnoase ar însemna că însăși deținerea de materiale lemnoase fără proveniență constituie contravenție și se sancționează atât cu amendă contravențională, cât și cu sancțiunea complementară a confiscării materialului lemnos.
În situația constatării legalității și temeiniciei proceselor verbale, petenta a susținut că, față de realitatea stării de fapt, urmările concrete produse, disproporția vădită dintre fapta care nu a avut nicio consecință și sancțiunea amenzii contravenționale de 10.000 lei, cât și cea complementară a confiscării valorice a sumei de 921,28 lei, precum și volumul infim de material lemnos expediat în 04.11.2014 (2,45 m.c.), este justificată înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În drept, au fost invocate Legea nr. 171/2010, H.G. nr. 996/2008, O.G. nr. 2/2001 și Legea nr. 46/2008.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri (f.7-20).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei (f.6).
La data de 17.04.2015, prin registratura instanței, intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. a depus întâmpinare (f.35, 36), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea acesteia, s-a arătat că sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității în cuprinsul art. 16, art. 17 din OG nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientei.
Fapta petentei a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, astfel încât procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, până la dovada contrară, sarcina probei revenind contravenientei.
S-a arătat că, în luna ianuarie 2015, lucrători din cadrul Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic C.-N. și Inspectoratul de Poliție Județean C. au efectuat verificări în vederea soluționării reclamației RS/_, depusă de persoane care au reclamat tăieri de material lemnos efectuate de către reprezentanții Ocolului Silvic G. în fondul forestier ce urmează a le fi retrocedat în baza unei sentințe emise de către Tribunalul C.. Au fost efectuate verificări la nivelul Ocolului Silvic G., la suprafața de fond forestier aflată în UB II, UA 58, cantonul 7 Bont, titular canton C. I.. În zona reclamată, mai exact UB II; UA 58 A au fost efectuate tăieri de substituire (rase) și, astfel, a fost întocmit actul de punere în valoare nr._-CJ-99 și a fost emisă autorizația de exploatare nr._/01.05.2014. P. a fost predat spre exploatare la data de 05.05.2014 și reprimit la data 30.06.2014, cu stoc în rampă în volum de 17,5 mc.
În urma verificărilor efectuate în sistemul SUMAL, precum și a verificărilor efectuate cu privire la avizele eliberate pentru masă lemnoasă având ca proveniență APV-ul_, organele care au efectuat controlul au constatat că au fost eliberate 4 avize în lunile septembrie și noiembrie 2014.
S-a menționat că din dispozițiile art. 6 alin 1, art. 7 alin 7 din H.G. nr. 470/2014, art. 3 alin 5 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase aprobate prin HG 470/2014, precum și art. 5 și art. 12 din Ordinul de ministru nr. 1540/2011, se deduce că Ocolul Silvic G. a emis cele 4 avize, iar pentru masa lemnoasă expediată nu există proveniență legală, întrucât trecuseră cele 60 de zile în care APV-ul constituia proveniență după reprimirea parchetului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 470/2014, Legea nr. 171/2010.
În probațiune, a fost depus raportul agentului constatator (f.37).
La data de 24.04.2015, prin registratura instanței, intimatul I. T. DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE C. (COMISARIATUL DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC C.-N.) a depus întâmpinare (f.38, 39), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea acesteia, s-a arătat că, sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității în cuprinsul art. 16, art. 17 din OG nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
S-a precizat că pentru actul de punere în valoare nr._ a fost emisă autorizația de exploatare nr._/01.05.2014, având termene de recoltare 01.05.2014, până la data de 31.05.2014. Astfel, la data când au fost emise avizele de însoțire, Ocolul Silvic G. nu a respectat art. 5 alin. (1) și (2) din O.M. nr. 1540/2011. S-a mai arătat că, potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010, fapta se sancționează în mod expres, iar gravitatea acestor fapte constă în expedierea sau transportul materialelor lemnoase fără proveniență legală, iar cum se poate observa în avizele de însoțire primare, este menționat APV nr._, care a fost reprimit la data de 31.05.2014, astfel Ocolul Silvic G. nu avea suportul legal de a emite avizele de însoțire în cauză.
În aceste condiții, materialul lemnos expediat de către Ocolul Silvic G. prin avizele de însoțire primare . nr._, nr._, nr._ și avizul de însoțire . nr._ nu are proveniență legală, astfel că procesul verbal de constatare a contravenției silvice este întocmit conform prevederilor legale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 470/2014, Legea nr. 171/2010.
Nu au fost formulate cereri în probațiune.
La termenul de judecată din data de 08.09.2015, în temeiul art. 258 C.proc.civ., instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției silvice . nr._/23.01.2015 (f.7), încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 19 alin. 1 lit. a), art. 23 și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 171/2010, reținându-se încălcarea prevederilor art. 6 alin. 1 și art. 7 alin. 7 din H.G. nr. 470/2014, ale art. 3 alin. 5, art. 5 și art. 12 alin. 1 și 2 din Ordinul nr. 1540/2011.
S-a reținut, în cuprinsul actului de constatare, că în lunile septembrie și noiembrie 2014, petenta a expediat, în baza avizelor de însoțire primare nr._/10.09.2014,_/13.09.2014,_/18.09.2014 și . nr._/04.11.2014, cantitatea totală de 7,545 m.c. (carpen și plop tremurător) pentru care nu există proveniență legală, conform normelor legale aplicabile, din partida nr._ – CJ, care a avut termen legal de valorificare a masei lemnoase până la data de 29.08.2014, conform autorizației de exploatare nr._/01.05.2014.
Petenta, prin reprezentant legal, a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție.
La aceeași dată, a fost întocmit, de către intimatul I. T. DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE C. (în prezent, având denumirea COMISARIATUL DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC C.-N.), procesul verbal de confiscare valorică . nr._ (f.8), prin care s-a dispus confiscarea contravalorii materialului lemnos (7,545 m.c. plop tremurător și carpen) expediat, pentru care nu există proveniență legală, în sumă de 921,28 lei.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Deși petenta nu a contestat legalitatea întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța are dreptul și obligația, deopotrivă, de a verifica legalitatea procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în ceea ce privește motivele de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu. Făcând aplicarea acestui articol în prezenta cauză, reține că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia.
Petenta a contestat temeinicia procesului-verbal de contravenție, arătând, mai întâi că, în mod greșit, s-a reținut, cu privire la materialul lemnos expediat în baza avizelor de însoțire nr._/10.09.2014,_/13.09.2014 și_/18.09.2014 că nu exista proveniență legală. A precizat că cele trei avize sunt supuse prevederilor H.G. nr. 996/2008, conform cărora A.P.V.-ul nr._ – CJ – 99 constituie proveniență pentru materialele lemnoase expediate în baza avizelor.
Petenta a apreciat că A.P.V.-ul nr._ - CJ - 99 constituie document de proveniență pentru toate materialele lemnoase expediate în baza sa, inclusiv cele aferente celor 4 avize de însoțire, întrucât acesta este reglementat de actul normativ sub imperiul căruia s-a născut (H.G. nr. 996/2008) și care permite lichidarea parchetelor de exploatare și expedierea materialelor lemnoase fără o limitare în timp. În ceea ce privește materialul lemnos de 2,451 m.c. plop, expediat în data de 4 noiembrie 2014, în baza avizului . nr._/04.11.2014, a susținut că parchetul a fost reprimit cu stoc la data de 30.06.2014, fiind consemnate în actul de reprimire materialele lemnoase ce se regăsesc în avizele de însoțire menționate de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție și, fiind un parchet reprimit de la exploatator cu stoc, trebuia să valorifice materialul lemnos, să reducă un stoc de material lemnos ce se impunea a fi expediat pentru a lichida partida.
În fapt, instanța reține că pentru materialul lemnos aflat în partida P.S.HUSUIER a fost întocmit actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99 (f.13). Cu privire la această partidă, petenta, prin Ocolul silvic G., a emis autorizația de exploatare nr._/01.05.2014, înregistrată la Ocolul Silvic G. sub nr. 1288/01.05.2014 (f.12), în favoarea S.C. S. S. S.R.L., pentru perioada 01.05.2014 – 30.06.2014. La data de 05.05.2014, partida 3 Husuier a fost predată spre exploatare, titularului autorizației de exploatare (f.11). Potrivit procesului verbal de reprimire a parchetului nr._/30.06.2014, Ocolul silvic G. a reprimit de la S.C. S. S. S.R.L., parchetul P.S.HUSUIER 3, partida nr._ (f.10).
Potrivit avizelor de însoțire primară nr._/10.09.2014 (f.16),_/13.09.2014 (f.17),_/18.09.2014 (f.18) și . nr._/04.11.2014 (f.20), petenta a expediat material lemnos în cantitate totală de 7,545 m.c. (0,5 m.c., 2 m.c., 2,594 m.c., respectiv 2,451 m.c.), indicând, ca document privind proveniența legală a materialului, actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99.
În drept, conform art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 171/2010, constituie contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase în cauză, expedierea sau transportul materialelor lemnoase fără proveniență legală.
În art. 23 din același act normativ, se arată că sancțiunea amenzii contravenționale se aplică și persoanelor juridice, limitele minime și maxime ale amenzilor majorându-se de 5 ori, cu excepția acelora prevăzute numai pentru persoane juridice.
În ceea ce privește normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, instanța constată că acestea au fost aprobate prin H.G. nr. 996/2008, care a fost abrogată la data de 08.10.2014, ca urmare a intrării în vigoare a H.G. nr. 470/2014.
În aceste condiții, instanța apreciază întemeiate susținerile petentei, în sensul că la analizarea provenienței legale a materialului lemnos expediat în baza avizelor de însoțire nr._/10.09.2014,_/13.09.2014,_/18.09.2014 trebuie avute în vedere normele în vigoare la datele respective, și anume prevederile H.G. 996/2008, și nu H.G. 470/2014 intrată ulterior în vigoare și care este aplicabilă doar cu privire la avizul de însoțire emis la data de 04.11.2014.
Conform art. 3 alin. 2 din Anexa H.G. nr. 996/2008, actul de punere în valoare (APV) este documentul de proveniență a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată și autorizată spre exploatare, iar în alin. 5 se arată că APV-ul nu constituie document de proveniență dacă acesta nu a fost autorizat spre exploatare.
Prin Ordinul nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, emis de Ministerul Mediului și Pădurilor, în forma actualizată până la data de 09.10.2014, la art. 5 alin. 2, se arată că este interzisă exploatarea masei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizații.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 3 din anexa H.G. nr. 996/2008 și ale art. 5 din Ordinul nr. 1540/2011, instanța constată că actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99, emis cu privire la partida autorizată spre exploatare prin autorizația de exploatare nr._/01.05.2014, constituie document de proveniență legală a materialului din partida respectivă doar pe durata autorizației de exploatare. Or, atâta timp cât materialul lemnos a fost expediat la datele 10.09.2014, 13.09.2014 și 18.09.2014, deci în afara perioadei de valabilitate a autorizației de exploatare (01.05.2014 – 30.06.2014), actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99 nu mai poate constitui document de proveniență legală.
În ceea ce privește fapta de expediere a materialului lemnos, din data de 04.11.2014, instanța va avea în vedere dispozițiile H.G. nr. 470/2014. Astfel, potrivit art. 3 alin. 1 lit. a) din anexa H.G. nr. 470/2014 (intrată în vigoare în data de 08.10.2014), proveniența legală a materialelor lemnoase reprezintă sursa localizată de unde acestea au fost obținute în mod legal, respectiv: a) partizile ale căror APV-uri au fost înregistrate în SUMAL, autorizate și predate spre exploatare, constituite în fondul forestier național sau în vegetația forestieră de pe terenuri din afara acestuia, iar în alin. 2 se arată că documentele ce fac dovada provenienței materialelor lemnoase sunt: a) actul de punere în valoare, denumit în continuare APV - documentul de proveniență a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată și predată spre exploatare, în situația transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoțire prin numărul unic generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă partida nu a fost autorizată și predată spre exploatare cu număr de autorizație unic generat de SUMAL.
În art. 3 alin. 5 din anexa H.G. nr. 470/2014 (modificat prin H.G. nr. 787/2014), se arată că APV-ul nu constituie proveniență legală după data reprimirii, cu excepția parchetelor reprimite cu stoc în platforma primară, caz în care valabilitatea APV-ului ca proveniență legală se prelungește cu 60 de zile, iar în situațiile prevăzute la alin. (4) valabilitatea APV se prelungește cu 60 de zile de la data încetării efectului calamității, moment constatat prin documente legale.
Având în vedere că, în speță, parchetul a fost reprimit cu stoc, la data de 30.06.2014, actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99 a fost valabil, ca document de proveniență legală, doar 60 de zile de la data reprimirii, iar expedierea materialului lemnos, la data de 04.11.2014, a fost efectuată ulterior expirării valabilității APV-ului ca proveniență legală (29.08.2014).
Prin urmare, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic întocmit, deoarece petenta a expediat cei 7,545 m.c. de material lemnos, în baza celor 4 avize de însoțire, în perioada în care actul de punere în valoare nr._ – CJ – 99 nu mai constituia document de proveniență legală.
Sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și importanța valorii sociale protejate, instanța apreciază că sancțiunea aplicată, stabilită la nivelul minimului special, a fost corect individualizată.
De asemenea, constată că și procesul verbal de confiscare valorică . nr._/23.01.2015 a fost întocmit în mod legal, date fiind prevederile art. 22 alin. 6 și 7 din Legea nr. 171/2010.
În consecință, va respinge plângerea formulată ca nefondată și va menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.P.J. C., precum și cele ale procesului verbal de confiscare valorică . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.T.R.S.V. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, prin DIRECȚIA SILVICĂ C., având RO1590120, J_ și sediul în C.-N., .. 27, jud. C., în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C.-N., ., jud. C., și I. T. DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE C. (COMISARIATUL DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC C.-N.), cu sediul în C.-N., ., nr. 93A, jud. C..
Menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.P.J. C., precum și cele ale procesului verbal de confiscare valorică . nr._/23.01.2015, încheiat de intimatul I.T.R.S.V. C..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D. I. RusuCristina I.
Red./ dact. – D.I.R./ C.I. – 27 octombrie 2015
5 ex.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 889/2015. Judecătoria GHERLA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
