Cereri. Sentința nr. 7516/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7516/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 01-11-2013 în dosarul nr. 11189/236/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7516/2013
Ședința publică de la 01 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. N. R.
GREFIER: M. N.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petent U. U. și pe intimat I. G. PENTRU IMIGRĂRI CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PTSOLICITANȚII DE AZIL G., având ca obiect alte cereri LEGEA 122/2006 .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul petentului, avocat din oficiu Ț. R., intimatul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pentru acest termen de judecată procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită și, la data de 01.11.2013 intimatul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, adresa nr._/22.07.2013 reprezentând procesul verbal de evacuare din data de 21.07.2013, după care.
Instanța ia act că intimatul a depus la dosar pentru acest termen de judecată procesul verbal de evacuare întocmit la data de 21.07.2013 prin care se menționează faptul că „solicitantul de azil a absentat din centru mai mult de 72 de ore fără aprobarea conducerii centrului, conform nota-raport nr._/22.08.2013”.
Nemaifiind cereri de exprimat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul din oficiu al petentului, având cuvântul, solicită să se constate că acțiunea a rămas fără obiect în raport de înscrisurile prezentate de către intimat la acest moment procesual.
Analizând actele și lucrările din dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și, în temeiul art. 394 Cod proc. civ., reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin adresa nr._ din 29.08.2013 înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.08.2013 sub nr._ , Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G. a înaintat plângerea formulată de petentul U. U. împotriva hotărârii nr._/h/PM din 19.08.2013 a funcționarului Oficiului Român pentru Imigrări însărcinat cu analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat.
Petentul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună pe lângă anularea Hotărârii sus menționate și acordarea unei forme de protecție dintre cele prevăzute de Legea 122/2006 la art. 22.
Plângerea nu a fost motivată în fapt.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 23,26, 55 din Legea 272/2004, art. 1 A din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, Protocolul de la New York din 1967, art. 2,3 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: cerere de azil, Hotărârea nr._/h/PM din 19.08.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G., notă de interviu, Informare privind situația actuală din Algeria, Chestionar, Cerere de azil.
În cercetarea temeiniciei contestației formulate de petent, instanța a avut de analizat dacă acesta dovedește într-adevăr că în țara sa de origine are temeri justificate că va fi persecutat pentru considerente socio economice.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele: prin hotărârea nr._/h/PM din 19.08.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G. s-a respins ca nefondată cererea de acordare a statutului de refugiat și nu s-a acordat protecție subsidiară petentului.
În motivarea hotărârii nr._/h/PM din 19.08.2013 de Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil G., s-a reținut că în urma efectuării interviului și analizării cererii de azil și a documentelor de la dosar, in urma verificărilor efectuate s-a constatat că domnul U. U. a solicitat azil la Centru de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București la data de 22.05.2013. Din verificările efectuate a rezultat că solicitantul a venit în România în data de 20.03.2009 cu viză de muncă, fiind angajat al . din Slatina, România până in primăvara anului 2013. Ca urmare a expirării dreptului de ședere pe teritoriul României, în data de 17.05.2013, solicitantul a fost depistat cu ședere ilegală, fiind emisă decizia de returnare nr._ din 22.05.2013, urmând ca la finele termenului de 15 zile, această decizie să fie pusă în aplicare. Decizia de returnare nu a mai fost pusă în unicate, întrucât la data de 22.05.2013, solicitantul a formulat o cerere de azil. L-a data de 10.07.2013, solicitantul a fost informat în scris, de faptul că în ziua de 11.07.2013 să se prezinte la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de vrii G., unde va fi continuată procedura de azil, pentru a-și motiva și susține cererea de azil formulată, interviul fiind efectuat în data de 22.07.2013.
Petentul nu a anexat cererii de azil documente sau alte înscrisuri.
La data de 16.04.2013 a fost completat chestionarul la sediul Centrului G., chestionarul realizat de d.l P. M. .
În interviu, solicitantul a declarat că se numește Ujjaj U. și este născut la data de 15.03.1984 în Jhemidah – Bangladesh
Solicitantul este de religie islamică - musulman sunit, a absolvit 9 clase, nu a îndeplinit stagiul militar, acesta nefiind obligatoriu și este necăsătorit. în anul 2009 a venit în România, tranzitând Bahrein și Turcia, cu viză de muncă, unde a lucrat în perioada 2009 - aprilie 2013 la . din Slatina, România, până când această societate a intrat în faliment, solicitantul a declarat că a plecat din Bangladesh, venind în România, pentru a munci.
Acesta susține că a fost determinat să-și părăsească țara, pentru că în Bangladesh nu și-a putut găsi un loc de muncă plătit în mod decent.
În afara acestui aspect, solicitantul de azil mai afirmă că frații săi fac parte din partidul Bangladesh N. Party, acum aflat în opoziție datorită faptului că la ultimele alegeri, are au avut loc în luna decembrie 2009, au pierdut alegerile în favoarea partidului UAMI LIGUE, ai cărui membrii se afla acum la guvernare in Bangladesh. Imediat după re partidul din care fac parte frații săi a pierdut alegerile, aceștia au plecat din Bangladesh in India unde se afla si in prezent. Solicitantul de azil, afirmă faptul că ar fi fost informat prin intermediul telefonului, după plecarea fraților săi, că la domiciliul acestora și-a făcut apariția un grup de persoane necunoscute care i-au căutat ce cei doi frați si pentru ca nu i-au găsit, i-au legat pe părinții acestora si au furat mai multe bunuri din casa lor. Deși a fost întrebat în timpul interviului dacă el are vreo implicare politică în acest proces electoral, solicitantul de azil a răspuns că nu a avut vreodată nici măcar intenția de a desfășura activități de natură politică, în acest domeniu activând doar frații săi. in Bagladesh, in urma cu circa cinci luni de zile au avut loc demonstrații in mai multe iocalitati împotriva partidului aflat la guvernare, iar intre demostranti si forțele de politie au existat ciocniri rezultând numeroase victime de ambele tabere.
Solicitantul nu a avut alte probleme în afară de cele prezentate. Nu a făcut parte din partide sau organizații politice și nu a desfășurat activități politice, religioase sau de altă procedură în afară de cele prezentate. Nu a fost reținut, arestat, judecat sau condamnat. Nu a solicitat acordarea unei forme de protecție în alt stat. Nn au fost făcute obiecții cu privire la modul de desfășurare al internului, v a privire la alte detalii ale stării de fapt se face referire la conținutul dosarului
Nu au fost invocate motive de altă natură.
Nu au fost făcute obiecții cu privire la desfășurarea interviului.
In vederea încadrării juridice a situației de fapt prezentate de solicitant au fost avute în vedere prevederile Constituției României și prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând aceste dispoziții rezultă că prevederile Legii nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și se analizează împreună cu toate celelalte tratate și pacte internaționale referitoare la statutul și regimul refugiaților semnate de România, precum și conform dispozițiilor generale interne și internaționale privind drepturile fundamentale ale omului.
S-a reținut în cadrul interviului, din verificările efectuate, precum și din documentele depuse la dosar, că petentul este cetățean algerian . Conform condiției din definiție „de a se afla în afara țării de origine în speță Alger aceasta situație este îndeplinită, petentul aflându-se pe teritoriul României în momentul formulării cererii de azil.
În ceea ce privesc motivele prevăzute atât de Convenția din 1951 de la Geneva privind statutul refugiaților, cât și de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, respectiv rasă, religie, naționalitate, apartenență la un grup social sau opinie politică care ar putea sta la baza unei persecuții și să ducă la recunoașterea unei persoane ca refugiat, și în urma analizării situației în fapt care a condus practic la părăsirea țării de origine, solicitantul nu a invocat nici o temere de persecuție pe vreunul din aceste motive.
Motivul plecării petentului din țara de origine, precum și al refuzului acestuia de a se întoarce acolo este determinat de scopuri de natură politică. Cu privire la acest aspect, se reține că în Manualul ICNUR referitor la proceduri și criterii de determinare a statutului de refugiat în baza Convenției de la Geneva din 1951 și a Protocolului de la New York din 1967, paragraful 62, pag.17, se face distincție între noțiunea de migrant și cea de refugiat, respectiv „ un imigrant reprezintă o persoană care, din motive diferite de cele conținute în definiție, își părăsește voluntar țara în vederea stabilirii sale în altă parte. El se poate deplasa din dorința de schimbare sau de aventură, din motive familiale sau din alte motive de natură personală. "
Așadar trebuie făcută diferența între aceste două categorii de persoane, deoarece spre deosebire de migranți. Refugiații nu aleg să își părăsească țara de origine, ci sunt forțați de anumite împrejurări să o facă. Diferența cheie dintre „refugiați" și „migranți" o reprezintă faptul că aceștia din urmă se bucură de protecția statului de origine, pe când refugiații nu.
Petentul nu a invocat faptul că în eventualitatea întoarcerii sale în țara de origine ar fi victima vreunei persecuții, cu alte cuvinte că va fi exercitată asupra sa o acțiune suficient de gravă prin ea însăși sau prin repetarea faptelor pentru a-l expune unor pericole de natură să-i aducă atingere vieții, integrității corporale sau libertății sale ori pentru a-l împiedica în mod evident să trăiască în țara sa de origine.
La analizarea cererii petentului au fost avute în vedere informații din țara de origine furnizate de către C. Informații din Țări de Origine din cadrul Direcției Azil și Integrare a Oficiului Român pentru Imigrări și atașate la dosar.
Instanța, reține că în situația în care nu există motive de acordare a statutului de refugiat, petentului nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 15 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind prezumția de bună-credință.
Având în vedere cele mai sus menționate, cererea petentului, nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 26 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, în România, se poate acorda protecție subsidiară străinului care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 - modificata, și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. Prin risc serios se înțelege:
1.condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau
2.tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
3.o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
Instanța a constatat, că nu există motive să se creadă că solicitantul ar fi comis fapte pentru care legea națională din Irak să prevadă pedeapsa cu moartea, cu atât mai mult cu cât nici acesta nu a făcut o referire în acest sens, și anume de a fi expus unei pedepse cu moartea din partea statului sau a unui agent nonstatal.
Petentul nu a prezentat nici un element circumstanțial din care să rezulte concluzia existenței unui risc de a fi supus la tortură, tratamente inumane ori degradante în cazul întoarcerii sale în țara de origine.
Având în vedere cele mai sus menționate,instanța constată că, cererea petentului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea protecției subsidiare.
Pentru aceste considerente și văzând motivele reținute de către intimat prin Hotărârea mai sus menționată, apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru acordarea statutului de refugiat conform art. 23 Legea 122/2006 și pentru aceleași motive, nici condițiile de acordarea a protecției subsidiare,. Conform,art. 26 care prevede că: Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. 2 și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări.
Prin risc serios, în sensul alin. 1 se înțelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse sau tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante, sau o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
În consecință, instanța va respinge plângerea .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul U. U. cu domiciliul ales în mun. G., . cel B., nr. 36), la Oficiul Român pentru Imigrări Direcția Azil și Integrare G., jud. G., împotriva hotărârii nr._/h/PM din 19.08.2013 emisă de intimatul OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PENTRU SOLICITANȚII DE AZIL G., cu sediul în mun. G., . cel B., nr. 36).
Menține hotărârea susmenționată.
Acordă onorariu avocatului desemnat din oficiu d.nei av. Ț. R. în sumă de 300 lei, ce urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.11.2013
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.jud.NRN
dact. IF
ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1664/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3939/2013.... → |
|---|
