Plângere contravenţională. Sentința nr. 324/2013. Judecătoria GIURGIU

În motivarea plângerii se arată că, în perioada anului trecut, subscrisa nu a achitat la timp rovinietă aferentă perioadei de utilizare a drumurilor publice conform dispozițiilor legale pentru vehiculul categoria A, cu numărul de inmatriculare_ . Acest fapt nu a fost unul intenționat și s-a datorat unei neglijențe de natură administrativă. Această neglijență a fost sesizată și remediată la data de 04.01.2012, când a fost achitat tariful de utilizare pe o perioadă de 12 luni, în valoare de 28 de euro.

La data de 27.04.2012, a primit proces verbal de constatate a unei contravenții pe care îl contestă. Prin intermediul acestui proces verbal, i s-a adus la cunoștință că a fost înregistrată, la data de 09.11.2011 ora 16:00, pe DN 5km28+120m,loc.Călugăreni, jud.G., circulând cu vehiculul cu numărul de înmatriculare_ fară a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002.

Înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control ar rovinietei - SIEGMCR. respectiv o camera montată în localitatea Călugăreni.

In apararea lor invoca disp. art. 17 din OG nr. 2/2001 R si actualizata care spune cat se poate de clar:

Art. 17 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acestuia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. „ Dupa cum se observa clar din documentele depuse la dosar lipseste semnătură agentului constatator D. A. B., si desi in subsolul Procesului verbal se face referire la faptul ca acest document ar fi fost semnat electronic,in tot cuprinsul OG 2/2001 nu exista nici o referire la aceasta modalitate de semnătură electronica a proceselor verbale de contravenție. De asemenea, rugam Instanta sa observe ca temeiul legal invocat de către parata este unul foarte general si fara indicarea precisa a articolului/alineatului care i-ar permite acesteia sa semneze electronic un astfel de document, fiind in mod intentionat facuta astfel incat sa dea impresia unei aparente legalitati.

Consideră ca art. 17 din OG 2/2001 este foarte clar si nu lasa loc de interpretări, iar lipsa semnăturii olografe a agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.

Solicita judecarea plângerii si in lipsa lor.

Contestatoarea a anexat la plângere copie de pe procesul verbal atacat și înscrisuri solicitând judecarea cauzei și în lipsa sa.

Deși a fost legal citat agentul constatator nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar în copie, certificat calificat, imagine foto detaliu.

Contestatoarea a înțeles să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a depus la dosar.

.Analizând materialul probatoriu aflat la dosarul cauzei instanța reține că prin procesul verbal de contravenție atacat, contestatoarea a fost sancționată cu amenda de 250 lei și obligarea la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro adică 122,61 lei, pentru comiterea contravenției prev. de art. 8 OG 15/2002, constând din faptul că pe data de 09.11.2011, ora 16.00 pe DN 5 KM 28+120 m loc. Călugăreni a circulat cu autoturismul cu nr._ fără a deține rovinieta valabilă.

Reține în primul rând instanța că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă cerute imperativ de lege, neexistând în cauză niciunul dintre cazurile de nulitate expres prevăzut de art. 16 alin. 7 și art. 17 OG 2/2001.

Reține instanța că agentul constatator a constatat comiterea contravenției înăuntrul termenului de 6 luni al prescripției răspunderii contravenționale prev. de art.13 al. 1 OG nr.2/2001, iar procesul verbal de contravenție a fost comunicat contestatoarei în interiorul termenului de o lună prev. de art.14 din același act normativ.

De asemenea reține instanța că procesul verbal de contravenție a fost semnat de agentul constatator în format electronic potrivit disp. art.6 din Legea 455/2001.

În legătură cu motivul de nulitate al procesului verbal, întrucât nu este semnat de agentul constatator, față de faptul că OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, instanța constată următoarele:

În cuprinsul procesului-verbal contestat s-a menționat că acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator conform certificatului de calitate valabil emis de Certsign SA-furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

Conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică: „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește aceasta cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii", iar potrivit art. 9 al. 2 din același act normativ „semnătură electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4". Ori, în speță, agentul constatator a depus la dosar copie de pe certificatul calificat menționat.

De asemenea, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 17 din Ordonanța de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Așadar, instanța constată că este incidentă această nulitate doar în situația în care lipsește semnătura, nu și în situația în care documentul a fost semnat electronic, textul legal nefăcând nicio distincție în acest sens

Privind fondul cauzei instanța reține că potrivit art. 1 lit. j din OG nr. 15/2002 rovinieta reprezintă documentul care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România iar potrivit art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare.

Potrivit art. 8 al. 1 fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Potrivit art. 8 al. 6 odată cu aplicarea amenzii contravenționale conducătorilor vehiculelor înmatriculate în România care circula fără a avea rovinieta valabilă, li se reține certificatul de înmatriculare a vehiculului, până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de utilizare.

În concluzie, reține instanța că fapta a fost corect constatată, fiind pe deplin dovedită de fotografia emisă de sistemul de înregistrare, din care rezultă că autovehiculul menționat a circulat pe DN 5 în . la momentul înscris în procesul verbal de contravenție.

Față de cele arătate mai sus, instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale a fost corect aplicată contestatoarei, urmând ca procesul verbal să fie menținut sub acest aspect.

Reține instanța că pe parcursul judecății pe data de 24.07.2012 a intrat în vigoare Legea nr.144/2012 pentru modificarea OG nr.15/2002.

Printre modificările aduse de legiuitor se numără și forma normei înscrise la art..8 al. 1, potrivit căreia fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

De asemenea legiuitorul a prevăzut în cuprinsul art.9 al. 3 că procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art .8 al. 1, ceea ce înseamnă limitarea caracterului continuu al contravenției la perioada de 30 zile.

Potrivit disp. art. II din Lg.144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi de anulează.

Reține astfel instanța că dispozițiile Legii nr.144/2012 constituie lege contravențională mai favorabilă, ce se aplică retroactiv potrivit disp. art.12 din OG nr.12/2001 și art.15 al. 2 din Constituția României, acestea fiind aplicabile și în cauzele aflate în curs de soluționare.

Reține de asemenea instanța că la momentul intrării în vigoare a Legii 144/2012, procesul verbal de contravenție era supus contestării, cauza fiind pe rolul său, astfel că măsura obligării de plata tarifului de despăgubire se anulează de drept în virtutea dispoziției legiuitorului

Din aceste considerente, având în vedere textele legale invocate anterior, instanța va admite în parte plângerea și va dispune anularea tarifului de despăgubire, urmând să mențină celelalte dispoziții ale procesului verbal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea formulată de contestatorul .,cu sediul în mun. G., ., .. G., împotriva procesului verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat pe data de 10.04. 2012 de agentul constatator CNADNR SA București, cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6.

Dispune anularea parțială a procesului verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat pe data de 10.04.2012 de agentul constatator CNADNR SA București,în sensul că anulează tariful de despăgubire în sumă de 28 euro echivalent 122,61 ron.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15.01.2013.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

Red.Jud.P.M.

Dact.Ș.P.

Ex.4/2013