Plângere contravenţională. Sentința nr. 3334/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3334/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 15099/236/2011
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.3334
Ședința publică de la 02 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier M. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea . D YERRE DEUX SRL și pe intimatul I. T. DE MUNCĂ, având ca obiect plângere contravenționala AA_.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 20.03.2013 și respectiv 26.03.2013, dar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi 02.04.2013, când a pronunța următoarea sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
La data de 01.11.2011 pe rolul acestei instanțe sub nr._ a fost înregistrată plângerea formulată de petenta . D YERRE DEUX SRL împotriva procesului verbal de contravenție nr._ din data de 04.10.2011 . nr._ încheiat de intimatul I. T. DE MUNCĂ solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestuia ca netemeinic și nelegal și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, prin procesul verbal menționat s-a reținut că, a primit la muncă trei persoane fără a încheia contractul individual de muncă.
Consideră nelegal procesul verbal din următoarele motive:
Data efectuării controlului este incertă - în procesul verbal de sancționare a contravenției și în procesul verbal de control se menționează data de 04.10.2011, în anexa de constatare în domeniul relații de muncă s-a menționat că au fost găsite la lucru cele trei persoane la data de 29.09.2011 - stabilindu-se și măsura ca până la data de 06.10.2011 să încheie contractele în formă scrisă.
Deși la data contractului nu a fost de față reprezentantul ITM - ului nu i-a lăsat înștiințare pentru a prezenta actele la control.
În acest sens menționează că în această perioadă a fost plecat în Franța.
Astfel procesul verbal nu a fost încheiat nici la fața locului și nici la data de 06.10.2011 - dată limită de îndeplinire a măsurii.
În această situație nu i s-a acordat posibilitatea prezentării actelor societății și de a formula apărarea și consideră că procesul verbal este lovit de nulitate absolută conform art. 17 din OUG 2/2011.
Pe fondul cauzei procesul verbal este nelegal și netemeinic deoarece, datorită profilului activității sale – pomicultura, societatea nu are decât câțiva salariați cu contract de muncă, muncitori necalificați, având calitatea de zilieri.
Conform Lg. 52/2011 raportul dintre ziler și beneficiar se stabilește fără inducerea unui contract individual de muncă.
În situația în care el nu a fost prezent, nu a avut cunoștință nici de control, nici de aceste persoane și nici nu a putut prezenta Registrul de evidență a zilierilor ( care nu a fost solicitat de agentul constatator).
În drept invocă dispozițiile art. 31 din OG 2/2001
Probe: înscrisuri, martori.
La data de 9 ianuarie 2012, intimata a depus întâmpinare împotriva plângerii introdusă de către . D YERRES DEUX SRL, plângere care vizează procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.10.2011(_), încheiat de către inspectorul de muncă D. R. din cadrul ITM G., compartimentul control relații de muncă.
Pe fond solicită respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca legal și temeinic pentru următoarele motive:
În fapt, cu ocazia controlului inopinat efectuat în data de 29.09.2011, ora 1400, la punctul de lucru al societății- pepinieră- situat în .,) al . D YERRES DEUX SRL, inspectorii de muncă au procedat Ia intervievarea angajaților acestei societăți pentru realizarea obiectivelor controlului respectiv depistarea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare, însă au constatat unele deficiențe în cadrul acestui punct de lucru al angajatorului mai sus menționat, atât în domeniul relațiilor de muncă cât și în domeniul securității și sănătății în muncă.
Astfel, inspectorii au procedat la întocmirea înștiințării de prezentare cu nr._/29.09.2011, pe care au înmânat-o unui salariat al domniei sale, respectiv numitului P. lulica - muncitor care avea obligația în baza raporturilor de subordonare specifice dreptului muncii să o înmâneze conducerii societății, înștiințare prin care conducerea societății a fost invitată să se prezinte în data de 01.10.2011- ora 10 " la sediul ITM G. cu documentele solicitate prin înștiințare( foi colective de prezență, contracte de muncă pentru salariații de la punctul de lucru din ., registrul unic de control, ștatele de plată a salariilor pentru perioada 01.01._11, regulament intern, registrul general de evidență al salariaților în format electronic, dovada achitarii drepturilor salariale, registru unic de control, fișe de instruire, fise de aptitudini, instrucțiuni proprii, evaluare de riscuri, plan de prevenire și protecție, tematici de instruire), invitație căreia reprezentantul societății nu i-a dat curs la data stabilită prin înștiințare, respectiv în data de 01.10.2011, de a prezenta documentele solicitate la control-contractele de muncă.
Față de această susținere a contestatoarei care neagă faptul că reprezentantul ITM G. nu i-ar fi lăsat nici o înștiințare pentru a prezenta actele la control, precizează că, inspectorul de muncă a înmânat unui salariat al societății și totodată a menționat la acel moment prin înștiințarea de prezentare nr._/29.09.2011 conducerii societății, obligativitatea acesteia de a se prezenta cu documentele solicitate la control, iar în caz de neprezentare a acestor documente urmând a fi aplicată amenda contravențională.
Împrejurarea că s-a aflat în imposibilitate de prezentare fiind plecat în Franța este nefondată, și nu îl disculpă pe contestator de la plata amenzii aplicate, ba chiar mai mult consideră că nu are nici o relevanță în acest caz, întrucât administratorul avea posibilitatea de a împuternici o altă persoană sau cel puțin să anunțe telefonic sau în scris organele de control că se află în imposibilitatea de a se prezenta la termenul stabilit cu actele solicitate, având în acest sens și numerele de telefon ale ITM G. menționate pe înștiințarea de prezentare. Având în vedere că administratorul societății nu s-a prezentat la control în data de 03.10.2011, inspectorul de muncă a procedat în acea zi respectiv 03.10.2011 la întocmirea referatului cu nr._/03.10.2011, prin care a precizat că se mai acordă o rezervă de timp de 1 zi societății pentru prezentarea documentelor solicitate, iar în caz de o nouă neprezentare urmând a fi aplicată amenda contravențională pentru deficiențele constatate.
Referitor la contravenția aplicată prin procesul verbal de constatare a contravențiilor cu nr._/04.10.2011(_), arată faptul că, societatea a fost sancționată, pentru deficiențele constatate cu ocazia controlului inopinat efectuat în data de 29.09.2011 ca urmare a unei sesizării din partea unei foste salariate (care a sesizat atât ITM București și ulterior ITM G. că a prestat activitate pentru acest angajator fără forme legale de angajare situație în care se mai aflau și alte 10 persoane), la obiectivul unității locul de muncă organizat - pepinieră din .), al . D YERRES DEUX SRL, când s-a constatat că această societate în calitate de angajator a încălcat în mod clar prevederile legislației în vigoare - Legea 53/2003-Codul Muncii -republicată, art. 16 alin 1 prin primirea la muncă a numiților P. I., M. I. și M. D. fără încheierea prealabilă în formă scrisă a contractului individual de muncă, în această situație acestea prestând practic munca la negru. Prin declarațiile tipizate date de persoanele menționate mai sus, la data de 29.09.2011, acestea „recunosc că sunt in probă de lucru dar cu, nu au semnat contracte de munca,, precizând însă ce calitate au în această societăți respectiv de muncitori necalificați și programul de lucru de 8 ore/zi de la 8,00-17,00, chiar și salariul elemente care sunt obligatorii la încheierea unui contract individual de muncă, și pe care angajatorul le aduce la cunoștință salariatului conform art 17 din codul muncii anterior angajării, fiind evident faptul că aceste contracte de muncă nu existau la momentul controlului încheiate în formă scrisă.
Ulterior acestei constatări, reprezentantul societății a fost invitat la sediul ITM G. conform înștiințării de prezentare nr._/29.09.2011 în vederea clarificării statutului de angajați al acestor trei persoane, lucru care nu a putut fi demonstrat de către reprezentantul societății, nici la momentul controlului inopinat, și nici când administratorul societății a fost invitat la control la sediul ITM G., respectiv să facă dovada contrară acestor deficiențe depistate de către inspectorul de muncă la momentul controlului, întrucât acesta nu a binevoit a da curs înștiințării de prezentare și respectiv de a prezenta contractele individuale de muncă încheiate în forma scrisă la control (întrucât acestea nu existau), mențiune făcută ulterior de către inspectorul de muncă și în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor drept pentru care s-a aplicat amenda contravențională prevăzută de art. 260 alin. 1 lit e din Legea 53/2003 - republicată, întrucât se presta o activitate în folosul angajatorului . D YERRES DEUX SRL, fără forme legale de angajare.
Conform prevederilor art. 16 alin 2 din Legea 53/2003- Codul Muncii-republicată, legiuitorul a introdus o limită determinabilă în sensul că anterior începerii activității, contractul individual de muncă trebuie înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite la ITM, contracte care la data controlului inopinat -29.09.2011 nu erau nici încheiate și înregistrate în REVISAL respectiv cu data de28.09.2011, și nici înmânate salariaților așa cum prevede art 16 alin.3. din Codul Muncii.
Respectiv anterior începerii raporturilor de muncă, contractul de muncă trebuie înregistrat în REVISAL, această dispoziție fiind introdusă tocmai în ideea în care orice acțiune ulterioară controlului, ulterioară datei la care a fost completată declarația scrisă, nu poate prezenta relevanță, primirea la muncă a unei persoanei fără încheierea unui contract individual de muncă fiind considerată contravenție.
Aceste contracte nu existau la momentul controlului încheiate, fapt ce face ca susținerile acesteia să fie lipsite de temei și că, de altfel, nu se pune problema validității contractului de muncă, demers pe care contestatoarea nu l-a făcut și pentru care s-a aplicat sancțiunea contravențională prevăzută de lege. S-a reținut de către inspectorul de muncă, chiar dacă contestatoarea ar fi prezentat ulterior controlului contractele de muncă ale acestor trei persoane, acestea ar fi fost întocmite pro causa, ulterior datei de 29.09.2011 iar că, susnumiții P. lulica, M. I. și M. D. au declarat sincer în fața inspectorilor de muncă despre faptul că nu aveau încheiate și semnate contracte individuale de muncă, aceste declarații ale"angajaților" susținute în fața inspectorilor de muncă dovedind starea de fapt constatată de inspectorii de muncă.
Siguranța și stabilitatea raporturilor de muncă prezintă interes general pentru întreaga societate și interes particular atât pentru angajatori, cât și pentru salariați, un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerințe avându-l contractul individual de muncă.
Întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părțile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsura și-a îndeplinit obligațiile oricare dintre părți, ce drepturi poate revendica și ce răspunderi are, chiar și în cadrul soluționării unor eventuale litigii, încheierea lui, înainte de începerea raportului de muncă în forma scrisă, este în interesul ambelor părți, răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revenind, în mod firesc, angajatorului.
Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorecta a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat și că încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură și cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc foită de muncă salariată. Astfel prevederile art 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 -republicată, coroborat cu prevederile textului legal în baza căruia a fost sancționată petenta, respectiv art. 260, alin. 1, lit e din Legea nr. 53/2003-republicată, prevede drept faptă contravențională conduita de a primi la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1).
Potrivit dispozițiilor la care face trimitere articolul anterior menționat, „contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în forma scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în forma scrisă revine angajatorului. Angajatorul are obligația de a încheia în formă scrisă, înregistra în REVISAL si înmâna salariatului anterior începerii activității contractul individual de muncă."
Având în vedere aceste precizări, arată că angajatorului îi revine obligația, și nu facultatea, respectării formei scrise a contractului individual de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, doar această formă putând proba în fata instituțiilor abilitate în domeniul inspecției muncii îndeplinirea obligației de către angajator.
Susținerile contestatoarei în sensul existenței unor raporturi de muncă nu pot fi reținute în această materie, întrucât conduita sancționată de către legiuitor nu vizează existența sau inexistența contractelor individuale de muncă, CI ÎNCHEIEREA ACESTOR CONTRACTE ÎNTR-O ANUMITĂ FORMĂ ȘI ÎNTR-UN ANUMIT MOMENT, obligația de îndeplinirea a acestor cerințe legale revenind angajatorului persoană juridică . D YERRES DEUX SRL.
Agenții constatatori ai intimatului I. T. de Munca G. în mod corect au sancționat fapta contravențională de a nu se fi încheiat contractele individuale de muncă pentru numiții P. lulica, M. I. și M. D. în forma scrisă expres prevăzută de lege și înregistrate în REVISAL anterior începerii prestării activității de către aceștia. În ce privește motivarea ulterioară a contestatoarei, în plângere, cum că societatea nu are decât câțiva salariați cu contract de muncă, muncitori necalificați, având însă calitatea de zilieri conform Legii 52/2011, iar că persoanele menționate mai sus, la momentul controlului inopinat erau zilieri? însă nu s-a putut prezenta Registrul de evidență al zilierilor întrucât administratorul nu a fost prezent???, nu este întemeiată, fiind doar o încercare de a se sustrage de la plata amenzii aplicate și respectiv de a induce în eroare inspectorul de muncă și instanța de judecată prin prezentarea acestuia ulterior doar în fața instanței de judecată, întrucât acest Registru de evidență al zilierilor nu exista la data controlului inopinat 29.09.2011!!!
Legea 53/2003-repubIicată impune angajatorului obligația de a încheia în formă scrisă contractul individual de muncă, nerespectarea acestei obligații constituind contravenție, care se sancționează cu amendă, potrivit art.260 alin.1 lit. e din Codul muncii. "
Chiar și în situația în care aceste persoane s-ar fi aflat în perioada de probă prevăzută de Codul Muncii la art. 31. alin.4, ar fi trebuit să aibă încheiate contracte de muncă în forma scrisă, astfel spus, salariatul nu poate fi supus mai întâi unei perioade de probă, ca apoi să i se încheie un contract individual de muncă, spre știința contestatoarei. Perioada de probă are loc numai pe parcursul derulării unui contract individual de muncă și constituie vechime în muncă.
Aceste contracte de muncă nu au putut fi prezentate în forma scrisă inspectorului de muncă nici la data controlului inopinat la 29.09.2011 și nici la data când administratorul societății a fost invitat la sediul ITM G. pentru control, întrucât acesta nu a binevoit a se prezenta la control cu actele solicitate, fiind astfel evident că această susținere a contestatoarei este contrazisă chiar prin declarațiile tipizate ale persoanelor mai sus menționate care au precizat clar că nu au semnat contracte de muncă la acel moment al controlului inopinat.
De asemenea contravenienta nu poate invoca în apărare faptul că la data controlului presupusele contracte de muncă existau încheiate în forma scrisă, întrucât „salariații" nu știau nimic de existenta acestor contracte nefiind semnate si de către aceștia, „RESPECTIV SEMNATE DE CATRE AMBELE PĂRȚI", din moment ce, din punct de vedere strict formal, în lipsa consimțământului exprimat de cele două părți contractante, nu se poate vorbi de contract individual de muncă legal încheiat, reprezentanții . D YERRES DEUX SRL având obligația de a nu primi la muncă aceste persoane până la definitivarea formelor de angajare și până la semnarea contractelor de muncă, astfel cum prevede legea.
Referitor la susținerile invocate de către contestatoare în sensul că faptele care i se impută nu există și nu le recunoaște, iar constatările personale ale agentului constatator nu constituie o dovadă suficientă a vinovăției sale, apreciază că acestea sunt neîntemeiate.
Este evidentă fapta săvârșită de către petentă, o faptă destul de gravă întrucât persoanele implicate în această activitate ilegală pe lângă faptul că, sunt total neasigurate și neprotejate de eventualele riscuri, suferind dezavantaje sociale și economice cum ar fi: lipsa stabilității în muncă, neacordarea concediului de odihnă, pierderea vechimii în muncă,lipsa drepturilor de asigurari sociale și de sănătate, acestea prestau activitate pentru acest angajator dar contracte de muncă nu aveau încheiate și semnate.
Consideră că, societatea a fost sancționată pentru fapte pe care Ie-a săvârșit în mod cert, fapte destul de grave întrucât aceste contracte de muncă au fost încheiate de către contestatoare "pro causa", faptă care contravine prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003-republicată ( Codul Muncii), care prevede în clar: contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, din prima zi de lucru, obligație ce revine angajatorului, lucru ce a fost încălcat, fiind săvârșită o contravenție care este prevăzută și sancționată de Legea 53/2003 art. 260 alin 1 lit. e -republicată, (" primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art 16 alin. 1 se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată"), ba chiar mai mult chiar și în situația în care aceste persoane s-ar fi aflat în probă de lucru ar fi trebuit să aibă contracte de muncă încheiate.
Conform Codului Muncii-Legea 53/2003 republicată în cazul perioadei de probă, trebuie reținut că această perioadă constituie vechime în muncă. Perioada de probă are loc numai pe parcursul derulării unui contract individual de muncă, altfel spus, salariatul nu poate fi supus mai întâi unei perioade de probă, ca apoi să i se încheie un contract individual de muncă. Supunerea unei persoane la mai multe perioade de probă nu este altceva decât un abuz din partea angajatorului.
Astfel, angajatorul avea obligația de a încheia și înregistra contractul individual de muncă în registrul electronic de evidență al salariaților din prima zi în care salariatul s-a prezentat la locul de muncă și nu după încheierea perioadei de probă, sau așa cum greșit s-a interpretat de către contestatoare. Prin urmare, obligația încheierii și înregistrării contractului de muncă în registrul electronic de evidență al salariaților există chiar și în situația în care angajatul este în perioada de probă. Având în vedere aceste aspecte, care evidențiază că au fost încălcate prevederile legale din legislația muncii prin primirea la muncă fără întocmirea în forma scrisă a contractelor de muncă, lucru sancționat prin art. 260 alin. 1, lit. e, a arătat că, dozarea sancțiunii este de asemenea proporțională, de vreme ce s-a aplicat o sancțiune spre minimul prevăzut de lege. Munca fără forme legale, definita generic "munca la negru" este un fenomen social care în ultimii a devenit extrem de nociv pentru economia românească.
Apreciază ca fiind ridicolă situația relatată de către contestatoare, care nu a avut în vedere însă și riscurile și dezavantajele la care sunt supuse aceste persoane care muncesc fără forme legale de angajare, respectiv faptul că persoanele implicate în această activitate ilegală, sunt total neasigurate și neprotejate de eventualele riscuri, suferind dezavantaje sociale și economice cum ar fi: lipsa stabilității în muncă, neacordarea concediului de odihnă, pierderea vechimii în muncă, lipsa drepturilor de asigurări sociale și de sănătate, prin republicarea Legii 53/2003, încercându-se combaterea muncii la negru, respectiv mărirea cuantumului amenzii prevăzute de art 260 alin. 1 lit e, tocmai pentru descurajarea angajatorilor de a mai folosi persoane la muncă fără forme legale de angajare.
Menționează că, sarcina probei îi revenea contestatoarei, care nu a reușit să facă această dovadă, întrucât aceste contracte de muncă nu au putut fi prezentate în forma scrisă inspectorilor de muncă mei la data controlului inopinat 29.09.2011 și nici la termenul stabilit în vederea prezentării actelor solicitate pentru control contracte de muncă) la sediul ITM respectiv la 01.10.2011.
Dozarea sancțiunii este de asemenea proporțională, de vreme ce s-au aplicat sancțiuni spre minimul prevăzut de lege, iar în subsidiar nici înlocuirea amenzii cu avertisment nu ar constitui o măsură eficientă, ba mai mult, în contextul dat, ar fi chiar o încurajare pentru contestatoare să continue această practică, întrucât prin nerespectarea legislației muncii în vigoare se demonstrează de către acest angajator un dezinteres total atât față de inspectorii de muncă, cât față de instituția pe care aceștia o reprezintă. Aceste susțineri sunt nefondate, și nu o disculpă pe contestatoare de la plata amenzii aplicate, ba chiar mai muIt ei consideră că nu are nici o relevanță în acest caz, întrucât din probatoriului pe care îl va anexa prezentei întâmpinări respectiv înscrisuri, reieșind clar că petenta nu a respectat obligația impusă prin dispozițiile legale mai sus menționate, drept pentru care apreciază că această faptă a fost săvârșită de către contestatoare, iar împrejurările de fapt în care a fost săvârșită fapta nu sunt de natură să înlăture răspunderea contravențională și nu pot sta la baza convingerii instanței de judecată în vederea anulării acestui proces verbal de constatare a contravențiilor care se bucură de prezumția de temeinicie întrucât cele consemnate în acest proces verbal corespund realității, și legalitate fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art .16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul condițiilor de formă solicită să se constate că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu nr._/04.10.2011(_), nu este lovit de nulitate, fiind întocmit cu respectarea tuturor cerințelor de legalitate prevăzute sub sancțiunea nulității absolute prin art. 16, 17 Șl 19 din O.G. nr. 2/2001, fapt pentru care solicită respingerea plângerii, și pe cale de consecință menținerea procesului verbal și a amenzilor aplicate întrucât au fost încălcate prevederile legale, temeiul întâmpinării noastre fiind legal și temeinic.
În drept, invoca prevederile art. 19 lit a, b, h, k si 23 din Legea 108/1999 pentru înființarea și Organizarea Inspecției Muncii, și prevederile Legii 53/2003-republicată-Codul Muncii, precizând faptul că inspectorii de muncă sunt competenți să constate și să sancționeze toate faptele care potrivit legii constituie contravenții și pentru care se prevede că agentul constatator face parte din personalul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Inspectoratelor Teritoriale de Muncă.
Deși contestatoarea a susținut în plângerea formulată că cele consemnate în procesul verbal nu corespund realității și nu le recunoaște, iar dovada celor declarate în plângere o va face cu acte și martori, aceasta nu a administrat nici o dovadă în acest sens pentru a face proba contrară. Procesul verbal de constatare a contravențiilor beneficiază de prezumția relativa de legalitate și temeinicie, prezumție ce se deprinde din interpretatea art 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 actualizată-privind regimul juridic al contravențiilor, și face dovada asupra situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară, sarcina probei revenindu-i contestatoarei, care însă nu a reușit prin probele administrate să înlăture aceasta prezumție.
Fapta angajatorului atrage răspunderea contravențională sancțiunea amenzii aplicate fiind fondată, ținându-se cont de gravitatea faptei săvârșite.
Anexează la prezenta, copie pentru a se comunica petentei, procesul verbal de contravenție nr._/04.10.2011(_), înștiințarea de plata nr._/04.10.2011, procesul verbal de control nr._/04.10.2011 cu anexele și planul de măsuri dispuse în domeniul relațiilor de muncă, invitația de prezentare nr._/29.09.2011 cu termen de prezentare la 01.10.2011, referat prelungire termen de prezentare cu nr._/03.10.2011, extras ORC, sesizarea nr. 188/26.08.2011 a numitei C. G.-S..
În cauză, au fost audiați martorii Feta B. I. și T. G., propuși de petentă și martorele P. I. și M. I. propuse de intimată.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că prin procesul verbal de constatare a contravenției nr._/4.10.2011 încheiat de agentul constatator ITM G., petenta a fost sancționată cu_ lei amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 16 al. 1 din Legea 53/2003 republicată, constând în aceea că a primit la muncă trei persoane fără a li se încheia contracte individuale de muncă.
Verificând procesul verbal contestat sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă instanța constată că, acesta nu este lovit de nici una dintre cauzele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001, astfel că îi revenea petentului sarcina de a face dovada susținerilor sale.
Față de disp. art. 21 al. 3 din OG 2/2001, care stabilesc criteriile în funcție de care se stabilește sancțiunea contravențională, instanța apreciază că agentul constatator nu a făcut o corectă individualizare a sancțiunii aplicate, având în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport de cuantumul amenzii contravenționale de 30.000 lei, astfel că va dispune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.
Astfel, instanța va admite în parte plângerea și în consecință va anula în parte procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.10.2011, în sensul că va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de_ lei cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petenta . D YERRE DEUX SRL, cu sediul în mun. București, . la B., nr. 61-63, ., . 1, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.10.2011 încheiat de intimatul I. T. DE MUNCĂ, cu sediul în mun. G., ., ., jud. G..
Anulează în parte procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.10.2011, în sensul că dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de_ lei cu sancțiunea avertismentului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 2.04.2013.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.Jud.M.M.
Dact.Ș.P.
Ex.5/2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 2946/2013. Judecătoria GIURGIU → |
|---|
