Plângere contravenţională. Sentința nr. 7886/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7886/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 8114/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7886/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Grefier I. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. DE A. U. I. M. și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, având ca obiect plângere contravetionala R13_.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 12.11.2013 când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a deliberat și pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 26.06.2012, sub numărul de mai sus, petenta C. DE A. U. I. M., a solicitat în contradictoriu cu intimata CNADNR SA – CENTRESIN, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/11.06.2013.
În motivare, petenta a arătat că, la data săvârșirii contravenției nu mai era proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_ surprins că a circulat pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă.
În drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale, întrucât, procesul-verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 și OG 2/2001. Astfel, intimata a precizat că lipsa demersurilor de către noul proprietar cu privire la transcrierea dreptului de proprietate al autovehiculului în urma contractului de vânzare, nu poate fi imputat CESTRIN.
De asemenea, conform art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinul 1501/2006, contravenientul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autovehiculului în sensul radierii acestuia de pe numele său și din baza de date MAI – DRPCIV, tocmai pentru opozabilitate.
În drept, intimata a invocat dispozițiile OG 2/2001, Og15/2002, Legea 455/2001 și Ordinul MTI 768/2010.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La dosarul cauzei s-au depus copii de pe următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție, adeverință fiscală, factură fiscală, planșa foto, proces-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, certificat calificat și autorizație de control.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/11.06.2013, contravenientul a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 250 de lei, deoarece în data de 01..06.2013, pe DN 55 Km 7+100, pe raza localității Dealu M., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia, a fost surprins că a circulat pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art.34, alin.1 din O.G.nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție contestat este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Având în vedere că, procesul-verbal de contravenție a fost comunicat la data de 17.06.2013 iar plângerea a fost depusă la registratura instanței în data de 26.06.2013, instanța constată că prezenta plângere a fost formulată în termenul legal de 15 zile prev. de art. 31 din OG 2/2001.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condițiile art. 249 din Codul de procedură civilă, contestatorului. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.
Examinând modul de încheiere a procesului verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 Og 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța reține că în sarcina contravenientului a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002.
Instanța reține că, sub aspectul temeiniciei, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși nu este contrară art. 6 par. 2 CEDO.
În cauza, contravenientul nu a contestat starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție atacat, ci susține că, la data săvârșirii contravenției nu mai era proprietarul auto cu nr. de înmatriculare_ și, prin urmare, nu mai avea obligația de a achita rovinieta.
În ce privește temeinicia, instanța constată că prezumția de legalitate și temeinicie aferentă oricărui act administrativ a fost răsturnată de contestator, care a făcut dovada că nu mai este proprietarul autoturismului indicat în procesul verbal.
Acesta a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între contestator și un terț.
Contestatorul, în calitate de vânzător, nu mai are nicio obligație legală, deoarece, potrivit art. 1674 din Codul civil, proprietatea s-a transmis cumpărătorului la data de încheierii contractului de vânzare.
Cumpărătorul are obligația de a efectua demersurile în vederea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate autoturismului pe numele său, potrivit art.8 din Ordinul nr.1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor și art.11 alin.4 din OUG nr.195/2002, care instituie și un termen limită de 30 de zile.
Din formularea textului rezultă clar că legea face distincție între dobândirea calității de proprietar și transcrierea acestei calități.
Neîndeplinirea acestei obligații, înainte sau după expirarea termenului de 30 de zile, nu poate conduce la sancționarea vânzătorului, întrucât lipsește vinovăția ca element esențial al răspunderii contravenționale. În consecință, atât timp cât, potrivit legii, vânzătorul nu mai are nicio obligație în ce privește transcrierea proprietății pe numele noului proprietar, nu poate fi sancționat contravențional pentru lipsa de diligență a cumpărătorului.
Pe de altă parte, instanța constată că art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinul 1501/2006 se referă la radierea din circulație a vehiculelor enumerate în art. 23 alin. 1, respectiv, mopedele, tractoarele care nu se supun înmatriculării, mașinile și utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole, forestiere, care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor, și troleibuzele omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român“, precum și tramvaiele, mașinile și utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole, forestiere, care nu păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor, și vehiculele cu tracțiune animală.
În fine, art. 1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 stabilește obligația de plată a rovinietei pentru persoanele înscrise în certificatul de înmatriculare și care au calitatea de proprietar, cea din urmă condiție nefiind îndeplinită în cazul contestatorului.
Prezumția de proprietate născută din certificatul de înmatriculare nu este una absolută fiind răsturnată prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv factura fiscală (fl. 8) și adeverința fiscală (fl. 9) din care reiese că autovehiculul a fost înstrăinat la data de 19.05.2012.
Prin urmare, față de cele de mai sus, instanța urmează să admită plângerea contravențională și să anuleze procesu-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta C. DE A. U. I. M. cu sediul în G. . bis, jud. G. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., CUI_, J40/552/15.01.2004, cu sediul în .. 401 A, sector 6, București.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/11.06.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2013.
Președinte, Grefier,
G. A. I. A.
Tehnored.jud.G.A/5ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4797/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1670/2013.... → |
|---|
