Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 03-10-2013, Judecătoria IAŞI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 5478/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 03.10.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. D. C.
Grefier - L. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul . SRL IAȘI și pe pârâta M. E., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 26.09.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 03.10.2013, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ la Judecătoria Iași, reclamanta S.C. „B. A. Imob” S.R.L. Iași solicitat în contradictoriu cu pârâta M. E. ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 5719 lei (echivalentul a 1230 euro la cursul B.N.R. din 03.08.2012) reprezentând comisionul negociat și menționat în contractul nr. 765/07.06.2012 și la plata penalităților de 0,05 % pe zi, în valoare de 4918 lei, conform art. 30 din contractul de prestări servicii nr. 765 din 07.06.2012.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În motivare, reclamanta a precizat că pârâta M. E. a încheiat cu S.C. B. A. Imob S.R.L. un contract de prestări servicii imobiliare, în baza căruia a vizitat 4 imobile în vederea achiziționării. Ultimul imobil înscris în fișa de vizitare este cel consemnat la poziția 4, respectiv apartamentul nr.17, situat în Iași, .. 129, .. B, ..
În data de 03.08.2012, pârâta a încheiat actul de vânzare-cumpărare cu B. I. în calitate de vânzător al imobilului mai sus descris, urmând să plătească comisionul negociat cu agenția, în valoare de 5719 lei.
Ulterior, pârâta a refuzat să plătească comisionul de 5719 lei negociat între părți.
Vânzarea-cumpărarea apartamentului a fost efectuată în timp ce contractul de prestări servicii era în vigoare, fiind încheiată în 03.08.2012, iar contractul cu agenția fiind încheiat la data de 07.06.2012 și care la data tranzacției era încă în vigoare.
Pentru neplata în termen a comisionului negociat până la această dată, pârâta datorează plata unei penalități de 0,5 % pe zi începând cu data încheierii contractului de vindere-cumpărare, în sumă de 4918 lei (5719 x 0,5 % x 172 zile, care se calculează în continuare până la achitarea debitului) așa cum este prevăzut în art. 30 din contractul semnat între părți.
În încercarea de rezolvare pe cale amiabilă a conflictului a notificat pârâta, în vederea prezentării la sediul cabinetului de avocat în scopul concilierii, notificarea realizându-se legal în baza art. 7201 din Codul de procedură civilă. La data stabilită s-a prezentat reprezentantul ales al pârâtei, care a motivat că pârâta nu-și recunoaște semnătura de pe fișa de vizitare și că va formula plângere pentru acest motiv și că nu înțelege să plătească agenției imobiliare comisionul negociat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1530 și următoarele Cod civil, dispozițiile contractuale.
A solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul și martori (fila 46 dosar).
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
A precizat că reclamanta nu are dreptul la remunerație din partea sa, atât timp cât încheierea contractului de vânzare, către ea și soțul său, nu a fost urmarea intermedierii din partea reclamantei, iar accepțiunea dispozițiilor art. 2097 Cod civil.
Anterior încheierii contractului de intermediere cu reclamanta din prezenta cauză, mai exact la data de 29 mai 2012, soțul său a încheiat un contract de intermediere cu S.C. Antic Imobiliare S.R.L., intermediar ce le-a asigurat vizitarea imobilului dobândit anterior momentului la care a fost condusă și de reprezentanții reclamantei la aceeași adresă, .. 129, .. B, .. Reclamanta din prezenta cauză nu a încheiat o convenție cu posibilii vânzători, B. I. și B. V., ci pur și simplu au mers împreună și au bătut la ușa acestora, la aceeași ușă la care anterior au bătut și reprezentanții S.C. Antic Imobiliare S.R.L., cei care au realizat, la momentul respectiv, în concret, intermedierea pentru contractul ce avea să fie încheiat. Încheierea contractului de intermediere cu reclamanta din prezenta cauză a avut loc tocmai în vederea intermedierii unui contract al cărui obiect derivat să fie un imobil, altul decât cele deja vizionare prin demersurile reprezentanților intermediarului S.C. Antic Imobiliare S.R.L..
Obligația de plată a comisionului către reclamantă, așa cum aceasta a fost asumată prin încheierea contractului, este una sub condiție suspensivă, evenimentul viitor și incert fiind unul conjugat: încheierea contractului de vânzare ca urmare a intermedierii. Deși perfectarea contractului de vânzare s-a produs, intermedierea de către reclamantă nu a avut loc și nici nu ar fi putut avea loc, atât timp cât această mediațiune a venit din partea intermediarului angajat de soțul său.
Activitatea intermediarului rămâne una cu un caracter speculativ, clientul fiind obligat în măsura în care intermedierea are un caracter efectiv.
Calitatea sa de parter în contractul de vânzare se justifică prin prisma calității de soție a celui care a beneficiat de intermediere din partea unui terț, pretinsa intermediere a reclamantei fiind iluzorie.
Condiția suspensivă nu s-a îndeplinit deoarece, în același moment, îndeplinirea ei a devenit imposibilă, pentru că deja, în virtutea intermedierii realizării anterior de către S.C. Antic Imobiliare S.R.L., contractul s-a încheiat cu contribuția exclusivă a acestuia din urmă.
Un contract de vânzare precum cel încheia de ea și de soțul său nu a fost intermediat o singură dată, iar intermedierea acestuia ar urma să fie plătită de două ori. Clientul nu datorează nimic în schimbul vizionărilor, ci numai în schimbul intermedierii.
Au fost invocate dispozițiile art. 2097 Cod civil, art. 242 pct. 2, art. 274 Cod procedură civilă.
În contradovadă a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și martori (fila 46 dosar).
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În data de 07.06.2012, între părți s-a încheiat contractul de intermediere imobiliară nr. 765, având ca obiect intermedierea achiziționării imobilului (imobilelor) confirmate sub semnătură în fișa de vizitare de către client în schimbul unui comision.
Conform art. 5 din contract, comisionul negociat de părți a fost stabilit la 3 % din valoarea confirmată prin semnătură a imobilului acceptat spre cumpărare sau schimb imobiliar de către client în fișă e vizitare.
Conform art. 30, în cazul în care clientul încheie contractul de vânzare-cumpărare sau de schimb fără a plăti comisionul, acesta datorează agenției penalități de 0,5 % pe zi de întârziere, începând cu data încheierii contractului în formă autentică și până la data plății efective a comisionului (filele 8-10 dosar).
Anterior încheierii acestui contract, soțul pârâtei a încheiat, la rândul său, cu Agenția Imobiliară S.C. „Antic Imobiliare” S.R.L., contractul de intermediere imobiliară nr. 525/29.05.2012 (filele 28-30 dosar), cesta vizând apartamentul nr. 17 din Iași, .. 129, .. B, . anexate (fila 31 dosar) și declarația martorului B. I. (fila 52 dosar).
De altfel, această din urmă agenție a intermediat vânzarea apartamentului menționat, fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2861 din 03.08.2012, la B.N.P. „A. O.”, între B. I., B. V. în calitate de vânzători și M. V., manta E. în calitate de cumpărători (filele 34-38 dosar).
Pârâta a cunoscut faptul că, la data încheierii contractului de intermediere cu reclamanta, soțul său încheiase un alt contract cu o altă agenție imobiliară, după cum a menționat în răspunsul la interogatoriu (fila 50 dosar).
Or, conform art. 19 din contractul încheiat cu reclamanta, clientul declară pe propria răspundere că până la momentul încheierii acestuia, nu a avut cunoștință de oferta asupra imobilelor indicate în fișa de vizitare din alte mijloace de informare.
Conform fișei de vizitare anexă la contractul încheiat cu S.C. „Antic Imobiliare” S.R.L., la data de 07.06.2012 (data încheierii contractului cu reclamanta), soțul pârâtei vizitase deja apartamentul în discuție, fiind indubitabil faptul că a informat-o și pe aceasta cu privire la acest aspect, cu atât mai mult cu cât, ulterior, ambii au încheiat contractul de vânare-cumpărare.
Mai mult, în momentul în care pârâta a mers cu reprezentantul agenției reclamante să viziteze imobilul, a fost prezent și soțul ei, conform precizării de la termenul din 26.09.2012, astfel încât, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ambii aveau cunoștință despre acest imobil și despre cele două contracte de intermediere.
Conform art. 21 din contractul încheiat cu reclamanta, clientul acordă prin acest contract, exclusivitate agenției în privința cumpărării sau schimbului imobilelor prezentate în fișa de vizitare.
De asemenea, conform art. 22, clientul se obligă să înștiințeze agenția cu privire la intenția sa de cumpărare sau de schimb imobiliar a unuia dintre imobilele vizitate, în caz contrar achiziționarea unuia din imobilele menționate în nume propriu sau de către una din persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 42, obligă pe client la plata comisionului și a penalităților aferente.
Or, în speță, deși pârâta a avut la momentul încheierii contractului de intermediere cunoștință despre oferta de vânzare a imobilului în urma vizitării acestuia de către soțul său, nu a anunțat agenția reclamantă și mai mult, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, fără a o înștiința pe aceasta, eludând dispozițiile contractuale.
În ceea ce privește valoarea pretențiilor, se reține că în conformitate cu mențiunile din fișa de vizionare, prețul apartamentului a fost stabilit la 41.000 euro. Având în vedere că 1 euro la cursul B.N.R. din 03.08.2012 (fata încheierii contractului de vânzare-cumpărare) era de 4,6481 lei, rezultă că 3 % (contravaloarea comisionului datorat reclamantei) reprezintă 1230 euro, respectiv 5717 lei.
În ceea ce privește penalitățile, inițial conform cererii de chemare în judecată, au fost solicitate pentru 172 zile, iar prin precizările depuse la dosar (fila 62) s-a solicitat plata acestora până la achitarea efectivă a sumei datorate.
Se reține că cele 172 zile reprezintă intervalul 04.08.2012 – 22.01.2013, totalul penalităților calculate fiind de 4916 lei.
Prin urmare, față de situația reținută, având în vedere și prevederile art. 1270, 1531 Noul Cod Civil, instanța va admite, în parte acțiunea (pentru pretențiile anterior menționate), astfel cum a fost precizată și va obliga pârâta să-i achite reclamantei suma de 5717 lei - comision și suma de 4916 lei - penalități de întârziere calculate pentru perioada 04.08.2012 – 22.01.2013, precum și în continuare, până la plata efectivă a debitului principal.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să-i achite reclamantei suma de 1754 lei - cheltuieli de judecată (timbru judiciar, taxă de timbru, în raport de valoare pretențiilor admise, onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, astfel cum a fost precizată, acțiunea civilă formulată de către reclamanta S.C. „B. A. IMOB” S.R.L. IAȘI cu sediul în Iași, .. 901A, parter în contradictoriu cu pârâta M. E. domiciliată în Iași, .. 129, ., . și în consecință:
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 5717 lei cu titlu de comision și suma de 4916 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru perioada 04.08._13, precum și în continuare, până la plata efectivă a debitului principal.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 1754 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâtei cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat C.D.A.
Tehnored. U.E.
4 ex./21.11.2013
← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
---|