Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 25166/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier F. C.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe contestator M. IAȘI PRIN PRIMAR și pe intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI IAȘI, intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 10.12.2013, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, când, instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de azi când,
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ contestatorul M. Iași a chemat în judecată intimatele ANAF – D.G.F.P. a Județului Iași și ANAF – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor de executare silită a bunurilor identificate și sechestrate prin procesele-verbale de sechestru nr. 7690/19.05.2009;_/22.08.2008;_/22.08.2007,_/27.06.2007 și 9515/18.07.2003, respectiv anularea acestora.
În motivarea cererii contestatorul a susținut că bunurile pentru care au fost emise procesele-verbale de sechestru sunt proprietatea Municipiului Iași, fiind inventariate, conform prevederilor legale. A mai arătat contestatorul că în soluționarea dosarului nr._/245/2010 a fost admisă cererea sa de intervenție în interes propriu în ceea ce privește anularea acestor procese-verbale.
A arătat intimatul că s-a declanșat executarea silită asupra unor bunuri pe care debitoarea RATP le are doar în administrare/concesionare și nu sunt bunurile sale proprii.
Alăturat cererii contestatorul a depus înscrisuri.
Contestatorul nu a indicat temeiul de drept al cererii.
Legal citate, intimatele au depus întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția tardivității formulării contestației, întrucât introducerea cererii a fost făcută cu depășirea termenul de 15 zile reglementat de art. 173 alin. 2 C. proc. fiscală.
Din oficiu, s-a dispus atașarea dosarului de executare silită, în copie certificată.
Având în vedere excepția invocată, în condiții de procedură completă și corect îndeplinită, instanța de judecată a pus excepția în discuția contradictorie a părților și a procedat la soluționarea acesteia.
Astfel conform disp. art. 172 C. proc. fiscală „Contestația la executare silită (1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.”
Conform disp. art. 173 din același act normativ :”(1) Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
b) contestatorul a luat cunoștință, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunoștință, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.
(2) Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.”
În speță contestatorul susține că este un terț și că are un drept de proprietate asupra bunurilor ce au făcut obiectul sechestrelor instituite prin acele procese-verbale, în atare condiții termenul de 15 zile curge de la data când a luat cunoștință de actele de executare însă cel mai târziu în termen de 15 zile de la efectuarea executării.
Ori, în speță, contestatorul a formulat o cerere de intervenție în interes propriu în cadrul altui dosar ce se află în curs de soluționare (dosar nr._/245/2012), având ca obiect contestația debitorului în contradictoriu cu aceleași intimate și a susținut aceleași motive ca și în prezenta cauză.
Prin urmare, contestatorul a cunoscut de existența acestor acte încă din anul 2012, iar prezenta contestație a introdus-o abia la 06.08.2013, condiții în care instanța de judecată constată că cererea a fost formulată cu depășirea termenului de 15 zile, motiv pentru care apreciază că excepția invocată de către intimate este întemeiată și o va admite.
În aceste condiții contestatorului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 173 alin. 3 C. proc. fiscală, conform căruia „(3) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.”
Față de cele mai sus expuse instanța de judecată urmează a respinge contestația la executare ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. Iași, prin reprezentant legal, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr. 11 în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, cu sediul procesual ales la DGRFP Iași, .. 26.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Dată în ședință publică, azi 19.12.2013.
Președinte, Grefier,
Red./Tehnored.: M.B./F.C
4 ex/02.04.2014
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din... → |
|---|
