Uzucapiune. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 09-07-2013 în dosarul nr. 36383/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._/2013
Ședința publică de la 09 Iulie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE- C. D. B.
Grefier - D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamanții C. O. D. C., C. M. în contradictoriu cu pârâtul M. IAȘI PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra excepției lipsei calității procesual pasive și asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 18.06.2013, ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 25.06.2013, apoi pentru 02.07.2013, ulterior pentru astăzi, 09.07.2013, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, instanta retine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 27.11.2012 sub nr. de dosar_, reclamantii C. O. D. C. si C. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. Iasi-prin Primar ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 276,74 mp situat pe ., Iasi, prin efectul uzucapiunii de lungă durată.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr._/15.05.1995 reclamantii au dobandit de la numitul B. D. terenul in suprafata de 321 mp impreuna cu casa de locuit din Iasi, .
Intrand in stapanirea proprietatii, reclamantii au constatat ca in afara celor 321 mp mentionati in acte, mai exista o suprafata de 276,74 mp.
La data inscrierii in cartea funciara a dreptului de proprietate, in documentatia cadastrala s-a mentionat si aceasta suprafata de 276,74 mp.
S-a mai afirmat că atat reclamantii cat si autorii lor au deținut terenul în liniștită posesie, comportându-se ca niște adevărați proprietari, că posesiile sunt utile, continue, neintrerupte,netulburate, publice, si sub nume de proprietar.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1837 și urm. din vechiul Cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamantii au depus la dosar, în fotocopie, înscrisuri (filele 6-16).
Legal citat, pârâtul M. Iasi a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive intrucat reclamantii nu fac dovada ca imobilul s-ar afla in patrimoniul Municipiului Iasi iar pe fondul cauzei arata ca din planul de situatie aferent contractului de vanzare-cumparare rezulta ca acesta este diferit fata de planul de amplasament depus de reclamanti la cererea de chemare in judecata cu ocazia intabularii din 2006.
În cadrul cercetării judecătorești, instanta a unit exceptia lipsei calitatii procesuale passive a Municipiului Iasi cu fondul cauzei si au fost administrate următoarele probe: proba cu înscrisuri, proba testimonială (martorul Iovita D.), proba cu raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală judiciară întocmit de către domnul expert C. Andriuca.
Prin precizările făcute în concluziile asupra fondului cauzei, reclamanta, față de concluziile raportului de expertiză efectuat, și-a precizat obiectul cererii de chemare în judecată ca fiind suprafața de 276,74 mp.
Analizând probele administrate în prezenta cauză prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține, în fapt și în drept, următoarele:
Asupra excepției ce se impun a fi soluționată cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C.pr.civ instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul dedus judecății, respectiv în speță, presupune existența unei identități între pârât și proprietarul nediligent față de care urmează să opereze sancțiunea prescripției achizitive. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil. Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, față de dispozițiile Codului civil, respectiv art.1837, care definește prescripția ca un mijloc de a dobândi proprietatea și art.645, potrivit căruia proprietatea se dobândește, între altele și prin prescripție. Articolul 1890 C. civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă și sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani. Așadar, când posesia unui imobil se prelungește în timp pe o anumită perioadă de timp prescrisă, legea o consideră drept izvor al proprietății, iar posesorul va fi considerat proprietar.
Însă, până la împlinirea termenului, în timpul posesiei exercitate de posesorul neproprietar, există numai o aparență de proprietate, în sensul că, în toată perioada, posesorul se află într-o situație incertă, existând permanent posibilitatea ca adevăratul proprietar să facă acte prin care să întrerupă prescripția achizitivă. Prin urmare, numai după împlinirea termenului fixat de lege faptul posesiei de până atunci se transformă într-o stare de drept și se consolidează dreptul de proprietate, posesorul devenind proprietar.
Prin urmare, uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății asupra unui imobil, reprezintă în mod indirect și o sancțiune a fostului proprietar, care, prin pasivitatea lui, a făcut ca timp îndelungat bunul să se afle în posesia altei persoane, ce s-a comportat ca un adevărat proprietar. Ca atare, e necesar ca acțiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar.
Adevăratul proprietar este deci singura persoană care ar putea face apărări împotriva posesorului neproprietar, care pretinde dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul prescripției achizitive. Astfel, numai adevăratul proprietar ar justifica calitatea pasivă în acest litigiu.
In ce privește calitatea procesuala pasiva a paratei M. Iași prin Primarul Mun. Iași, instanța retine ca unitate administrativ teritoriala poate avea un drept de proprietate asupra imobilului in conformitate cu dispozițiile art. 477 cod civil raportat la art. 25 din Legea nr. 213/1998 si atâta timp cat nu a fost revendicat de persoane fizice sau juridice, aflându-se in posesia reclamantului se prezuma ca acesta se afla in patrimoniul privat al unității administrativ teritoriale.
In consecința instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei M. Iași prin Primarul Mun. Iași.
Asupra fondului cauzei, in fapt, instanta retine ca reclamantii ocupă în prezent imobilul teren în suprafață totală de 718 mp la adresa din . din Iasi, din care, suprafata de 441 mp este stapanita de acestia in proprietate (fila 7) dupa cum urmeaza: suprafata de 321 mp dobanditi prin cumparare de la B. D. conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr._/15.05.1995 si suprafata de 120 mp dobanditi prin cumparare de la alti vecini conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. nr.5961/23.07.1996 si nr. 3263/23.04.1996 (fila 13)
Astfel, reclamantii au solicitat constatarea dreptului de proprietate pentru diferenta de teren de 276,74 mp (fila 8) pe care acestia l-au stapanit prin jonctiunea posesiilor cu cea a autorului lor, B. D. peste 30 ani, inca din anul 1964, avand o posesie utila.
F. de sustinerile paratului in sensul ca forma suprafetei de teren de 321 mp, asa cum a fost ea individualizata in planul de situatie aferent contractului de vanzare-cumparare din 1995 (fila 25) nu corespunde cu schita imobilului intocmita in anul 2006 in vederea intabularii (fila 6), instanta retine ca in anul 1996 planul de situatie privea suprafata de 321 mp, iar schita din anul 2006 priveste o suprafata de 441 mp, dobanditi ulterior anului 1995, alaturi de cei 321 mp, prin acte de vanzare-cumparare successive care in mod firesc au modificat in schitele de plan forma terenului initial de 321 mp.
In plus, cererea de constatare a dreptului de proprietate priveste o posesie de lunga durata, de 30 de ani, pentru care nu exista acte, astfel ca acesta, din punct de vedere juridic, nu a putut sa figureze ca proprietate in nici unul din certificatele de mostenitor ale autorilor reclamantilor.
De altfel, situatia actuala a acestui teren a fost retinuta de instanta atat din raportul de expertiza intocmit in cauza, cat si din declaratia martorului audiat care a aratat ca suprafata de 321 mp nu a suferit modificari in teren prin modificarea imprejmuirii, expertul identificand in anexa 3 suprafata de 276,74 mp, astfel cum este este mentionata ea si in fisa corpului de proprietate a reclamantilor, cu titlu de posesie (fila 8).
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1890 din vechiul Cod civil (1865), toate acțiunile, atât reale, cât și personale, pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile și pentru care nu a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel care invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără a i se putea opune reaua-credință.
Prescripția constituie, conform prevederilor art. 1837 din vechiul Cod civil, un mijloc de a dobândi proprietatea, fiind fondată pe faptul posesiunii (art.1846 alin. (1) din vechiul Cod civil).
În prezenta cauza, instanța reține că reclamantii au stăpânit prin jonctiunea posesiilor cu cea a numitului B. D. suprafata de teren în discuție cu mai bine de 30 de ani în urmă și au exercitat, de la acel moment, o posesie utilă, și anume: publică, netulburată, continuă și sub nume de proprietar.
Discontinuitatea posesiei presupune exercitarea acesteia de către posesor în mod neregulat, respectiv cu intermitente anormale (art. 1848 din vechiul Cod civil), iar însușirea posesiei de a fi neîntreruptă nu este o calitate propriu-zisa a acesteia, ci o condiție care ține de curgerea termenului de prescripție. Potrivit art. 1850 din vechiul Cod civil, continuitatea și neîntreruperea posesiei sunt dispensate de proba din partea celui care invocă prescripția achizitivă, în sensul că posesorul actual care dovedește că a posedat la un moment dat mai înainte este presupus că a posedat în tot timpul intermediar.
În cauza, martorul audiaț a confirmat că reclamantii nu au fost tulburati de nimeni în exercitarea posesiei, astfel încât se reține și îndeplinirea cerinței ca posesia să nu fie fondată ori conservată pe acte de violență în contra sau din partea adversarului (art. 1851 din vechiul Cod civil).
Față de cele ce preced, instanța urmează să admită acțiunea și să constate că reclamantii au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață totală de 276,74 mp, situată în Iasi, ., identificat în planul de amplasament și delimitare a bunului imobil întocmit de către ing.expert Andriuca C., plan de amplasament care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
In temeiul disp.art.274 C.pr.civ, instanta va obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 2025 lei, reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Iasi.
Admite actiunea formulată de reclamantii C. O. D. C. si C. M., ambii cu domiciliul în ., jud.Iasi în contradictoriu cu pîrîtul M. Iasi prin Primar
Constată că reclamantii au dobîndit, în condițiile prescripției achizitive de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 276,74 mp, situat în . identificat în planul de amplasament și delimitare a bunului imobil întocmit de către ing.expert Andriuca C., plan de amplasament care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 2025 lei, reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astazi, 09.07.2013.
Președinte, Grefier,
C.D.B. D.V.
Red./teh. CDB
24.07.2013 - 2 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 21-11-2013,... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
