Întoarcere executare. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 21390/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 11 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.N.T.F.M. C. MARFĂ SA SUCURSALA M., în contradictoriu cu pârâta B. N., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește reprezentantul legal al reclamantei și pârâta.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 10.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 11.09.2013, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 15.02.2013 reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA S.A.-SUCURSALA M. în numele și pentru S.N.T.F.M. C.F.R. S.A. BUCUREȘTI a chemat în judecată civilă pe pârâta B. N. solicitând instanței să admită cererea sa de întoarcere a executării și să dispună obligarea pârâtei la plata sumelor de 23.945 lei reprezentând drepturi bănești și diferență inflație calculată începând cu luna mai 2011 și până în luna ianuarie 2013 și la plata diferenței ce rezultă din actualizarea sumei de 23.945 lei cu indicele de inflație începând cu luna februarie și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că prin Sentința civilă nr.132/14.01.2011 a fost admisă în parte contestație doamnei B. N. fiind anulată decizia de concediere nr.6-A1.1/1479 din 02.04.2010 și s-a dispus reintegrarea pârâtei în funcție, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate precum și cu celelalte drepturi bănești ce i s-ar fi cuvenit, calculate de la data desfacerii contractului de muncă și până la data reintegrării efective, precum și la plata ajutorului material pentru C. pentru anul 2009.
Prin decizia civilă nr.514/31.05.2011 a Curții de Apel a fost admis recursul reclamantei fiind casată în parte decizia Tribunalului, fiind respinsă cererea pârâtei de acordare a ajutorului material pentru C. și trimisă spre rejudecare contestația împotriva decizie de concediere.
În rejudecare, Tribunalul Iași, prin Sentința civilă nr.211/01.02.2012 a respins contestația reclamantei împotriva deciziei de concediere iar această sentință a rămas definitivă și irevocabilă la data de 03.10.2012 prin Decizia 1221/2012 a Curții de Apel Iași de respingere a recursului reclamantei.
Fiind executorie, reclamanta a respectat sentința civilă nr.132/14.01.2011 a Tribunalului Iași și a achitat de bună voie pârâtei drepturile bănești cuvenite în perioada cuprinsă între data concedierii și data reintegrării, în sumă de_ lei actualizată cu rata inflației la data plății efective.
Prin adresa nr.4697/27.06.2011 pârâta a făcut cunoscut unității că va restitui toate drepturile încasate în baza unui angajament de plată. Cu toate acestea până la data de 01.10.2012 pârâta nu a efectuat nicio plată unității reclamante. Unitatea reclamantă a încercat recupererea sumei pe cale amiabilă și a întocmit convenția de eșalonare nr.A1/1016/25.10.2012 prin care i s-a propus pârâtei să achite eșalonat în termen de 6 luni suma datorată de 25.898,14 lei însă pârâta nu a fost de acord cu această eșalonare, ci a menționat în scris faptul că va achita suma într-un termen de 3 ani. La rândul său conducerea unității reclamante nu a fost de acord cu acest termen de eșalonare astfel încât nu s-a mai perfectat o convenție de plată între părți.
Până la data introducerii acțiunii pârâta a achitat suma de 800 lei din debitul total, reclamanta fiind nevoită a se adresa instanței pentru restabilirea situației anterioare.
În drept s-au invocat prevederile art.401 indice 1, art.404 indice 2 alin.3 Cod procedură civilă.
În baza art.242 alin.2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
S-au anexat cererii următoarele înscrisuri: procură judiciară autentificată acordată de S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A. București pentru sucursalele subordonate, tabel de calcul drepturi acordate și rămase de recuperat întocmit de serviciul contabilitate al reclamantei, adresa din 05.07.2011 a reclamantei către pârâtă, ordin de plată, borderou carduri, Sentința civilă nr.132/14.01.2011a Tribunalului Iași, certificat de soluție Decizia civilă nr.514/31.05.2011 a Curții de Apel Iași, Sentința civilă nr.211/01.02.2012 a Tribunalului Iași, Decizia civilă nr.1321/03.10.2012 a Curții de Apel Iași, adresa pârâtei către reclamantă înregistrată la aceasta din urmă cub număr 4697/27.06.2011, convenție de plată din 26.10.2012 semnată de pârâtă cu rezerve, adresa nr.A1/1016 din 25.10.2013 a reclamantei către pârâtă (f.5-43 dosar_ ).
Tribunalul a acordat prim termen de judecată la data de 20.05.2013, părțile fiind citate cu mențiunea să răspundă la excepția necompetenței materiale a instanței sesizate.
Reclamanta a formulat răspuns scris la excepția invocată (f.44 dosar_ ) solicitând admiterea acesteia iar pârâta nu s-a prezentat în instanță la termenul acordat.
Prin Sentința civilă nr.1761/27.05.2013 a Tribunalului Iași, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași în soluționarea cererii de chemare în judecată și a fost declinată cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Iași, pe rolul acestei din urmă instanțe fiind înregistrată sub număr de dosar_ cu prim termen de judecată la data de 10.09.2013.
La termenul de judecată fixat, legal citate, părțile nu s-au prezentat în instanță insă pârâta a trimis la dosar o „cerere de eșalonare” a debitului motivând în esență următoarele: urmare a Sentinței civile nr.132/14.01.2011 a fost reangajată în cadrul unității pe postul de economist dar S. a pensionat pârâta anticipat urmare a Deciziei civile nr.514/31.05.2011, fapt dovedit cu decizia de pensionare_/18.08.2011.
La data de 20.06.2011 pârâta a adus la cunoștința unității faptul că va achita cu angajament de plată după ce se va stabili debitul și contul în care va fi virată suma. La data de 05.07.2011 cu actul 4-E754 i se aduce la cunoștință pârâtei suma datorată fără precizarea contului iar de la data respectivă și până la data de 11.10.2012 nu a mai primit pârâta nicio comunicare din partea reclamantei. Cu actul A1._ i s-a adus la cunoștință pentru prima dată contul pentru virarea sumei iar pârâta a făcut primul virament în luna noiembrie 2012 fapt dovedit cu O.P. nr.1/14.11.2012. Prin același act se aduce pârâtei la cunoștință faptul că debitul poate fi eșalonat fără precizarea perioadei. Pe durata celor 15 luni când nu s-a încheiat un acord este obligată pârâta să suporte plata indicelui de inflație deși a fost de acord cu restituirea sumei imediat după pensionarea anticipată.
Pârâta a fost de acord cu plata indicelui de inflație deși nu era numai culpa sa pentru faptul de a nu se fi încheiat un act oficial între părți. Începând cu data de 14.11.2012 și până în data de 10.09.2013 pârâta a virat suma de 3845 lei în contul debitului de restituit, fapt dovedit cu ordine de plată. A mai arătat pârâta că este de acord în continuare cu plata debitului datorat însă situația sa materială este precară datorită problemelor de ordin personal. S-a solicita eșalonarea plății sumei pe durata a 2-3 ani.
S-au anexat acestei cereri următoarele înscrisuri în copie: ordin de plată nr.1 din data de 14.11.2012, pentru suma de 400 lei, ordin de plată nr.2 din 18.12.2012 pentru suma de 400 lei, ordin de plată nr.3 din data de 22.02.2013 pentru suma de 400 lei, ordin de plată nr.4 din 21.05.2013 pentru suma de 2000 lei, ordin de plată nr.5 din 15.07.2013 pentru suma de 645 lei, decizia nr._/18.08.2011 de pensionare, și anexa, adresa 4E/54/05.07.2010, adresa A1._, adresa A1/1016/25.10.2012, adresa A1/1016- convenție de plată, adresa fără număr de înregistrare din 16.10.2012, adresă fără număr de înregistrare din 05.11.2012, decizia drepturi pensie, adresă fără număr de înregsitrare din 20.06.2011, certificate de naștere, (filele 9-27 ds).
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de ambele părți și a reținut cauza în pronunțare.
Analizând actele și lucrările cauzei instanțe reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă numărul 132/14.01.2011 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul cu numărul_, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. N. în contradictoriu cu pârâta să S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA S.A.-SUCURSALA IAȘI, a fost anulată decizia de concediere ce o privea pe reclamantă, a fost obligată pârâta să S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA S.A.-SUCURSALA IAȘI să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salartiile indexate. Majorate și reactualizate și celelalte drepturi care i s-ar fi cuvenit începând cu data desfacerii contractului de muncă și până la data reintegrării efective la care se adaugă ajutorul material de C. pentru anul 2009.
În baza acestei Sentințe civile reclamanta din cauza de față (pârâtă în dosarul anterior menționat ) a achitat pârâtei din cauza de față (reclamantă în dosarul antemenționat) suma de_ lei (astfel cum rezultă din dovezile de plată depuse la filele 8-11 dosar).
Ulterior, Sentința civilă nr.132/14.01.2011 a fost casată parțial, prin Decizia civilă nr514/31.05.2011 a Curții de Apel Iași, prin care s-a respins cererea privind acordarea ajutorului material de C. pentru anul 2009, fiind trimis spre rejudecare capătul de cerere având ca obiect contestație împotriva deciziei de concediere.
Prin Sentința civilă nr.211/01.02.2012 a Tribunalului Iași, în rejudecare, contestația reclamantei a fost respinsă iar soluția Tribunalului Iași a fost menținută prin Decizia nr.1321/03.10.2012 a Curții de Apel Iași.
După pronunțarea Deciziei civile nr.514/31.05.2011 a Curții de Apel Iași și până la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr.211/01.02.2012 a Tribunalului Iași (03.10.2012), rezultă din actele cauzei că între părți s-a purtat o corespondență vizând restituirea de către pârâtă a sumei încasate în baza sentinței civile desființate.
Astfel la data de 20.06.2011 pârâta se declara de acord cu restituirea sumelor în baza unui angajament de plată și după calcularea debitului de către unitate (f.38 dosar_ ).
În luna iulie 2011 reclamanta îi transmitea pârâtei calculul debitului datorat, respectiv suma de_ lei din care_ lei drepturi aferente perioadei și 408 lei ajutor C. cu mențiunea că acesta a fost reținut din drepturile salariale aferente lunii iunie 2011 (f.7,16 dosar).
În cursul lunii octombrie 2012 reclamanta comunică pârâtei debitul total datorat, actualizat cu indicele de inflație precum și posibilitatea încheierii unei convenții de eșalonare, pentru suma de_,14 lei pe care pârâta nu o acceptă în termenii reclamantei, ci solicită eșalonarea pe durata a 3 ani a sumei de_ lei în rate inegale (f.17-21 dosar).
În intervalul noiembrie 2012- iulie 2013 pârâta efectuează următoarele plăți în contul datoriei: 400 lei, la 14.11.2012, 400 lei la 18.12.2012, 400 lei la 22.02.2013, 2000 lei la 21.05.2013 și 645 lei la 15.07.2013 (filele 9-13 dosar).
În drept sunt incidente situației de fapt anterior descris dispozițiile art. 379^1 Cod procedură civilă, text conform căruia „ In cazul in care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile.” De asemenea potrivit 404^1 Cod procedură civilă „In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.”
În cauză, titlul executoriu Sentința civilă nr.132/14.01.2011 a Tribunalului Iași, în baza căruia reclamanta a achitat pârâtei sumele reprezentând salarii indexate, majorate și reactualizate de la data desfacerii contractului de muncă și până la data reintegrării a fost desființat iar la data desființării acestuia s-a născut dreptul reclamantei la recuperarea acestor sume de la pârâtă care le deține fără titlu, fapt care nu este contestat în cauză de către pârâtă.
Potrivit calculului efectuat de serviciul contabilitate al pârâtei, calcul depus la fila 6 a dosarului nr._, suma achitată de reclamantă pârâtei în executarea Sentinței civile ulterior desființate a fost de 23.702 lei.
Din această sumă reclamanta recuperase la data introducerii acțiunii pe rolul Tribunalului Iași suma de 408 lei prin reținerea lichidării aferente lunii iunie 2012 și suma de 800 lei reprezentând depunere numerar de către pârâtă (în total 1208 lei).
Aceste sume, recuperate anterior introducerii acțiunii pe rolul Tribunalului Iași (data introducerii acțiunii fiind 18.02.2013), au fost corect deduse de reclamantă din totalul debitului datorat astfel încât nu se mai impune deducerea lor încă o dată din debitul solicitat.
În aceste condiții diferența de debit rămasă de recuperat, sumă solicitată de altfel prin acțiune de către reclamantă, este de 22.494 lei (_-1208 lei).
După data introducerii acțiunii pe rolul Tribunalului Iași pârâta a mai achitat în contul debitului de 22.494 lei sumele de: 400 lei (OP din 22.02.2013) 2000 lei (OP din 21.05.2013) și 645 lei (OP din 15.07.2013), în total suma de 3045 lei ce urmează a fi scăzută din totalul de_ lei, rezultând o diferență de debit de 19.449 lei, în limita căreia acțiunea reclamantei urmează a fi admisă.
De asemenea urmează a fi admise și solicitările reclamantei vizând obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând actualizarea debitului datorat cu indicele de inflație, cererea fiind legitimă și urmărind să asigure reclamantei păstrarea valorii reale a creanței pe care o deține în contra pârâtei, valoarea ce poate fi afectată de fluctuațiile monetare în intervalul de timp în care reclamanta a fost lipsită de suma respectivă.
Cererea pârâtei de eșalonare a datoriei pe durata a 2-3 ani este lipsită de temei legal și urmează a fi respinsă în consecință, cu mențiunea că părțile au în continuarea libertatea de voință în a conveni liber asupra modalității în care hotărârea judecătorească pronunțată urmează a fi executată.
Pentru toate motivele de fapt și de drept expuse cererea reclamantei va fi admisă în parte pârâta urmând a fi obligată să restituie reclamantei suma de 19.449 lei reprezentând drepturi bănești, actualizată cu indicele de inflație începând cu luna februarie 2013 până la data plății efective și suma de 1451 lei reprezentând diferența de inflație calculată pentru lunile mai 2011- ianuarie 2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de creditoarea S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A.- Sucursala M., cu sediul în Iași, Bvd Socola, nr.82, județ Iași în contradictoriu cu B. N. domiciliată în ., județ Iași .
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 19.449 lei reprezentând drepturi bănești, actualizată cu indicele de inflație începând cu luna februarie 2013 până la data plății și suma de 1451 lei reprezentând diferența de inflație calculată pentru lunile mai 2011-ianuarie 2013.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.09.2013.
PREȘEDINTE,
D. C. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red/teh/ced
05.11.2013,4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9784/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
