Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 32869/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 03 Iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant C. A. M. C. -PRIN REPREZENTANT LEGAL C. M.. și pe pârât ., având ca obiect obligație de a face acțiune în pretenții; reziliere contract.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă și când instanța din lipsa de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astazi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, reține următoarele aspecte:
Prin cererea înregistrată la data de 25.10.2012, sub numărul_, reclamantul M. C., în calitate de reprezentant legal al Cabinetului de avocat M. C., a chemat în judecată pârâtul ., solicitând instanței:
- obligarea pârâtei la înlocuirea telefonului mobil marca Samsung GT – I9100 (Galaxy SII) cu ._ sau la restituirea contravalorii acestuia;
- obligarea pârâtei la plata sumei de 6000 euro, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin imposibilitatea utilizării în condiții normale a terminalului de telefonie mobilă;
- rezilierea contractului de furnizare a serviciilor de telefonie mobilă și transfer date;
În motivare a arătat că a achiziționat de la pârâtă un telefon marca Samsung GT – I9100 (Galaxy SII) cu ._ conform facturii nr._/23.01.2012. După aproximativ o lună de la data achiziționării, reclamantul a fost atenționat de mai multe persoane că s-a încercat conectarea sa telefonic, însă terminalul GSM păsea a fi închis. Acest lucru i s-a părut ciudat în contextul în care telefonul său este permanent deschis.
La data de 27.02.2012 a trimis aparatul în service, prin intermediul magazinului V. 2 Iași. Pe data de 01.03.2012 aparatul a fost restituit cu mențiunea că s-a realizat o recalibrare a acestuia și mai multe alte operațiuni.
La scurt timp de la preluarea din service, telefonul a manifestat aceleași probleme, în sensul că nu primea apeluri deși era deschis.
La data de 29.03.2012 telefonul a fost din nou trimis în service, prin intermediul magazinului Sayfone din Iași, partener V.. Aparatul a fost restituit cu mențiunea „defect neconfirmat”.
La data de 06.04.2012 reclamantul s-a prezentat cu telefonul la punctul de lucru din Iași al Cordon Electronics, service autorizat Samsung, unde a fost reinstalat softul.
La datele de 11.04.2012, respectiv 09.08.2012, având în vedere că problemele nu au fost rezolvate ca urmare a reinstalării softului, reclamantul a trimis telefonul în service, fiind restituit tot cu mențiunea „defect neconfirmat”.
În perioada în care aceste telefon defect a fost utilizat, reclamantul afirmă că a pierdut mai multe contracte de asistență juridică, fiind luate în calculul pentru stabilirea prejudiciului doar 4 astfel de contracte-
În drept au fost invocate prevederile art. 1166 și urm. C. civ., art. 112 și urm. C. proc. civ.
Reclamantul a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtei.
La dosarul cauzei au fost depuse factura fiscală nr._/23.01.2012 (f. 7), talonul de garanție al telefonului (f. 8-10), corespondența purtată cu . (11-17).
Primul capăt de cerera a fost legal timbrat.
Prin încheierea din 17.12.2012 a fost admisă excepția netimbrării capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în valoare de 6000 euro și a fost anulat capătul respectiv de cerere.
Prin încheierea din 28.01.2013 a fost admisă excepția netimbrării capătului de cerere privind desființarea contractului de prestări servicii de telefonie mobilă și transfer de date și a fost anulat capătul respectiv de cerere.
Pârâtul nu a depus întâmpinare, nu s-a prezentat în instanță și nu a solicitat probe.
Instanța a încuviințat și administrat probele cu înscrisuri, cu declarațiile martorilor H. Ș. și O. O. și proba cu expertiza tehnică efectuată de producătorul telefonului mobil cu privire la care se solicită înlocuirea.
La termenul din 04.03.2013 au fost audiați martorii H. Ș. și O. O., declarațiile acestora fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei (f. 43 și 44).
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
Între reclamant, în calitate de titular al Cabinetului de avocat M. C. și pârâtul . a intervenit contractul de vânzare-cumpărare al telefonului mobil Samsung GT – I9100 (Galaxy SII) cu ._ conform facturii nr._/23.01.2012.
Vânzătorul . este cel care își asumă răspunderea pentru bunurile comercializate, ca efect al contractului de vânzare-cumpărare dintre părți.
Vânzătorul trebuie să asigure cumpărătorului și posesiunea utilă a lucrului vândut, ceea ce înseamnă că bunul trebuie să aibă calitățile necesare pentru a putea fi folosit normal, potrivit naturii sale.
Mai mult, produsele livrate de un profesionist trebuie să fie în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare, respectiv să corespundă descrierii făcute de vânzător, scopului specific solicitat de consumator, scopurilor pentru care sunt utilizate în mod normal, prezintă parametrii de calitate și performanțe normale.
Dacă după încheierea vânzării se descoperă defecte ale lucrului, aceasta atrage raăspunderea vânzătorului, ceea ce înseamnă că vânzătorul răspunde dacă bunul vândut este impropriu întrebuințării la care este destinat.
Condițiile garanției contra viciilor sunt cele prevăzute de art. 1707 C. civ.
- viciul să fie ascuns;
- viciul să fi existat în momentul predării lucrului;
- viciul să fie grav.
Îndeplinire acestor condiții trebuie dovedită de cumpărător.
În cauza de față, deși reclamantul a invocat existența unui defect care afetează bunul cumpărat, din probele administrate în cauză nu a rezultat împrejurarea că telefonului mobil Samsung GT – I9100 (Galaxy SII) cu ._ ar prezenta defectele invocate.
În cererea de chemare în judecată chiar reclamantul susține că după o perioadă de utilizare a telefonului (aproximativ o lună) a constatat că acesta apare pentru cei care îl apelează ca fiind închis, deși telefonul este era deschis, aspect care îl face impropriu scopului pentru care a fost cumpărat. Rezultă așadar că, la livrare, telefonul vândut a funcționat corespunzător, ceea ce înseamnă că viciul a apărut după . cumpărătorului.
În această situație, cumpărătorul trebuie să dovedească atât existența viciului, cât și cauza anterioară vânzării care a determinat apariția viciului, în caz contrar, viciul intervenit ulterior predării bunului urmând a fi suportat de cumpărător, în calitate de proprietar.
Față de aspectele reținute mai sus, reclamantului îi revenea sarcina să dovedească faptul că bunul prezintă un viciu și că acest viciu are o cauză anterioară predării bunului.
Din probele adminsitrate în cauză nu rezultă existența defectului invocat de reclamant.
Astfel, ori de câte ori telefonul a fost trimis în service prin intermediul colaboratorilor autorizați ai pârâtei acesta a fost restituit cumpărătorului cu mențiunea „defect neconfirmat”.
Operațiunile de recalibrare și reinstalarea softului telefonului nu pot conduce la concluzia că acesta era un produs necorespunzător. În plus, ca urmare a acestor operațiuni orice eventuală problemă a aparatului a fost remediată, drept dovadă fiind mențiunile cu care a fost ulterior restituit de către unitățile service.
Expertiza efectuată de producătorul telefonului nu confirmat existența unui defect care să facă telefonul impropriu utilizării.
Instanța nu poate reține concluziile reclamantului, potrivit cu care producătorul nu are nici un interes să recunoască existența unui defect al telefonului pe care chiar el îl produce, motivat de faptul că nu se poate prezuma reaua-credință a acestuia, prezumția fiind cea de bună-credință.
Declarațiile martorilor nu dovedesc dincolo de orice dubiu faptul că telefonul mobil achiziționat de reclamant prezintă un defect care il face impropriu utilizării.
Astfel martorul H. Ș. a declarat că l-a sunat pe reclamant de mai multe ori și că acesta nu i-a răspuns, iar telefonul său nu îi oferea nici un mesaj din partea operatorului de telefonie mobilă cu privire la cauza pentru care persoana apelată nu răspunde.
Martorul mai declară că, atunci când s-a întâlnit cu reclamantul, acesta i-a arătat că în informațiile oferite telefonul său nu apărea nici o mențiune cu privire la apelurile efectuate de martor.
Aspectele relatate de martor nu conduc la singura concluzie că telefonul era defect, putând exista numeroase cauze pentru care un apelat nu primește un apel telefonic, cauze care pot viza rețeaua, cartela sim, setările dispozitivului apelat, etc.
Întâmplarea la care martorul H. Ș. afirmă că a asistat nu face de asemenea dovada existenței unui defect al telefonului mobil, concluzia la care a ajuns martorul bazându-se pe mai multe informații care nu pot fi certificate, faptul că respectivul client chiar a apelat numărul reclamantului în momentele în care el se afla în birou fiind doar unul dintre acestea.
În egală măsură, nici declarația martorului O. O. nu dovedește existența defectului invocat de reclamant în cererea introductivă. Martorul relatează o . evenimente similare celor relatate de martorul H. Ș., fără a putea face o dovadă certă cu privire la motivul pentru care reclamantul nu primea apelurile efectuate de martor sau de către clineți, fiind mai multe cauze pentru care persoana apelată nu răapunde unui apel.
În plus, declarațiile martorilor nu sunt coroborate de rezultatele expertizei efectuate de producător și nici de concluziile service-urilor autorizate și agreate de vânzător.
Față de aceste argumente, instanța consideră că nu a fost dovedit viciul care afectează bunul cumpărat de reclamant, motiv pentru care nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 1707 și urm C. civ.
Totodată, întrucât nu s-a probat culpa pârâtei în livrarea unui produs necorespunzător din punct de vedere calitativ, nu se poate face nici aplicarea dispozițiilor art.13 din Legea 449/2003 republicată privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.
De asemenea, nu sunt incidente în cauză nici prevederile art. 1716 – 1718 C. civ., întrucât din probele administrate nu rezultă că telefonul nu funcționează corespunzător, nefiind dovedită existența unei defecțiuni.
Pentru toate aceste argumente instanța va respinge ca neîtemeiată acțiunea reclamantului.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul M. C., în calitate de reprezentant legal al Cabinetului de avocat M. C., cu sediul ales în Iași, .. 27, . în contradictoriu cu pârâtul ., cu sediul în Cntrul Internațional CDG, Piața Charles de Gaulle, nr. 15, sector 1, București.
Respinge în consecință cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.07.2013.
Președinte, Grefier,
Red. G.T./Teh. G.T
4EX/25.10.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9581/2013. Judecătoria IAŞI | Obligaţie de a face. Hotărâre din 11-12-2013, Judecătoria IAŞI → |
|---|
