Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 8688/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. C. M.
Grefier D. B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 11.433
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent O. V. și pe intimat I. IAȘI-BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 09.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 14.03.2013 sub nr. de dosar_, petentul O. V. a chemat în judecată pe intimata I. Iași-Poliția municipiului Iași, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.03.2013 .
Petentul a arătat că, în fapt, circula pe banda a treia, iar in urma sa se afla o coloana de masini, iar benzile de circulatie erau ocupate de alte autoturisme .
In drept, plangerea a fost intemeiata pe OG nr. 2/2001 si OUG nr. 195/2002 .
În dovedire se solicită administrarea probei cu înscrisuri. Odată cu plângerea a fost depus procesul-verbal de constatare a contravenției.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit dispozițiilor art. 36 din OG 2/2001.
Prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare la data de 10.04.2013, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca legal și temeinic întocmit.
Intimata a depus ulterior, la data de 08.05.2013 si raportul agentului constatator, planșe foto și CD cu înregistrarea contravenției.
În ședință publică instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și proba cu planșe foto și cu înregistrarea video.
In cursul cercetarilor judecatoresti a fost audiat martorul S. C. M., a carui declaratie a fost consemnata si atasata la dosarul cauzei .
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele.
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.03.2013, s-a consemnat că la această dată numitul O. V. a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, pe . din municipiul Iași, spre intersectia Z., iar in dreptul magazinului de chimicale nu a oprit si nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajati in traversarea regulamentara a strazii prin loc semnalizat cu marcaj si indicator.Totodata avea placutele de inmatriculare murdare .
În drept, s-a apreciat că faptele întrunesc conținutul constitutiv al contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 100 alin. 3 . lit. b si art. 99 alin. 1 pct. 6 din OUG 195/2002.
S-a aplicat petentului amenda în cuantum de 300 lei și măsura reținerii permisului de conducere pe o durată de 30 de zile.
La rubrica „alte mențiuni” s-au înscris declarațiile petentului, în sensul că are obiecțiuni „contravene celor observate de mine”, această mențiune fiind semnată personal de către petent.
După ce a constatat că plângerea a fost introdusă înlăuntrul termenului prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța a procedat la verificarea, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, a legalității procesului-verbal de constatare și de sancționare a contravenției contestat, în acest sens constatând că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, pentru stabilirea situației de fapt, instanța va reține pe de o parte procesul-verbal de constatare a contravenției, susținut de proba cu înregistrarea video și planșele foto, iar, pe de altă parte, poziția procesuală a petentului, în sensul nerecunoașterii faptelor imputate coroborate cu declarațiile martorului S. C. M. .
În drept, instanța reține faptul că faptul că domeniul contravențional este supus aplicabilității art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală” atrăgând astfel incidența tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56); Astfel, faptul că în dreptul intern faptele care constituie contravenții au fost scoase în afara ilicitului penal, nu poate avea ca efect lipsirea petentului Teodoritu C. de dreptul de a beneficia de garanțiile oferite de art. 6 CEDO, în latura sa penală.
Pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter "penal" în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 29);
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ, dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56)
În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32);
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66-69 din Hotărârea A. împotriva României).
În speța de față, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată, precum și măsura reținerii permisului nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, acuzația care este adusă petentului este o acuzație în materie penală ca și noțiune autonomă Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În ceea ce privește prezumția de legalitate și temeinicie recunoscută proceselor-verbale întocmite de agenții statului, Curtea EDO a arătat că în principiu astfel de prezumții pot să aibă o valoare probatorie în procedura internă, însă acestea nu trebuie să aibă o valoare absolută. Astfel, deși, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției este recunoscută către instanță, aceasta nu poate înfrânge prezumția de nevinovăție, astfel cum este instituită de art. 6 paragraf 2 CEDO.
Pentru a forma convingerea instanței, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că petentul ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de constatare a contravenției, prezumția de legalitate și temeinicie a acestuia trebuie susținută și cu alte elemente probatorii, în vederea coroborării acestora.
Or, în cauză, intimata a depus un suport cu înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului și planșe foto, în care s-a constatat nemijlocit de către instanță, în ședință publică, faptul că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa. Astfel, imaginile vizionate, oferă posibilitatea observării cu precizie a numărului de înmatriculare a autoturismului condus de petent, precum și a datei și orei la care s-a înregistrat pretinsa contravenție, fiind respectate dispozițiile Ordinului nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, actualizat, care prevede că „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
În imaginile înregistrate, se poate observa că petentul nu a oprit autoturismul și nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversare regulamentară, oprindu-i pe pietoni din traversare. Pe de alta parte din declaratia martorului audiat in cauza reiese ca pietonii se aflau deja pe prima banda de circulatie in momentul in care petentul a traversat trecerea de pietoni .
Instanța reține că securitatea rutieră este un obiectiv important al organelor statului, iar pentru realizarea acestuia, statul poate uza de forța sa de constrângere. În concret, după administrarea probatoriului depus de intimată în susținerea acuzației sale, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este una echitabilă și proporțională cu fapta contravenientului, menită să descurajeze conduita ilicită a participanților la trafic, în scopul asigurării unui climat de siguranță rutieră.
Instanța constată că probele administrate susțin prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției și se coroborează aceasta, formând convingerea instanței, mai presus de orice îndoială rezonabilă, cu privire la vinovăția petentului, astfel încât, în lumina considerațiilor expuse, apreciind că plângerea petentului nu este întemeiată, instanța urmează să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul O. V., cu domiciliul in mun. Iasi, .. 9, ., sp. 4, jud. Iasi în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție al Municipiului Iași, cu sediul în M. C. nr.6, județ Iași impotriva procesuluzi verbal de contraventie . nr._ din 12.03.2013.
Mentine procesul verbal contestat .
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către petent.
Obligă petentul la plata catre stat a sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare .
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 de zile de comunicarea prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecatoria Iasi .
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.09.2013.
Președinte, Grefier,
Red./tehnored.:M.G.C.
4 exemplare/27.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9749/2013.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
