Plângere contravenţională. Sentința nr. 9183/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9183/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 23082/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 9183/2013
Ședința publică de la 17.06.2013
Instanța constituită din:
Președinte: Ș. B.
Grefier: R. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimatul I. -I. TERITORIAL NR. 3, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data 20.05.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru datele de 03.06.2013, 10.06.2013 și apoi pentru data de astăzi, când,
INSTANȚA,
Prin plângerea formulată de petenta S.C. C. I.-Export S.R.L. B. în contradictoriu cu I.S.C.T.R. – I. Teritorial nr. 3, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/05.07.2012, solicitând în principal instanței:
- să constate nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție . nr._/05.07.2012, pentru lipsa unor elemente de formă esențiale, urmând a se exonera de amendă;
- în subsidiar, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/05.07.2012 ca netemeinic și nelegal și să fie exonerată de plata amenzii;
- să dispună înlocuirea amenzii cu avertisment, dat fiind că O.U.G. nr. 2/2001 republicată, prevede această posibilitate chiar dacă actul normativ care stă la baza sancțiuni aplicate nu prevede această posibilitate.
În fapt, data de 05.07.2012 s-a întocmit un proces verbal de contravenție, comunicat petentei in data de 09.07.2012 si prin care s-a constatat ca, în data de 20.03.3012, pe DN 28 in raza localității Valea L., jud. Iași. A FOST VERIFICAT ÎN TRAFIC autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, ocazie cu care s-a constatat ca societatea noastră nu a înregistrat in baza de date a ARR, prin completarea unui formular in format electronic disponibil pe site-ul ARR, modificările cu privire la conducătorii auto angajați, conducătorul auto in cauza verificat fiind TATUC V..
Astfel, după 4 luni de zile de la așa zisa săvârșire a faptei contravenționale, se comunica procesul verbal, prin care suntem amendați cu suina de 3000 Iei !!!
Foarte important de reținut este faptul că la momentul la care s-a constatat contravenția, petenta achitase deja tariful pentru a face această înscriere, înscrierea fiind actualizata in buza de date a A.R.R. la data de 21.03.2012, având in vedere ca procedura de înscriere nu este chiar așa de simplă.
Menționează de altfel că pe lângă acest aspect nu s-a constatat in sarcina sa nici o alta neregulă, in afara de aceasta ce s-a constatat.
Se face mențiune în H.G. nr. 69/2012 că sancțiunea pentru care a fost amendată cu suma de 3000 lei, este o sancțiune minoră, respectivul act normativ prevăzând trei tipuri de sancțiuni, majore, grave și minore, or dacă s-ar fi verificat in baza de date a A.R.R. în mod corespunzător s-ar fi constatat de către agentul constatator că, petenta achitase deja tariful pentru a putea actualiza baza de date, cu privire la înscrierea șoferilor pe site-ul A.R.R..
MAI MULT DECÂT ATAT DUPĂ MOMENTUL ACHITĂRII ACESTUI TARIF, ARR a transmis operatorului de transport că s-a înregistrat in baza de date, o cheie (un cod) CU AJUTORUL CĂRUIA POATE INTRODUCE PE SITE L. CU CONDUCĂTORII AUTO PE CARE ACEASTA IT ARE ANGAJAȚI.
Astfel că, șoferii petentei ar fi putut fi verificați cu toate modificările aferente la data de 21.03.2012, astfel cum vom si face dovada in fata instanței de judecata pana la primul termen.
Pe de altă parte exista cu privire la această nouă H.G. nr. 69/2012 o . propuneri de modificare și amendamente din partea C.N.R. (Confederației Naționale Rutiere),prin care sunt criticate atât cuantumul amenzilor, cât și faptul că această HOTĂRÂREDEGUVERNNUAFOST ADUSA LA CUNOȘTINȚA OPERATORILOR DE TRANSPORT INTIMP UTIL, PREVEDERILE ACESTEIA FIIND CUNOSCUTE IN RÂNDUL TRANSPORTATORILOR ABIA DE LA MOMENTUL LA CARE AU ÎNCEPUT SA FIE APLICATE SANCȚIUNI, OPERATORII DE TRANSPORT NEAVAND NICI MĂCAR CUNOȘTINȚA DE MODUL IN CARE TREBUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ ACESTE OBLIGAȚII PREVĂZUTE ÎN ACTUL NORMATIV, ACEASTA ÎNTRUCÂT NU ESTE PREVĂZUT NICIUNDE IN ARTICOLELE ACESTUIA,VREO REFERIRE CU PRIVIRE LA ACESTASPECT.
Având in vedere aceste chestiuni este necesar ca instanța să aibă in vedere toate aceste critici atât de fond cât și procedurale pe care le va expune mai jos.
O altă chestiune importanta este si faptul că se face mențiune in procesul-verbal de către agentul constatator că nu a efectuat aceste publicații pe site-ul A.R.R. în termenul de 15 zile de la momentul intrării in vigoare a legii, or, hotărârea de guvern a fost publicată la data de 14.02.2012, urmând să intre in vigoare in 10 zii: de la momentul publicării, apoi după încă 15 zile aceasta urmează a fi aplicata, adică exact data le 20.03.2012, când i s-a aplicat noua sancțiunea.
Este evident că până la această dată operatorii A.R.R. nici măcar nu au avut timp sa actualizeze site-ul, cu atât mai puțin ca operatorii de transport sa aibă cunoștință de aceste noi reglementări, unde nu se prevede nici o normă metodologică de aplicare .
II) PROCEDURAL:
Activitatea de constatare a contravenției se realizează și materializează, in final, prin încheierea unui proces verbal pe care agentul constatator ii poate întocmi pe baza constatărilor si a probelor administrate de el. Acest proces-verbal, este actul administrativ prin care se individualizează fapta ilicită si contravenientul.
Potrivit art. 16 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal de constatare al contravenției trebuie sa cuprindă, obligatoriu, intre altele si datele de identificare ale contravenientului (numele, prenumele, domiciliul, numărul si data actului de identitate al acestuia, cu mențiunea organului care l-a emis inclusiv codul numeric personal) - pentru persoana fizica, iar pentru cea juridica toate datele de identificare, sediu, reprezentant, număr de înregistrare la O.R.C., DESCRIEREA FAPTEI CE CONSTITUIE CONTRAVENȚIE, cu indicarea date, orei și a locului in care a fost săvârșita, PRECUM ȘI CU ARATAREA TUTUROR ÎMPREJURĂRILOR CE POT SERVI LA APRECIEREA GRAVITAȚII ACESTEIA ȘI LA EVALUAREA EVENTUALELOR PAGUBE PRICINUITE INDICÂND ACTUL NORMATIV, ARTICOLUL SI LITERA CARE PREVEDEȘI ȘI SANCȚIONEAZĂ CONTRAVENȚIA COMISĂ.
Pentru ca procesul-verbal de contravenție să fie valabil, legiuitorul cere să fie respectate condițiile prevăzute de art. 16 din legea menționată, nerespectarea uneia din aceste condiții, ducând la desființarea procesului-verbal.
Motivarea agentului constatator nu este una corecta, acesta nearătând demersurile întreprinse pentru a găsi un martor.
Procesul-verbal nu este semnat de nici un martor, FIIND ASTFEL ÎNTOCMIT CU NESOCOTIREA DISPOZIȚIILOR ART. 1«) DIN OG 2/2001, DESI LA F. LOCULU AU FOST OPRIȚI ȘI CONTROLAȚI MAI MULȚI CONDUCĂTORI AUTO, care puteau conforma cele consemnate, dacă acestea ar fi fost adevărate.
Întrucât legea contravenționala nu sancționează cu nulitatea expresa nerespectarea de catre agentul constatator a prevederilor aii. 19 din OG 2/2001, a revenit doctrinei si practicii judiciare sarcina de a stabili ce sancțiune operează in cazul nerespectării acestor dispoziții legale.
Astfel, s-a statuat ca normele conținute de art. 19 al OG 2/2001 sunt norme imperative ale legii, ocrotind nu un interes particular, ci unul general, acela al respectării legalității si prezumției de nevinovăție.
Prin urmare, sancțiunea nerespectării acestui text legal este reprezentata de nulitatea absoluta a procesului-verbal si întrucât aceasta nulitate nu este prevăzuta in mod expres, ne aflam in prezenta unei nulități absolute si virtuale.
Într-o decizie de speța s-a reținut ca "față de caracterul imperativ al normei nesocotite la încheierea procesului-verbal — uri. 19 din O.G. nr. 2/2001, valoarea sociala ocrotita de acesta — respectarea dreptului la aparare în faza controlului — vătămat prin nerespectarea ei si rațiunea instituir ii normei de protecție si de evitare a oricăror abuzuri din partea celor investiți cu competente de control si sancționare - sancțiunea încălcării ei - chiar daca nu este expresa - nu poate fi decât nulitatea virtuală a actului - ce poale fi invocata in orice faza a procesului. "
S-a mai reținut in jurisprudență faptul că "Nu este valabil procesul verbal de constatare a unei contravenții încheiat fără semnătura contravenientului sau a unui martor." (Decizia nr. 2606/1998 a Tribunalului București. Secția a V-a in A. Ticlea - Legislație și practica contravenționala, Ed. AII B., București, 1999, pag. 54-55).
Chiar dacă acceptă că sancțiunea care ar interveni in asemenea cazuri ar fi nulitatea relativă, procesul-verbal tot se impune a fi anulat, întrucât vătămarea petentei constă în menționarea in cuprinsul procesului-verbal a unor fapte neconforme cu realitatea, ceea ce a condus la sancționarea pe nedrept a acesteia.
Astfel, vătămarea constă în însăși încălcarea dreptului său la apărare, imposibilitatea de a demonstra contrariul celor cuprinse in procesul verbal, conferindu-se organului constatator vădita posibilitate de a săvârși abuzuri.
Pe de alta parte, vătămarea ar consta și în însăși sancționarea petentei cu o amendă excesivă, în cuantum de 3.000 lei.
Cu alte cuvinte, chiar dacă acceptă că sancțiunea care intervine ar fi nulitatea relativă, procesul-verbal contestat tot este întocmit cu nerespectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, impunându-se a fi desființat.
III ) ÎN CEEA CE PRIVEȘTE FONDUL CAUZEI, VA DEMONSTRA CA NU A SĂVÂRȘIT NICI O FAPTA CONTRAVENȚIONALA, PETENTA FACAND TOATE DEMERSURILE NECESARE PENTRU A ÎNREGISTRA ANGAJATII LA A.R.R..
DATE FIIND ACESTE CHESTIUNI, CONSIDERĂ CĂ SANCȚIUNEA APLICABILĂ ÎN CAUZA - ESTE DESFIINȚAREA ACTULUI SANCȚIONATOR. ÎNTRUCÂT AGENTUL CONSTATATOR A NERESPECTAT DISPOZIȚIILE LEGALE.
Cu probele pe care le vom administra, vom demonstra ca procesul-verbal este netemeinic și nelegal. Susține că O.G. nr. 2/2001 nu arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile ari. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având in vedere prevederile art. 1171 Cod civil, se reține de regulă că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
Recent chiar România a fost condamnatei de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedura contravențională (a se vedea paragrafele 66-69 din Hotărârea A. împotriva României, publícala pe site-ul oficia! al Curții Europene a Drepturilor Omului).
În speța sa se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator ci scop de prevenire și pedepsire.
În acest sens, Curtea Europeana a drepturilor Omului a concluzionat căci contravenientul beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din pârlea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată in fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului. În privința probațiunii, petenta ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța in privința vinovăției „acuzatului" dincolo de orice îndoiala rezonabilă
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de „acuzare" instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului", dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
DATE FIIND ACESTE DISPOZIȚII, LEGALE, CONSIDERĂ CĂ SANCȚIUNEA APLICABILĂ ÎN CAUZĂ ESTE DESFIINȚAREA ACTULUI SANCȚIONATOR, ÎNTRUCÂT AGENTUL CONSTATATOR A NERESPECTAT DISPOZIȚIILE LEGALE.
În drept, a invocat dispozițiile art. 16, 17,19, 31, O.G. nr. 2/2001.
Intimatul I.S.C.T.R. – I. Teritorial nr. 3 a depus la dosar documentația care a stat la baza procesului-verbal atacat.
Analizând plângerea formulată prin prisma dispozițiilor incidente în materia dedusă judecății și a probelor administrate, prezenta instanță apreciază:
- Este de principiu faptul că procesul-verbal atacat în prezenta speță, conține ope legis o prezumție legală relativă de autenticitate și de veridicitate.
- Potrivit jurisprudenței comunitare, la care judecătorul național are obligația a se raporta - într-o materie atât de controversată cum este cea a contravențiilor - atât regimul juridic cât și principiile de bază ce guvernează materia dedusă judecății, sunt chestiuni de graniță, la limita sferei dreptului public cu dreptul privat, împrejurare care conferă tuturor părților dintr-un astfel de proces, ab initio, prerogative speciale, conturate îndeosebi în planul probațiunii judiciare.
Conținutul de facto al procesului-verbal de constatare și sancționare va putea susține probator conținutul ipotezei descrise de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor H.G. nr. 69/2012,doar în măsura în care acesta nu este contestat și doar în măsura în care veridicitatea situației se coroborează cu cel puțin un mijloc de probă.
În speță, ambele condiții sunt îndeplinite în parte, atât cea negativă, cât și cea pozitivă: contravenientul a contestat legalitatea și temeinicia aplicării sancțiunii contravenționale, iar veridicitatea conținutului procesului-verbal a fost susținută de mijloacele de probă depuse de intimat: raportul de control din data de 27.08.2012.
Abaterea contravențională săvârșită de petent, prin modalitatea de săvârșire și prin efectele sale, nu este de natură a prejudicia interesele generale ale societății în măsura sancționării cu sancțiunea amenzii.
Circumstanțele de săvârșire permit instanței o proporționalizare corectă a sancțiunii, particularizată la faptă și la făptuitor – potrivit criteriilor generale stabilite în materia contravențională, în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate - amenda - cu sancțiunea avertismentului.
● Obligația de înregistrare în baza de date a A.R.R. și achitarea tarifului era deja executată de petent conform actualizării făcute la 21.03.2012.
● Privitor la motivele de nulitate invocate, acestea nu pot fi calificate ca și veritabile cauze de nulitate absolută a procesului verbal, motivarea agentului constatator privitoare la demersurile pentru găsirea martorului, nefiind o astfel de cauză, potrivit legii.
● Privitor la cauza de nulitate anterioară invocată nu va putea fi reținută potrivit dispozițiilor art. 16-19 O.G. nr._, aceasta neafectând validitatea procesului-verbal atacat.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite plângerea și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment”, potrivit art. 5 coroborat cu art. 21 O.G. nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea petentului S.C. C. I. – Export S.R.L. formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/2012 întocmit de intimatul ISCTR – I. TERITORIAL NR. 3.
Înlocuiește amenda contravențională de 1500 lei cu avertisment.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 17.06.2013, în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat Ș.B.
Tehnored. U.E.
4 ex./10.10.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 22/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
