Plângere contravenţională. Sentința nr. 9783/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9783/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 9750/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 9783/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier F. C.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe petent C. C. G. și pe intimat POLIȚIA L. IAȘI-SERVICIUL SIGURANȚA CIRCULATIEI, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul personal, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Instanța procedează la legitimarea petentului identificată cu CI . nr ._.
Instanța procedează cu prioritate la verificarea competenței în baza dispozițiilor art. 131 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă și OG 2/2001 și constată că este competentă material, general și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, în ceea ce privește estimarea duratei procesului, conform dispozițiilor art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă, estimează durata de circa 1 an..
În temeiul dispozițiilor art. 255 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă încuviințează pentru părți probele solicitate, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri în completare, în temeiul dispozițiilor art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre competentă soluționare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ petentul C. C. G. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.02.2012 de către intimata Poliția L. Iași, prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 99 alin. 1 pct. 3 din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a traversat . dinspre Hotelul T. spre Cinematograful V., prin alt loc decât cel permis și amenajat corespunzător ca trecere de pietoni.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
În motivarea plângerii petentul a susținut că nu a realizat că a săvârșit o faptă contravențională, locul prin care a traversat era foarte aproape de trecerea de pietoni din dreptul Blocului Tarom, și a traversat împreună cu un grup de oameni care d-au angajat în traversare din zona ieșirii de elevi de la Liceul național, aspect care i-a creat sentimentul de siguranță, fiind suferind fizic (având tetrapareză spastică, encefalită, . cu sindrom paralitic).
A susținut petentul că actul sancționator este lovit de nulitate întrucât nu au fost menționate ocupația și locul său de muncă, nu au fost consemnate obiecțiunile sale cu privire la acest act, nu s-a realizat o descriere suficientă a faptei, nu a fost arătat nici element de fapt care ar putea circumstanția împrejurările în care s-a săvârșit fapta.
De asemenea, actul nu este temeinic, nu face dovada prin el însuși a faptei săvârșite, a celui ce a săvârșit-o și a autorului acesteia.
Totodată petentul a invocat prezumția de nevinovăție.
În drept petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. OG 2/2001.
Alăturat plângerii petentul a depus copia unu certificat de încadrare în grad de handicap și copia procesului-verbal contestat.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal fiind legal și temeinic întocmit, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea documentației care a stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție contestat, însă intimata a precizat că nu deține alte înscrisuri utile în soluționarea cauzei.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cât priveste ocupatia si locul de munca ale petentului, aceste mentiuni nu sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese, fiind necesar a se indica vatamarea suferita, conform art. 105, alin. 2 din Codul de procedura civila. Or, nici în acest caz, petentul nu a explicat în ce mod este vatamat de lipsa acestor mentiuni, iar instanta apreciaza ca nu a suferit nicio vatamare care sa nu poata fi înlaturata decât prin anularea procesului-verbal, câta vreme au fost notate datele sale de identificare, inclusiv codul numeric personal, iar, pentru individualizarea sanctiunii, petentul a avut posibilitatea de a explica instantei eventuala relevanta a acestor informatii, instanta având putere de apreciere.
Potrivit art. 16 alin 1 și 7 din OG nr. 2/2001 modificată și completată privind regimul juridic al contravențiilor: „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului;descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea...”în timp ce alin 7 al aceluiași articol din OG nr. 2/2001 modificată și completată privind regimul juridic al contravențiilor: „„7) In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.””.”
Din acest punct de vedere agentul constatator a respectat dispozițiile legale și a întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, făcându-se astfel aplicarea corectă a dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, susținerile petentului, neavând susținere în situația din prezenta speță .
Mai mult decât atât, nulitatea prevăzută de art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată este o nulitate relativă și nu absolută .
Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea actului intervine în condițiile art. 105 Cod procedură civilă doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, iar petentul nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare, procesul verbal comunicându-i-se în mod legal .
Petentului nu i s-a încălcat dreptul la apărare în condițiile în care a avut posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar în cursul procesului sa-și formuleze apărările pe care le considera necesare.
De altfel, acest aspect a fost reținut și de către Înalta Curte de Casație și Justiție care prin decizia nr. XXII din 19.02.2007, admițând recursul în interesul legii, s-a stabilit că: „În aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.”
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat.
Potrivit art. 249 Cod proc. civilă cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Or, în speță petentul nu a dovedit o situație de fapt contrară, mai mult, chiar a recunoscut că a traversat . neamenajat în acest scop.
Din analiza probelor administrate în cauză (procesul verbal), rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 269 Cod proc. civil, având valoarea unui înscris autentic .
Pe de altă parte, petentul nu a administrat nici o probă din care să rezulte altă situație de fapt, neprezentându-se în instanță și nesolicitând administrarea nici unei probe care să ducă la altă concluzie, la termenul în care s-au pus în discuție probele, deși avea posibilitatea să propună și să administreze probatorii, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 254 Cod procedură civilă .
Cu privire la sancțiunea aplicată - art. 5 alin.5 din OG 2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții europene a drepturilor omului (hot. Muller c. Franța, hot. Handyside c. Regatul Unit).
Astfel, situația de fapt, așa cum a fost reținută nu absolvă întrutotul petentul de răspundere, astfel că aceasta nu a avut intenția de a eluda dispozițiile legale iar sancțiunea trebuie dozată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a faptei dar și din atitudinea petentului, de starea sa de sănătate, remarcând și lipsa sancțiunilor contravenționale, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ al sancțiunii .
În aceste condiții, instanța, va admite în parte plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale stabilită prin procesul verbal de constatare a contravenției cu sancțiunea avertismentului, urmând să exonereze petentul de plata amenzii contravenționale și să mențină restul dispozițiilor procesului verbal menționat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. C. G., domiciliat în Iași, ., ., apt. 4 în contradictoriu cu intimata Poliția L. Iași.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale, aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.02.2013 de către intimată, cu sancțiunea „avertisment”.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.06.2013.
Președinte, Grefier,
Red./Tehnored.: M.B.
4 ex/27.09.2013
| ← Pretenţii. Hotărâre din 22-11-2013, Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
