Pretenţii. Hotărâre din 30-09-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 11598/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 30 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE –Ș. A. P.
GREFIER-C. L. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții T. I. și T. G. în contradictoriu cu pârâta P. R., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 16.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.04.2013 sub nr._, reclamanții T. I. și T. G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. R., pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că în dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași au fost chemați în judecată de pârâtă pentru ca instanța să suplinească acordul lor la construirea unei anexe de către pârâtă, acord fără de care autorizația de construire solicitată de aceasta nu putea fi eliberată. Prin sent.civ.nr._/2011 a Judecătoriei Iași acțiunea pârâtei a fost admisă. Împotriva acestei sentințe reclamanții din prezenta cauză au declarat apel, soluționat de Tribunal prin respingerea lui, conform deciziei civile nr. 270/12.04.2012. Împotriva acestei decizii s-a promovat recurs, admis prin decizia nr. 1417/03.10.2012 a Curții de Apel Iași, acțiunea pârâtei din prezenta cauză fiind respinsă ca neîntemeiată. În această cauză reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată cu plata onorariului de avocat în apel, recurs și, ulterior, prin plata onorariului de succes, convenit prin contractul de asistență juridică.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
Acțiunea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 211 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că, potrivit înscrisurilor depuse de reclamanți în susținerea cererii lor, chitanța nr. 17/04.04.2012 și factura fiscală nr. 9/19.04.2012 atestă faptul că suma de 1000 lei a fost achitată pentru reprezentarea în fazele procesuale ale apelului și recursului în dosarul nr._/245/2011. Prin decizia nr. 1417/03.10.2012 a Curții de Apel Iași pârâta din prezenta cauză a fost obligată la plata sumei de 8 lei reprezentând taxă de timbru plătită de recurenți. În ceea ce privește onorariul de succes, practica judiciară este constantă în a aprecia că această cheltuială nu poate fi pusă în sarcina părții care a pierdut procesul întrucât constituie o recompensă suplimentară a muncii prestate de avocat, cu vădit caracter voluptoriu, nefiind o cheltuială necesară. Referitor la suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, se constată că aceasta a fost achitată la 04.04.2012, deci la două zile după încheierea contractului de asistență juridică, nedepunerea acestei dovezi până la soluționarea recursului fiind culpa reclamanților.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au arătat că instanța de recurs nu a observat existența, la dosar, a chitanței privind onorariul de avocat în cuantum de 1000 lei, astfel că această sumă poate fi solicitată prin prezenta acțiune. Reclamanții consideră că solicitarea de plată a onorariului de succes nu poate fi respinsă de plano, urmând a se cerceta dacă această cheltuială făcută de partea care a câștigat procesul este reală, necesară și rezonabilă.
Instanța a invocat din oficiu excepția puterii de lucru judecat cu privire la solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată făcute în dosarul nr._/245/2011 în faza apelului.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
În dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași reclamanții din prezenta cauză au fost chemați în judecată de pârâta din cauza de față pentru ca instanța să suplinească acordul lor de voință la construirea unei anexe de către pârâtă, acord fără de care autorizația de construire solicitată de aceasta nu putea fi eliberată. Prin sent.civ.nr._/2011 a Judecătoriei Iași acțiunea pârâtei a fost admisă. Împotriva acestei sentințe reclamanții din prezenta cauză au declarat apel, soluționat de Tribunal prin respingerea lui, conform deciziei civile nr. 270/12.04.2012. Împotriva acestei decizii s-a promovat recurs, admis prin decizia nr. 1417/03.10.2012 a Curții de Apel Iași, acțiunea pârâtei din prezenta cauză fiind respinsă ca neîntemeiată. În această cauză reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată cu plata onorariului de avocat în apel, recurs și, ulterior, prin plata onorariului de succes, așa cum atestă chitanțele și facturile depuse la dosar. Prin decizia nr. 1417/03.10.2012 a Curții de Apel Iași pârâta din prezenta cauză a fost obligată să plătească reclamanților suma de 8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în considerentele hotărârii precizându-se că cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost admisă numai în limita cheltuielilor care s-au dovedit, respectiv numai cu privire la taxa judiciară de timbru. Această hotărâre, irevocabilă, a intrat în puterea lucrului judecat, inclusiv cu privire la soluția dată capătului de cerere având ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În consecință, instanța nu poate cenzura, indirect, soluția irevocabilă pronunțată de Curtea de Apel, chiar dacă această instanță ar fi omis să ia în considerarea chitanța nr. 17/04.04.2012, în valoare de 1000 lei, depusă la dosarul cauzei. Cererea reclamanților cu privire la obligarea pârâtei la plata acestei sume nu reprezintă decât o încercare de modificare a soluției date de Curtea de Apel Iași capătului de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, ceea ce contravine puterii de lucru judecat de care se bucură decizia nr. 1417/03.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/245/2011. În consecință, va fi admisă excepția puterii de lucru judecat cu privire la solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată făcute în dosarul nr._/245/2011 în faza apelului.
În ceea ce privește onorariul de succes, instanța apreciază că acesta constituie o recompensă suplimentară a muncii prestate de avocat, recompensă cu vădit caracter voluptoriu, nefiind o cheltuială necesară. Or, pe calea solicitării cheltuielilor de judecată partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte doar cheltuielile necesare, rezonabile, ale părții adverse, nu și cheltuielile voluptuorii, cum este cea reprezentată de onorariul de succes, aserțiune ce își mențiune valabilitatea independent de complexitatea muncii depuse de avocatul căruia i se plătește onorariul de succes. Plata prestațiilor avocatului ce poate fi solicitată de la partea adversă privește doar cheltuielile făcute până la finalizarea procesului. Partea care a avut câștig de cauză are o deplină libertate în a stabili de comun acord cu avocatul său și, apoi, de a plăti acestuia onorariul de succes, dar acest acord nu poate genera obligații pentru partea căzută în pretenții, având în vedere tocmai caracterul voluptoriu, nenecesar al acestei cheltuieli. De altfel, în prezenta cauză reclamanții nu au probat faptul că în contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul lor s-a prevăzut un onorariu de succes, pentru a putea stabili că acesta era efectiv datorat de reclamanți. În consecință, va fi respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de onorariu de succes.
Întrucât reclamanții au pierdut procesul vor fi obligați, în baza art. 453 alin. 1 N.C.p.c., să plătească pârâtei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat dovedit prin chitanța nr. 500/16.09.2013 depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția puterii de lucru judecat cu privire la solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată făcute în dosarul nr._/245/2011 în faza apelului. Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în căi de atac.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. G., cu domiciliul procesual ales în Iași, ., ., parter, în contradictoriu cu pârâta P. R., domiciliată în Iași, ., ., . ca obiect plata onorariului de succes în cuantum de 1500 lei.
Obligă reclamanții să plătească pârâtei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, eventuala cerere de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2013.
Președinte, Grefier,
P. Ș. A. R. C. L.
Red/tehnored.P.Ș.A./R.C.L.
4ex/17.12.2013
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2013/2013.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
