Pretenţii. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 29234/245/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._/245//2012
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 20 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL și pe pârâta ASOCIAȚIA P. . . DACIA, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de 13.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20.09.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, având ca obiect pretenții, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.09.2012, reclamanta S.C. C. IASI S.A., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari DACIA NR. 71, . Dacia a solicitat instanței de judecată obligarea acesteia din urmă la plata sumei de_,67 lei reprezentând contravaloare energie termică și penalități facturate.
În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că în baza raporturilor comerciale stabilite între părți a fost furnizată energie termică și apă caldă menajeră. Contractul a dat naștere la obligații în sarcina ambelor părți, revenind pârâtei obligația achitării contravalorii energiei furnizate. În considerarea acestor raporturi au fost emise facturi fiscale, rămase neachitate de către asociație. Deși s-a inițiat procedura concilierii, aceasta nu a avut finalitatea urmărită.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, 1516, art. 1169, art. 1073 și art. 1530 C.civ, coroborate cu dispozițiile legii 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, ordinul ANRSC 483/2008.
În baza art. 77 din legea 85/2006 cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru.
S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri: adresă conciliere, referat neprezentare conciliere, facturi fiscale centralizatoare, contractul de furnizare energie nr. 1240/12.09.2008.
La data de 22.10.2013, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității acțiunii, pentru neparcurgerea procedurii concilierii.
La data de 7.12.2013, reclamanta a depus precizări în sensul că solicită plata sumei de 6297,7 lei debit aferent perioadei februarie – octombrie 2011 și_,97 lei penalități aferente noiembrie 2006 – aprilie 2012, anexând liste și explicații suplimentare.
La termenul din data de 18.01.2013, instanța a respins excepția prematurității și a procedat la încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiză financiar contabilă.
La termenul din 17.05.2013, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției extinctive a penalităților aferente perioadei noiembrie 2006- iunie 2009. au fost depuse concluzii de către părți cu privire la acest aspect.
Raportul de expertiză a fost anexat la data de 19 iunie 2013, fiind comunicat părților pentru formularea de obiecțiuni.
La termenul din 13 septembrie 2013, instanța a acordat cuvântul asupra excepției, asupra onorariului definitiv și asupra fondului, reținând cauza spre competentă soluționare.
Pronunțarea a fost amânată pentru o perioadă de 7 zile, până la data de 20.09.2013.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, prin prisma motivelor invocate de părți, instanța reține următoarele aspecte:
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.
Între părți au fost stabilite raporturi juridice contractuale prin semnarea și negocierea convențiilor între C. și Asociația de P., cel mai recent contract depus la dosarul cauzei datând din anul 2008.
în baza raporturilor juridice stabilite, părțile s-au angajat la punerea la dispoziție a agentului termic ( reclamanta), respectiv achitarea contravalorii serviciilor oferite, pe baza măsurătorilor efectuate de contoare și a facturilor fiscale emise.
Contractul a fost asumat pe bază de semnătură de ambele părți și nu a fost denunțat sub nici un aspect de nici una dintre părțile contractante.
În baza acestora relații stabilite, reclamanta, în calitate de furnizor de servicii a pus la dispoziția asociației serviciile promise, emițând facturi fiscale aferente. Asociația nu a realizat nici un fel de apărări legate de o eventuală excepție de neexecutare a contractului sau efectuarea unor plăți dovedite.
Se poate observa așadar că societatea reclamantă se prevalează de un caz de răspundere contractuală, reprezentat de neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor asumate de partea cocontractantă. În atare situație, este suficient ca partea reclamantă să dovedească existența unui contract valabil încheiat și a caracterului cert al creanței sale, revenind pârâtei obligația de a dovedi îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor asumate sau excepții de neexecutare a contractului încheiat, or chiar cauze exoneratoare de răspundere.
Pentru a stabili caracterul cert al sumelor de bani pretinse cu titlul de debit și separat penalități, aferente perioadei individualizate în cuprinsul precizărilor de reclamantă, instanța a pus în discuția părților și ulterior a procedat la încuviințarea unei expertize financiar contabile ale cărei obiective au vizat stabilirea separată a celor două tipuri de sume solicitate, identificarea plăților efectuate în contul acestor sume și stabilirea sumelor rămase de achitat ca urmare a realizării imputației sumelor plătite.
Studiind concluziile raportului de expertiză și anexele acestuia, instanța reține că suma de bani rezultată în urma contabilizării tuturor sumelor facturate și neachitate ( pe bază de documente) de către asociația pârâtă, cu titlul de debit principal în perioada februarie – octombrie 2011 se cifrează la 6297,7 lei. aceasta este și suma calculată de reclamantă, în urma contabilizării tuturor documentelor aflate în evidența sa fiscală; pe de altă parte penalitățile de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006- aprilie 2012 se cifrează la valoarea de 8735,54 lei. Nu poate fi pierdut din vedere faptul că sumele astfel calculate s-au raportat la întreaga perioadă solicitată de reclamantă (februarie – octombrie 2011 pentru debit și noiembrie 2006- aprilie 2012 pentru penalități).
Față de excepția prescripției invocate de instanță din oficiu, cu privire la penalitățile de întârziere mai vechi de 3 ani, luând în considerare termenul general de 3 ani aplicabil creanțelor, data scadenței facturilor și data promovării prezentei acțiuni, instanța urmează a constata că sumele solicitate cu titlul de penalități de întârziere aferente perioadei aprilie 2007 – iunie 2009 ( apă caldă menajeră) și noiembrie 2006 – parțial martie 2009 ( agent termic) sunt prescrise. Astfel, în contul acestor debite care au determinat calculul penalităților nu au fost realizate plăți parțiale apte de a întrerupe termenul de prescripție de 3 ani, astfel încât acesta să nu se fi împlinit la momentul introducerii prezentei acțiuni. Cu alte cuvinte, chiar dacă în contul acestor debite au fost achitate sume de bani și au fost întrerupte termenele, termenul total ( fără luarea în considerarea a perioadei anterioare întreruperii) s-a împlinit la momentul promovării acțiunii.
În consecință, se va respinge ca prescris capătul de cerere privitor la aceste penalități de întârziere.
Cu privire la sumele aferente lunilor martie 2009- iunie 2009 ( penalități pentru agentul termic), pentru care au fost efectuate plăți ulterior momentului 24.09.2013, instanța reține că acestea au întrerupt termenul de prescripție de 3 ani, prin recunoașterea debitului, astfel încât va respinge în consecință excepția prescripției cu privire la sumele solicitate cu titlul de penalități de întârziere calculate pentru furnizarea de agent termic aferente perioadei parțial luna martie 2009- iunie 2009.
Prin scăderea sumelor pentru care s-a împlinit termenul de prescripție din sumele totale stabilite cu titlul de penalități de întârziere, de raportul de expertiză, instanța constată că suma aferentă perioadei august 2009 ( penalități pentru apă caldă menajeră), precum și martie parțial 2009 – aprilie 2012 (penalități pentru agent termic) este în cuantum de 1321,63 lei.
Cu privire la suma pretinsă cu titlul de debit, instanța va constata că aceasta a fost calculată corect de reclamantă, fiind identică cu cea rezultată în urma întocmirii raportului de expertiză.
Astfel, deși reclamanta a dovedit existența unui contract valabil încheiat, iar concluziile raportului de expertiză sunt în sensul calculului corect al sumelor facturate cu titlul de debit principal, pârâta nu a realizat dovada stingerii acestor datorii prin plată sau altă modalitate legală. Neachitarea corespunzătoare ( fie prin achitare cu întârziere, fie prin neachitare totală a facturilor) conduce la îndeplinirea corespunzătoare a condițiilor de acordare a penalităților de întârziere, ca modalitate convențională de acoperire a prejudiciului produs furnizorului. În privința penalităților, acesta au fost calculate potrivit dispozițiilor convenționale existente între părți, cu luarea în calcul a debitului, cuantumului procentual fixat și numărului total de zile de întârziere, fără ca suma penalităților să poată depăși debitul datorat pentru fiecare factură în parte.
Pe cale de consecință, instanța va dispune admiterea în parte a cererii de chemare în judecată și va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 6297,7 lei debit calculat pentru perioada februarie – octombrie 2011) și 1321,63 lei penalități ( apă caldă menajeră august 2009, agent termic martie parțial 2009 – aprilie 2012), în total la plata sumei de 7619,33 lei.
Cu privire la onorariul definitiv expert financiar contabil L. I., instanța îl va fixa la suma de 1500 lei, constatând achitată suma de 800 lei prin OP nr. 548/19.03.2013 ( fila 67) și obligând reclamanta C. la plata diferenței de onorariu, în cuantum de 700 lei în contul aceluiași expert. Astfel, instanța apreciază că în raport de complexitatea obiectului cauzei, a obiectivelor stabilite, suma de 1500 lei este de natură a îndeplini cerința proporționalității față de munca depusă de expertul desemnat. Se va avea în vedere perceperea unui tarif de 60 lei pe oră, cu un număr de 25 de ore total, necesar efectuării raportului.
Se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. C. IASI S.A., cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, societate în insolvență prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DACIA NR. 71, . Dacia, cu sediul în Iași, ., .> Admite în parte excepția prescripției extinctive cu privire la penalitățile de întârziere aferente perioadei aprilie 2007 – iunie 2009 ( apă caldă menajeră) și noiembrie 2006 – parțial martie 2009 ( agent termic) și respinge ca prescris capătul de cerere referitor la acordarea acestor penalități, ca prescris.
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției extinctive cu privire la penalitățile de întârziere calculate pentru furnizarea de agent termic aferente perioadei parțial luna martie 2009- iunie 2009.
Obligă asociația pârâtă la plata sumei de 6297,7 lei debit calculat pentru perioada februarie – octombrie 2011) și 1321,63 lei penalități ( apă caldă menajeră august 2009, agent termic martie parțial 2009 – aprilie 2012), în total la plata sumei de 7619,33 lei.
Stabilește onorariu definitiv expert contabil L. I. la suma de 1500 lei. constată achitată suma de 800 lei prin OP nr. 548/19.03.2013 ( fila 67). Obligă reclamanta C. la plata diferenței de onorariu, în cuantum de 700 lei în contul aceluiași expert. executorie în privința acestui capăt de cerere.
Ia act că reclamanta nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată efectuate.
Cu drept de a formula recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 20 septembrie 2013, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud. II
4 ex, 12.10.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
