Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 9259/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 04 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant . și pe pârât S. G. I CONSTRUCTORUL IAȘI, având ca obiect pretenții disjungere.
La apelul nominal făcut în ședință publică la ordine de pe lista de ședință, se constată lipsa părților.
Instanța față de lipsa părților pentru a respecta dreptul la apărare al acestora, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată faptul că procedura de citare este legal îndeplinită precum și faptul că societatea reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri în dublu exemplar ,după care,
Instanța, invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Instanța, reține cauza în vederea soluționării excepției anterior invocate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, reține:
Prin cererea reconvențională, disjunsă și înregistrată separat sub numărul_, reclamantul . a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. G. I CONSTRUCTORUL IAȘI compensarea debitului de 4456, 22 lei și obligarea pârâtului să achite diferența de 478, 21 lei.
În motivare a arătat că pârâtul datorează societății reclamante suma totală de 4934, 43 lei în temeiul facturilor nr. 1144/27.08.2008, 1145/27.08.2008, 1148/11.09.2008.
Conform confirmării soldului nr. 912/12.01._ . IAȘI figurează cu un debit neîncasat în valoarea de 4934, lei.
Având în vedere faptul că și reclamantul datorează pârâtului suma de 4456, 22 lei, acesta solicită compensarea datoriilor și obligarea pârâtului la plata diferenței de 478, 21 lei.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
S. G. I CONSTRUCTORUL IAȘI a formulat întâmpinare prin care a arătat că reclamanta a formulat tardiv cererea reconvențională și a solicitat judecarea ei separată.
Instanța a constatat că reclamantul nu este de acord cu judecarea împreună a cererii principale și a cererii reconvenționale și a disjuns cererea reconvențională dispunând judecarea ei separată.
După înregistrarea separată a cererii reconvenționale, S. G. I CONSTRUCTORUL IAȘI a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la suma de 4934, 43 lei și a solicitat respingerea cererii formulate de ..
După ce a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a rămas în pronunțare pe excepție:
Analizând excepția prescripției, instanța reține următoarele:
În raport de data formulării cererii reconvenționale disjunse, instanșa constată că sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă de la 1865.
De asemenea, față de data emiterii facturilor pe care se întemeiază cererea reclamantei și, respectiv, data la care a început să curgă termenul de prescripție, instanța apreciază că, din punct de vedere al dreptului material, sunt aplicabile prevederile Codului civil de la 1864 și ale Decretului nr. 167/1958.
În baza art. 137 alin .1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu de instanță.
Instanța apreciază că prezenta cererea vizează raporturi juridice patrimoniale, or drepturile patrimoniale sunt supuse prescripției extinctive potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 potrivit cu care “dreptul la acțiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacã nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Decret „termenul prescripției este de 3 ani” iar conform art. 7 alin. (1) din același act normativ „prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune”.
Conform art. 7 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958 „dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul”.
Din analiza facturilor rezultă că acestea au fost emise la datele de: factura nr. 1144 la data de 27.08.2008, factura nr. 1145 la data de 27.08.2008 și factura nr. 1148 la data de 11.09.2008.
Cum din cuprinsul facturilor nu rezultă că părțile au stabilit un alte termen de plată, rezultă că plata trebuia efectuată la data predării mărfurilor – art. 1362 C. civ.
Rezultă că de la datele menționate în cuprinsul facturilor începe să curgă termenul de prescripție extinctivă de 3 ani, termen care s-a împlinit cu privire la toate cele 3 facturi în cursul anului 2011, fiind prescris dreptul la acțiune pentru sumele menționate în facturi la momentul promovării cererii reconvenționale.
Instanța notează că termenul privind introducerea acțiunii patrimoniale este un termen de prescripție care poate fi supus întreruperii sau suspendării în condițiile art. 13 – 17 din Decretul nr. 167/1958.
În vederea respectării principiilor securității raporturilor juridice, întrerupere și suspendarea operează strict și limitativ în condițiile prevăzute de art. 13 și art. 16 din Decretul nr. 167/1958.
Unul dintre motivele întreruperii prescripției, prevăzute de Decretul nr. 167/1958 este și acela vizând introducerea unei cereri de chemare în judecată, dar formularea unei notificări nu poate fi asimilată unei cereri de chemare în judecată și nici celorlalte motive de întrerupere a prescripției prevăzute de același act normativ.
Cum reclamanta nu a făcut dovada existenței unor cauze de suspendare sau de întrerupere a prescripției, instanța urmează să rețină că, în raport de data înregistrării acțiunii – 13.12.2012, a fost depășit termenul de prescripție de 3 ani, iar cursul prescripției nu a fost suspendat și nici întrerupt, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute prevăzute de art. 13 și de art.16 din Decretul nr. 167/1958, reclamanta având obligația să-și formeze conduita și să respecte condițiile impuse de legiuitor sub aspectul termenului stabilit pentru promovarea unor acțiuni care vizează drepturi patrimoniale. Nerespectarea termenului de prescripție atrage imposibilitatea obținerii concursului forței coercitive a statului pentru a obține îndeplinirea întocmai a obligației de către pârâta. Pentru aceste motive instanța urmează să admită excepția prescripției dreptului material la acțiune și să respingă pe cale de consecință acțiunea ca prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul ., cu sediul în Iași, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul S. G. I CONSTRUCTORUL IAȘI, cu sediul în Iași, .-20, jud. Iași.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.09.2013.
Președinte, Grefier,
RED.G.T./TEH .G.T.
4ex/08.11.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
---|