Actiune in regres. Sentința nr. 2599/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2599/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 41543/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2599/2014
Ședința publică de la 20 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. I. I.
Grefier I. A. C.-C.
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant U. A. SA și pe pârât B. V., având ca obiect actiune in regres.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din pentru a se depune concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată cu nr._ pe rolul instanței de la Judecătoria P. la 24.07.2012, reclamanta ., cu sediul în mun. București, ., Sector 1, a solicitat obligarea pârâtului B. V., cu domiciliul în ., la plata sumei de 3028 lei cu titlul de despăgubiri, a dobânzii legale de la data 24.01.2013 (data plății despăgubirilor) până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 217 lei, conform chitanței de la f. 46.
În motivare reclamanta a arătat că achitat suma respectivă în contul reparațiilor necesar a fi efectuate la auto nr._ pentru care avea calitatea de asigurător CASCO urmare a accidentului produs la 22.06.2012 din culpa pârâtului pe raza ..
În cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat faptul că în data de 22.06.2012 pârâtul B. V. care aducea atelajul proprietate personală pe drumul satesc din tarlaua „Turea” de pe raza ., în timp ce trecea pe lângă autoturismul cu nr. de înmatriculare_ care staționa pe marginea carosabilului, a agățat autoturismul menționat în partea stângă cu un par ce era ieșit de la „inima căruței” în afara atelajului.
Alăturat acțiunii reclamanta a depus copii certificate ale contractului de asigurare facultativă, autorizație daună, înștiințare daună, factura și deviz pentru reparații, fotografii cu autoturismul avariat, cerere de plată a despăgubirii, notificare debitor cu confirmare de primire, dovada achitării despăgubirii, notificare debitor cu confirmare de primire, dovada achitării despăgubirilor.
În drept reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 998-999 Cod civil, și Legea nr. 136/1995 și a solicitat judecata în lipsă.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare, dar a invocat excepția necompetenței teritoriale și a solicitat un termen în vederea angajării unui apărător. Instanța de la Judecătoria P. a admis excepția necompetenței teritoriale aratând că în cazul cererilor privitoare la despăgubiri în materie de asigurare, reclamantul are la dispoziție patru instanțe competente alternativ, iar în cauza de față domiciliul pârâtului B. V. este în . și bunurile asigurate sunt în mun. Iași, iar locul unde s-a produs riscul asigurat este în . fiind în circumscripția Judecătoriei Iași. În aceste condiții, instanța de la Judecătoria P., după ce a admis excepția menționată, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Iași.
Judecătoria Iași, legal sesizată, a înregistrat cauza declinată de Judecătoriei P., cu numărul_ la data de 20.12.2013.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță, însă a solicitat unui nou termen în vederea angajării unui apărător. Instanța, la termenul din 05.02.2014, a respins cererea formulată de pârât, având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada motivelor temeinice, neimputabile părții sau reprezentantului, potrivit art. 222 Cod Procedură civilă, pârâtul beneficiind de un termen în acest sens la Judecătoria P..
Instanța, la același termen, a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, probă solicitată de ambele părți.
Analizând lucrările cauzei, instanța reține:
Instanța observă că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului civil de la 1865, dar fapta ilicită a avut loc la data de 22.06.2012 astfel încât legea aplicabilă este legea în vigoare la data producerii faptei ilicită, regulă ce se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin.(1) și (5)/ Noul cod civil (reluate în art. 5 din Legea 71/2011),.
Prin urmare instanța va face aplicarea Noul Cod civil.
Potrivit documentelor întocmite de organele de Poliție din cadrul Postului de Poliție Probota, județul Iași, la 22.06.2012, pe drumul satesc din tarlaua „Turea” de pe raza ., a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicați C. S., conducătorul autoturismului marca Hyundai Tucson, cu nr. de înmatriculare_, și pârâtul, conducător al unui atelaj tractat de 2 cabaline. Așa cum rezultă din declarația dată de pârât în fața organelor de poliție la data de 22.06.2012, culpa producerii evenimentului rutier îi aparține în exclusivitate pârâtului, care conducea atelajul proprietate personală pe drumul satesc din tarlaua „Turea” de pe raza ., iar în timp ce trecea pe lângă autoturismul marca cu nr. de înmatriculare_ care staționa pe marginea carosabilului, a agățat autoturismul menționat în partea stângă cu un par ce era ieșit de la „inima căruței” în afara atelajului.
Autoturismul marca Hyundai Tucson cu nr. de înmatriculare_ avea asigurare de tip CASCO la reclamantă, constând în contractul nr._ încheiat în 22.11.2011 și valabil pâna la 21.11.2012
La 24.01.2013 reclamanta a achitat suma de 3026,00 lei în contul reparațiilor aduse autoturismului_ potrivit facturii_/13.12.2012 emisă de unitatea de service auto . SRL.
Instanța reține că în privința pârâtului sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie potrivit art. 1349 și art. 1357din Noul Cod civil în vigoare la 22.06.2012 respectiv fapta ilicită, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu precum și vinovăția pârâtului, care nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât aceea reținută, mai mult recunoscând și asumându-și responsabilitatea pentru producerea faptei ilicite, așa cum rezultă din declarația dată de pârât în fața organelor de poliție la data de 22.06.2012.
Reținând că potrivit art.22 din Legea nr. 136/1995 reclamanta s-a subrogat în drepturile asiguratului împotriva pârâtului răspunzător de producerea prejudiciului în limita despăgubirii plătite, instanța va admite cererea, în privința sumei de 3026 lei și a dobânzii legale aferente. Dobânda este de datorată de pârât la nivelul dobânzii legale, care va fi calculată de la data de 24.01.2013 (data plății despăgubirilor) până la data plății efective potrivit OG nr.13/2011 (dobânda legală penalizatoare în raporturile juridice care decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ stabilită potrivit art. 3 alin.4 și 2 din OG nr.13/2011, având în vederea calitatea reclamantei de societate comercială), astfel încât reclamanta să fie despăgubită și pentru lipsa de folosință a sumei în acest interval, răspunderea civilă delictuală fiind guvernată de principiul reparării integrale a oricărui prejudiciu cert.
În baza art. 453 C.proc.civ, va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, respectiv taxă de timbru și timbru judiciar, în valoare de 217 lei, conform chitanței de la f. 46.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în mun. București, ., Sector 1, în contradictoriu cu pârâtul B. V., cu domiciliul în ., jud.Iași.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 3026 lei cu titlul de despăgubiri și dobânda legală calculată la această sumă de la data de 24.01.2013 la data plății efective.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 217 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară –Tribunalul Iași. Cererea se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi 20.02.2014.
Președinte, Grefier,
OII 14.03.2014 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3108/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7196/2014. Judecătoria... → |
|---|
