Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7323/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 7323/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 2661/245/2014

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 7323/2014

Ședința din camera de consiliu de la 21 Mai 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: T. G.

Grefier: N. S.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . . în contradictoriu cu pârâta S.C. N. P. S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, nici una dintre părți nu a fost prezentă.

Procedură fără citare părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura se desfășoară fără citare părți.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cererii de valoare redusă, reține:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 28.01.2014, sub numărul_, reclamantul . a solicitat instanței ca, în procedura specială a cererilor de valoare redusă, să oblige pârâtul . la plata sumei 1956, 39 lei, cu cheltuieli de judecată.

Argumentele reclamantului:

În urma serviciilor prestate de . pârâtului ., acesta din urmă datorează reclamantului, conform facturii fiscale nr. F.1638/08.07.2013, scadentă la data de 07.08.2013, suma de 1956, 39 lei. Acest lucru rezultă și din fișa analitică partener.

Creanța pe care o deține reclamantul are caracter cert, lichid și exigibil.

În drept au fost invocate prevederile art. 1025 și urm. NCPC.

La dosarul cauzei reclamantul a depus înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 50 lei.

Instanța a efectuat din oficiu verificări cu privire la sediul și starea societății debitoare (f. 29).

Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:

Intre parti s-au desfasurat relatii comerciale incheiate in forma simplificata, iar pentru produsele livrate paratei, reclamanta a emis factura fiscală nr. F.1638/08.07.2013, scadentă la data de 07.08.2013, în valoare de 1956, 39 lei, astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la dosarul cauzei (f. 12,13, 14, 15), insa acesta nu a fost achitată de catre părâtă.

Potrivit disp. art. 1025 C.pr.civ., ,, prezentul titlu se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de_ lei la data sesizarii instantei,,.

Conform disp. art. 1270 alin. (1) din Noul Cod Civil, contractul valabil incheiat are putere de lege intre părțile contractante, consacrandu-se astfel principiul fortei obligatorii a contractului, urmarindu-se asigurarea stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele juridice.

In speta, între părți s-a încheiat un contract consensual de vânzare-cumpărare comercială. Reclamantul și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau potrivit contractului, astfel cum rezultă din factura fiscală nr. F.1638/08.07.2013, factură fiscală acceptată prin semnătură de către CELIK AITEN (a se vedea factura fiscală (f. 12) și confirmarea de primire (f. 15)).

Se poate observa din analiza înscrisului – extras e-mail (f. 11) – că semnatarul facturii și a confirmării de primire – numitul CELIK AITEN – a acționat în temeiul unui mandat tacit, împuternicirea rezultând fără dubiu pentru reclamant din faptul că această persoană a efectuat comanda în numele societății debitoare.

Revenea, astfel, pârâtului sarcina să dovedească faptul că mandatarul societății a depășit limitele împuternicirii. Cum pârâtul nu a dovedit această împrejurare, rezultă fără dubiu că factura a fost acceptată de către pârât prin mandatar.

În cazul obligațiilor de a face, în situația în care creditorul face dovada existenței obligației, revine debitorului sarcina să dovedească stingerea obligației prin plată sau prin orice alt mod de stingere a obligației.

Reclamantul a dovedit existența obligației pârâtului de a achita suma de 1956, 39 lei, prin depunerea la dosarul cauzei a facturii acceptate și a confirmării de primire a coletului cu marfa livrată.

Avand in vedere ca parata nu a facut dovada indeplinirii obligatiei de plata, instanta considera ca reclamanta a facut dovada conditiilor privind raspunderea contractuala a acesteia.

Astfel, fapta ilicita exista, parata nerespectandu-si obligatia de plata a contravalorii produselor livrate de catre reclamanta.

Prin neindeplinirea obligatiei de plata de catre parata, in patrimoniul reclamantei s-a produs un prejudiciu, intrucat a livrat produse paratei, fara ca aceasta sa-si execute propria obligatie de plata a acestora.

Elementul subiectiv al raspunderii se verifica in cauza, parata refuzand nejustificat, sa se achite de obligatiile contractuale incheiate in forma simplificata, desi a acceptat la plata factura emisă de catre reclamanta.

Creanta reclamantei indeplineste conditiile prevazute de disp. art. 662 C.pr.civ., fiind certa, lichida si exigibila, existenta si intinderea ei reiesind din facturile fiscale.

F. de cele expuse, in temeiul disp. art. 1030 C.pr.civ., instanta va admite cererea formulata si va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 1956, 39 lei reprezentand contravaloare facturii neachitate.

In baza disp. art. 1031 al. 1 C.pr.civ. in care se arata ca, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cererea celeilalte parti, la plata cheltuielilor de judecata, instanta va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru (50 lei) și onorariu avocat (500 lei).

În ceea ce privește onorariul avocațial, instanța reține următoarele aspecte:

Rațiunea pentru care legiuitorul permite reducerea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial are în vedere protejarea părții ce a căzut în pretenții de instituirea unei obligații excesiv de oneroase, având izvorul într-un contract față de care are calitatea de terț. Astfel, regularizarea cuantumului sumelor achitate cu titlu de onorariu avocațial, proporțional cu circumstanțele cauzei, este menită să asigure un just echilibru între dreptul părții ce a avut câștig de cauză de a-și recupera cheltuielile avansate și culpa procesuală a părții ce a căzut în pretenții.

Rezultă din interpretarea art. 451 alin. 2 NCPC, că instanța poate să exercite ea însăși, dreptul părții ce nu a solicitat reducerea onorariului avocațial și să procedeze, din oficiu, la micșorarea acestuia.

În prezenta cauză, în raport de circumstanțele concrete ale speței, respectiv noutatea litigiului pentru avocatul reclamantului – pe rolul instanței fiind înregistrate anterior cauze similare –, complexitatea și dificultatea cauzei, valoarea creaței – în raport de care onorariul avocțial reprezintă aproximativ 46%, opoziția părții adverse, instanța apreciază că nu se impune obligarea pârâtului la suportarea unor cheltuieli de judecată de 900 lei, un onorariu de 500 lei fiind suficient pentru a sancționa culpa procesuală a acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul ., cu sediul în Iași, . F, jud. Iași, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat C. D. I., din Iași, .. 47, parter, jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul ., cu sediul în C., ., Poligon I, corp X1, parter, jud. C..

Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 1956, 39 lei cu titlu de preț neachitat.

Admite în parte cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cenzurează în limita a 500 lei onorariul avocațial.

Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru (50 lei) și onorariu avocat (500 lei).

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.05.2014.

Președinte Grefier,

T. G. N. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7323/2014. Judecătoria IAŞI