Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6308/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 6308/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 40943/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 6308/2014

Ședința din camera de consiliu de la 29 Aprilie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. D. B.

Grefier D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civil privind pe reclamant . pe pârât P. F. MAZARACHE V., având ca obiect cerere de valoare redusă .

La apelul nominal, făcut în ședința din camera de consiliu, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, reclamanta nu a înaintat la dosar facturile aferente debitului solicitat, astfel cum a fost citată, după care:

Instanța, verifică și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 131 coroborat cu art. 94 pct.1 lit.a ) si art.107 NCPC.

În temeiul art. 238 NCPC instanța estimează durata procesului la un termen de șase luni .

Față de proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă, în temeiul art. 254 (1) NCPC instanța o încuviințează, putând duce la dezlegarea pricinii.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC instanța declara terminată cercetarea procesului.

În temeiul art.394 NCPC instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 17.12.2013, pe rolul Judecătoriei Iași, sub numărul de înregistrare_, reclamanta .. a solicitat în cadrul procedurii speciale a cererilor cu valoare redusă ca, în contradictoriu cu pârâtul Mazarache V., obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 926,80 lei cu titlul de preț și 100,23 lei cu titlu de penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii, însușit pe bază de semnătură de cealaltă parte. Față de neachitarea la termen a obligațiilor contractuale, reclamanta a înțeles să pretindă un debit principal de 926,80 lei cu titlul de preț pentru perioada martie 2012-aprilie 2013 și 100,23 lei reprezentând penalități de întârziere calculate potrivit art. 8.3 din contract.

În acord cu dispozițiile contractuale, reclamanta arată că pârâtul este obligat să respecte prevederile contractuale, plătind în calitate de beneficiar contravaloarea serviciilor prestate în termen legal.

Reclamanta a arătat de asemenea că pârâtului i-au fost emisă adresa prin care a fost convocat la conciliere, însă acesta nu a dat curs invitației adresate de reclamantă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516 C.civ. și art. 1028 din Noul Cod de Proc. Civilă.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxă de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.

La cerere au fost anexate în copii certificate, următoarele înscrisuri: contractul de prestări servicii încheiat de părți, adresă de convocare la conciliere, calculul penalităților datorate de pârâtă, facturi fiscale emise de S. pentru perioada solicitată.

Deși a fost citat cu mențiunea de a formula răspuns și întâmpinare, în termen de 30 de zile de la comunicare, pârâtul nu a formulat nici un fel de apărări.

La termenul din29.04.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse și constatând administrat întregul material probatoriu a închis dezbaterile și a reținut cauza spre competentă soluționare.

Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, contractul dintre părți a intervenit în anul 2005, când erau în vigoare dispozițiile Codului civil abrogat în prezent, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.

La data de 28.11.2005, părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr. 9394, .. figurând în calitate de prestator iar pârâtul în calitate de beneficiar. Obiectul contractului a fost reprezentat de ridicarea și transportul reziduurilor menajere. Contractul a fost încheiat de părți pe o durată nedeterminată, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din convenție.

Plata pentru prestațiile realizate trebuia efectuată, potrivit contractului, lunar, în termen de 15 zile de la data primirii facturii (art. 8 pct. 2 din contract), neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrăgând majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, valoarea acestora neputând depăși cuantumul debitului, astfel cum se stipulează în cuprinsul dispozițiilor art. 8.3 din contract.

În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis mai multe facturi fiscale – pentru perioada martie 2012-aprilie 2013, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în dosar.

Debitele facturate în perioada astfel individualizată au fost înscrise în cuprinsul fiecărei facturi emise. Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere.

Prin cumularea sumelor înscrise în cuprinsul fiecăreia dintre facturile atașate în copie la dosarul cauzei, instanța constată că debitul principal se ridică la cuantumul de 926,80 lei. În ceea ce privește penalitățile de întârziere percepute pentru întârzierea la plata debitului principal, cuantumul total al acestora se ridică la suma de 100,23 lei.

În ceea ce privește raporturile dintre părți derulate începând cu data încheierii contractului și în urma cărora s-au emis facturile fiscale depuse la dosar, instanța reține că pârâta nu a dovedit stingerea acestor obligații contractuale prin faptul plății sau prin altă modalitate de stingere a obligației, această probă incumbându-i, astfel, instanța apreciază că aceasta nu a respectat clauzele asumate la încheierea contractului de prestări servicii, încălcând astfel principiile de drept enunțate de art. 969 (1) și art. 970 (1) din codul civil, respectiv, principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.

Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, în vigoare la data formulării prezentei cereri, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate.

În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate de beneficiarii serviciilor prestate, se percepe o penalitate calculată la suma datorată.

Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.

Întrucât pârâtul a acceptat contractul, însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, acesta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate.

În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâta a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației.

Instanța reține că, în acord cu prevederile art. 1025 C.pr.civ solicitarea de acordare a contravalorii mărfurilor livrate între 2 societăți se circumscrie domeniului de aplicare a procedurii cererilor cu valoare redusă, atât prin prisma naturii raportului juridic, cât și prin prisma valorii obiectului cererii (situat sub pragul de 10.000 lei).

De asemenea, se va reține că pârâtul nu a formulat nici un fel de apărări în prezenta cauză.

Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta. Astfel, potrivit art. 662 NCPC, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului. După cum se poate observa creanța rezultă în mod direct din înscrisurile depuse, cuantumul sumei facturate este expres indicat și rezultă din totalizarea sumelor pentru fiecare dintre mărfurile indicate în facturi, iar termenul de scadență este împlinit la momentul promovării acțiunii, fiind înscris în facturile depuse.

Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Mazarache V. și a obliga pârâtul la plata sumei de 926,80 lei cu titlu de debit principal și suma de 100,23 lei cu titlu de penalități aferente acestuia.

Cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor efectuate pentru mediere, instanța reține că parcurgerea acestei proceduri nu a fost una obligatorie la momentul efectuării acesteia și nu există reglementată vreo sancțiune în cazul neîndeplinirii procedurii. Instanța reține că aceste cheltuieli nu pot fi asimilate unor cheltuieli de judecată, întrucât nu au fost efectuate în vederea soluționării cauzei, ci înainte de sesizarea instanței de judecată în vederea rezolvării pe cale amiabilă a diferendului dintre părți. Pe cale de consecință va respinge ca neîntemeiată solicitarea de acordarea a contravalorii cheltuielilor efectuate cu medierea.

Constatând caracterul întemeiat al cererii, în raport de dispozițiile exprese ale art. 451 C.pr.civ, precum și prevederile din procedura specială a cererilor de valoare redusă, art. 1031, reținând că partea care a câștigat procesul a solicitat expres cheltuieli reprezentate de contravaloare taxelor de timbru și a timbrului judiciar, instanța urmează a admite și acest capăt de cerere și a obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată efectuate, respectiv 50lei contravaloare taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta . sediul in Iasi, Soseaua N. nr.43, Iasi in contradictoriu cu paratul Mazarache V. cu domiciliul in ., ., parter, apt.3, jud.Iasi.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 926,80 lei reprezentand contravaloarea facturilor de salubritate emise in perioada martie 2012-aprilie 2013 precum si la plata sumei de 100,23 lei reprezentand dobânda contractuala calculata de la data scadentei fiecarei facturi si pana la data de 31.07.2013.

Obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 50 lei reprezentand taxa de timbru si respinge cererea de acordare a cheltuielilor de mediere.

Executorie.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.

Pronunțată în ședință publică astazi 29.04.2014.

Președinte, Grefier,

C.D.B. pentru grefier aflat în C.O.

semnează grefierul șef al Secției civile

Red./teh. CDB

21.07.2014 - 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6308/2014. Judecătoria IAŞI