Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 14752/245/2014
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința publică de la 19 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE -C. E. D.
Grefier -D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul M. M. C. în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA L. IAȘI, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 16.12.2014, ulterior pentru astăzi, 19.12.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 30.04.2014 precizată la 12.05.2014 petentul M. C. M. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. IAȘI solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/03.04.2014, în subsidiar să dispună înlocuirea sancțiunii cu amendă aplicată cu sancțiunea avertismentului, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:
La data de 03.04.2014 se afla cu mașina persoană în municipiul Iași și a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea dispozițiilor OUG nr.195/2002 privitoare la parcarea neregulamentară. S-a deplasat la sediul Poliției Locale Iași pentru a achita amenda și pentru a obține relații privitoare la modalitatea ridicării autoturismului iar agentul de serviciu Matoschi Anișoara a refuzat îndeplinirea oricărei informații referitoare la procedura de ridicare, a avut un comportament inadecvat și a folosi un limbaj necorespunzător, l-a forțat pe petent să părăsească secția de poliție, făcând dovada unui exces de putere a autorității publice.
În aceste condiții petentul a fost nevoit să apeleze la instituția de menținere a ordinii publice. Într-un final petentul, după mai multe amenințări venite din partea agentului de poliție Matoschi Anișoara, a reusit să intre în posesia autovehiculului . La data de 09.04.2014 i s-a comunicat procesul verbal încheiat de poliția locală la 03.04.2014.
Procesul verbal atacat este nelegal întocmit deoarece: lipsește numele petentului (fiind trecut M. în loc de M.), petentul nu a avut posibilitatea să semneze procesul verbal sau să facă obiecțiuni deoarece procesul verbal s-a încheiat în lipsa sa, fapta nu este corespunzător și în concret descrisă, evenimentele nu s-a produs în prezența agentului care a încheiat procesul verbal, nu există fapta contravențională reținută în sarcina petentului, dovada vinovăției petentului trebuie să o producă intimatul conform jurisprudenței CEDO.
În drept s-au invocat prevederile O.G. nr.2/2001, art.194 Cod procedură civilă.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul C. N., semnatar al procesului verbal contestat.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei (f.66 dosar).
S-au anexat înscrisuri în susținere: jurisprudență, copie proces verbal, dovadă de comunicare, copie CI petent (f.13-47 dosar).
Plângerea formulată a fost comunicată, în conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă, intimatei care, în termenul legal acordat a depus întâmpinare (fila 61,62 dosar).
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată cu următoarea motivare: prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei deoarece in ziua de 03.04.2012 orele 12.27 se afla la sediul Servicii Publice pentru a-și ridica autoturismul ce îi fusese ridicat și a alarmant organele de menținere a ordinii și liniștii publice solicitând intervenția acestora la fața locului fără un motiv întemeiat.
S-a arătat că fapta petentului este prevăzută de art.2 pct.11 din Legea nr.61/1991 iar conform art.1/1/a coroborat cu art.6/a și art.6/b din Legea nr.155/2010 Poliția L. are atribuții inclusiv în domeniul ordinii și liniștii publice.
Sancțiunea a fost corect aplicată și corespunde gradului de pericol social al acesteia.
S-a arătat că în procesul verbal s-a menționat faptul că petentul refuză semnarea actului, comportament tipic majorității contravenienților care încearcă să evite redactarea legală a unui astfel de inscris și vicierea din perspectivă procedurală a redactării actului. Obiecțiuni ale petentului nu au fost consemnate deoarece refuzul contraveninetului indică lipsa de cooperare din partea sa inclusiv sub aspectul asumării conținutului actului sancționator.
Locația evenimentelor descrise de petent nu a fost cea a sediului Poliției Locale ci cea de la sediul Servicii Publice SA din mun Iași ..
Cu privire la circumstanțele în care s-au derulat evenimentele s-a arătat că petentul redă o cronologie subiectivă a acestora încercându-se acreditarea ideii că agentul a refuzat intenționat îndeplinirea formalităților de recuperare a autoturismului și a manifestat o atitudine ostilă față de petent, forțându-l să părăsească sediul instituției, omițând totuși să indice motivele care au justificat această abordare și anume caracterul insistent și în afara cadrului legal prin care petentul a încercat să obțină recuperarea autoturismului reținut fără a se conforma etapelor procedurale.
Cu privire la eroarea strecurată în procesul verbal referitor la prenumele petentului s-a arătat că acest aspect nu duce la nulitatea actului de sancționare deoarece s-a menționat CNP-ul acestuia.
În drept s-au invocat prevederile OG nr.2/2001 și art.205 Cod procedură civilă .
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedire intimata nu a solicitat administrarea niciunei probe și a arătat faptul că alte înscrisuri utile soluționării cauzei nu deține.
La întâmpinarea intimatei petentul a formulat răspuns scris (fila 69 dosar).
În cuprinsul acestuia petentul a arătat că în întâmpinare pârâta nu a infirmat sau contestat cele expuse de petent cu privire la situația de fapt, nu a descris o altă cronologie a evenimentelor ci pur și simplu a apreciat irelevante relatările petentului.
Petentul a arătat că întocmirea procesului verbal nu s-a făcut în prezența petentului iar afirmația intimatei că acesta a refuzat semnarea actului este lipsită de suport și temei astfel încât singura modalitate de a combate aceste susțineri sunt proba testimonială și proba video.
Martorul ce va fi audiat urmează a confirma sau infirma dacă întocmirea actului s-a făcut în lipsa petentului sau in prezența sa .
Afirmația din finalul plângerii conform căreia intimata nu deține nici un alt înscris probator reprezintă o continuare a abuzului autorității.
Petentul a solicitat ca intimata să pună la dispoziția instanței înregistrarea video ce a surprins lipsa martorului și întocmirea procesului verbal în lipsa petentului precum și comportamentul abuziv al agentului constatator.
Agentul intimatei a refuzat furnizarea informațiilor și îndeplinirea oricărei formalități pentru ridicarea autoturismelor, a avut un comportament neadecvat și un limbaj necorespunzător, i-a ordonat petentului și l-a obligat prin cuvinte jignitoare să părăsească incinta secției de poliție iar agentul de serviciu l-a scos pe petent cu forța din sediul Poliției Iași.
Petentul a reiterat faptul că procesul verbal nu a fost încheiat în prezența petentului la momentul incidentului.
În drept s-au invocat prevederile O.G. nr.2/2001, art..201 Cod procedură civilă.
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat la cererea petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul semnatar al procesului verbal contestat – C. N..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._ încheiat la data de 03.04.2014 încheiat de agent constatator Matoschi Anișoara din cadrul Poliției Locale Iași petentul din cauza de față a fost sancționat cu sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei fiind reținut în sarcina acestuia fapta de natură contravențională prevăzută de dispozițiile art. 2.11 din Legea nr.61/1991 și sancționată prin dispozițiile art.3.1.a din același act normativ.
S-a reținut în sarcina petentului că la data de 25.03.2014 orele 12.27 pe . Iași la sediul Servicii Publice SA petentul a alarmat organele de menținere a ordinii și liniștii publice prin solicitarea de intervenție la fața locului fără un motiv întemeiat.
Procesul verbal s-ar fi încheiat conform mențiunilor agentului în prezența petentului care ar fi refuzat semnarea acestuia, martor fiind C. N. care a semnat actul de rubrica martor asistent.
În drept potrivit art.34 (1) din O.G. nr.2/2001 procesul verbal contestat în termen legal este supus controlului de temeinicie si legalitate al instanței, atât în ceea ce privește situația de fapt reținută cât și sancțiunea aplicată.
Examinând cu prioritate legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat în prezenta cauză, instanța constată că petentul a invocat mai multe motive de nelegalitate a acestuia sub aspect formal.
Astfel, în ceea ce privește viciul invocat de petent privind greșia menționare a prenumelui său, instanța reține că într-adevăr în procesul verbal agentul constatator a menționat în mod greșit prenumele petentului însă această eroare de scriere (M. în loc de M.) nu poate fi asimilată lipsei efective a numelui de natură să atragă per se nulitatea absolută. Eroarea ar putea atrage nulitatea actului în condițiile dovedirii unei vătămări ce nu ar putea fi altfel înlăturată.
În ceea ce privește faptul că procesul verbal s-a încheiat în lipsa petentului, instanța reține că încheierea procesul verbal de constatare și sancționare contravențională în lipsa contravenientului este o modalitatea legală de întocmire a actului.Conform dispozițiilor art.19 din O.G. nr.2/2001 procesul verbal se poate încheia atât în prezența contravenientului cât și în lipsa acestuia, ambele modalități de încheiere fiind legale.
În situația în care contravenientul este prezent la încheierea actului mai multe ipoteze de lucru pot apărea: 1.acesta semnează actul (cu obiecțiuni sau fără obiecțiuni), semnarea având semnificația luării la cunoștință și fiind urmată de primire unui exemplar de pe act ( fără ca prin semnare petentului să i se închidă calea formulării unei plângeri contravenționale ulterioare), 2. acesta refuză să îl semneze, situație în care nu i se va înmâna un exemplar de pe act, iar refuzul va fi atestat de un martor atunci când este posibilă identificarea unui astfel de martor; dacă nu este posibil a identifica un martor care să ateste refuzul semnării actului de către petent agentul trebuie să menționeze în procesul verbal faptul că nici un martor nu a putut fi identificat pentru a atesta refuzul; 3. contravenientul nu poate semna actul situație care și ea trebuie atestată de un martor, atunci când este posibilă identificarea unui martor de către agentul constatator iar în caz contrar se va menționa faptul că nu s-a putut identifica un astfel de martor și motivul, procesul verbal fiind valid și într-o atare ipoteză .
În situația în care contravenientul nu este prezent la încheierea actului acesta va fi încheiat în lipsă, procesul verbal încheiat în lipsa fiind unul valid. Împrejurarea lipsei petentului la momentul întocmirii actului trebuie de asemenea să fie atestată de un martor asistent atunci când este posibilă identificarea unui astfel de martor; în caz contrar agentul este obligat să menționeze în procesul verbal faptul că nici un martor nu a putut fi identificat pentru a atesta lipsa petentului la momentul scrierii actului.
În cauza de față petentul susține că actul s-a încheiat în lipsa sa și nu a avut posibilitatea sa formuleze obiecțiuni și nici să îl semneze.
Reține instanța, de principiu, faptul că încheierea procesului verbal de constatare si sanctionare contraventională în lipsa contravenientului nu duce la nulitatea acestuia; desigur că într-o atare situație, nefiind fizic prezent la momentul încheierii actului, petentul nu ar avea cum să formuleze obiecțiuni și nici să semneze; actul urmează a-i fi comunicat iar petentul are posibilitatea să îl conteste și să obiecteze cu privire la acesta direct în fața instanței de judecată.
Însă în cazul de față instanța observă faptul că petentul susține că în mod greșit s-a menționat în acest act „refuză să semneze” critică pe care instanța o găsește întemeiată deoarece mențiunea refuzului de a semna se va face de agent numai atunci când petentul, fiind prezent fizic la momentul întocmirii actului și fiindu-i prezentat conținutul acestuia, refuză semnarea. Lipsa petentului la momentul întocmirii actului nu echivalează cu refuzul său de a-l semna ci cu imposibilitatea de a-l semna.
În cauză actul s-a încheiat la aproximativ 8 zile după data comiterii faptei reținută în cuprinsul său (25.03.2014 - data săvârșirii și 03.04.2014 - data incheierii actului). Acest interval de timp interpus între momentul săvârșirii faptei și data încheierii actului naște prezumția relativă a lipsei petentului la data întocmirii actului și deci confirmă susținerea petentului din plângerea sa conform căreia actul s-a întocmit în lipsă iar agentul a făcut în mod greșit mențiunea „refuză să semneze”.
Martorul audiat în cauză C. N. (fila 83 dosar) nu a putut furniza instanței informații relevante, lămuritoare despre modalitatea întocmirii procesului verbal. Deși acesta a recunoscut ca fiind a sa semnătura aplicată pe actul de sancționare, nu a putut preciza nici data la care a semnat actul și nici dacă petentul era sau nu era prezent la fața locului la momentul întocmirii actului.
Pe de altă parte, instanța mai observă faptul că atât petentul în plângerea sa cât și intimata în întâmpinarea sa pretind că data săvârșirii faptei a fost 03.04.2014 caz în care ar rezulta că agentul constatator a menționat o altă dată a comiterii faptei decât cea reală ceea ce atrage nulitatea actului de sancționare deoarece data faptei este un element esențial pentru cercetarea veridicității consemnărilor din procesul verbal și nu este posibil a fi stabilită pe baza altor elemente, extrinseci actului de sancționare.
Critica petentului relativă la descrierea insuficientă a împrejurărilor de comitere a faptei ce s-a imputat acestuia este și ea întemeiată.
Agentul constatator s-a rezumat la redarea sumară a textului de incriminare fără să menționeze concret împrejurările de comitere, ce organe au fost alertate, motivul pentru care petentul a solicitat intervenția la fața locului a acestora, astfel încât și instanța să poată face o apreciere proprie asupra caracterului întemeiat sau a nu al motivului.
Conform art.2 pct.11) din Legea nr.61/1991 constituie contravenție „alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat”.
Textul de lege conturează la modul generic conținutul constitutiv al faptei însă conținutul său concret nu a fost descris, deși se impunea, în cuprinsul procesului verbal de sancționare astfel încât instanța să poată verifica tipicitatea acesteia.
Prin plângerea formulată petentul a arătat instanței care au fost din punctul său de vedere motivele pentru care a solicitat intervenția organelor de ordine, în schimb, în procesul verbal aceste motive/contextul în care petentul a alertat organele de intervenție și ce organe au fost alertate, nu sunt arătate iar acest fapt împiedică instanța în demersul de stabilire a caracterului întemeiat sau nu al gestului petentului de a face apel la organele de ordine și pe cale de consecință asupra caracterului contravențional sau nu al faptei sale, aspect care conduce la o vătămare a petentului ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Mai mult decât atât, instanța apreciază că asupra caracterului întemeiat sau nu al „alertării”, cele mai în măsură să aprecieze erau chiar organele alertate și nu însuși agentul Poliției Locale al cărui comportament, pretinde petentul, l-a determinat să alerteze organele de ordine. Deși nu s-a menționat care au fost aceste organe se înțelege că ele erau altele decât cele din cadrul instituției intimate. Instanța mai remarcă și faptul că intimata in întâmpinare s-a confirmă faptul că o anumită „abordare” a petentului de către agent s-a impus față de atitudinea acestuia din urmă. Or, față de cele două versiuni ale situației de fapt prezentate de părți, procesul verbal apare cu atât mai lipsit de orice conținut concret. În cauză instanța nu a fost învestită să stabilească în ce măsură comportamentul agentului intimatei a justificat gestul petentului de a alerta organele de menținere a ordinii publice însă apreciază că, fiind subiect al sesizării și motivul pentru care petentul a alertat aceste organe (indiferent dacă acest motiv era sau nu legitim) organele solicitate erau cel mai bine plasate pentru a aprecia asupra caracterului contravențional sau nu al gestului petentului.
Pentru totalitatea motivelor expuse instanța va admite plângerea și va anula actul de sancționare contestat.
Totodată față de cererea petentului, soluția dată plângerii, dispozițiile art.451 și urm Cod procedură civilă va admite în parte cererea petentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în sensul admiterii pentru cheltuielile cu taxa de timbru (20 lei). Cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor reprezentând taxe poștale va fi respinsă ca neîntemeiată deoarece înscrisul depus la fila 52 dosar nu face dovada cheltuielilor poștale, suma indicată fiind valoarea declarată a conținutului expedierii (20 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. C. M. CNP_ cu domiciliul în B. Calea Națională nr.97 scara B etajul 4 .>domiciliul ales pentru comunicare acte de procedură în Iași, Bvd T. V. nr.34, . etajul 1 ., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. IAȘI cu sediul în mun Iași . jud Iași.
Anulează procesul verbal de constatare si sancționare contravențională . nr._/03.04.2014 contestat in cauză.
Obligă intimata Poliția locală Iași la plata către petent a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
Respinge cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor reprezentând taxe poștale ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică 19.12.2014.
Președinte, C. E. D. | ||
Grefier, D. V. |
red/teh/ced/09.04.2014, 4ex
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 10-11-2014,... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3644/2014.... → |
|---|
