Plângere contravenţională. Sentința nr. 914/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 914/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 35789/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 914
Ședința publică din 24 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta C. M. S., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. IAȘI – S.P.R., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește petenta și reprezentantul legal al intimatului.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 14.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 21.01.2014, ulterior pentru data de 24.01.2014 când,
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.11.2013 petentul C. M. S. a contestat procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/31.10.2013.
În motivarea plângerii petenta a arătat faptul in data de 31.10.2013 circula cu autoturismul dinspre P.- Ros spre Podul de Piatra si a fost amendata cu suma de 320 lei si retinerea permisului de conducere pentru savarsirea contraventiei depasire neregulamentara trecand peste marcajul longitudinal ce separa benzile de circulatie. A sustinut petenta ca pe acel drum sunt marcaje longitudinale atat continue cat si discontinue si ca ea nu a depasit marcajul continuu. A mai arătat că procesul verbal nu a fost completat corect la toate rubricile Petenta solicita anularea procesului verbal si restituirea permisului de conducere.
În drept nu s-au invocate prevederi legale. In dovedire s-a solicitat orice mijloc de probă .
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa de timbru in valoare de 20 lei (fila 2 dosar).
Anexat acesteia petenta a depus: dovada achitarii a ½ din minimul special al amenzii aplicate, dovada de circulatie valabila pentru 15 zile; copie CI; proces verbal CP nr._ (filele 4-6 dosar).
Fiindu-i comunicată plângerea petentei, intimatul a depus întâmpinare (f.15 ds) prin care a arătat că petenta a fost sanctionata pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.100, alin.3, lit.e din O.U.G. 195/2002, constînd în aceea că la data de 31.10.2013 in calitate de conducator auto a efectuat manevra de depasire neregulamentara a altui autoturism prin incalcarea marcajului longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers, sancțiunea fiind aplicată legal și temeinic.
În drept a invocat prevederile art.148; 205; 315 C. Pr. Civ.; OG nr.2/2001; OUG 195/2002; HG nr. 1391/2006.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă .
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul semnatar al actului de sancționare.
Întâmpinarea a fost comunicată petentei care acesta nu a formulat un răspuns la întâmpinare.
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, martorul asistent semnatar al actului de sancționare nefiind identificat în baza de date pentru aflare adresei de citare, fiind cetățean al Republicii M. (f.23 ds).
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională supus analizei în cauza de față petenta a fost sancționata contravențional cu sancțiunea amenzii în cuantum de 320 lei si sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autoturisme pe durata a 30 zile, fiind reținută în sarcina acesteia fapta contravențională prevăzută de dispozițiile art.100, alin. 3, lit.e) din OUG 195/2002 constând în aceea că la data de 31.10.2013 orele 15.00 în timp ce conducea autoturismul_, în mun Iași pe . stâng, dinspre P. R. către Podul de Piatră, pe porțiunea de drum dinspre C. intersecția cu stra Gh G. a efectuat manevra de depășire a două autoturisme trecând peste marcajul longitudinal continuu ce separa sensurile de mers.
Procesul verbal a fost încheiat la data constatării faptei, petenta semnand procesul verbal cu obiecțiunile „nu țin minte că am depășit pe linie continuă; am depășit după trecerea de pietoni” (fila 6 dosar).
La data de 01.11.2013 petenta a achitat ½ din cuantumul minim al amenzii aplicate acesteia pentru contravenția reținută în sarcina sa (f.4 ds).
În drept potrivit art.34 (1) din OG nr.2/2001 procesul verbal contestat in termen legal este supus controlului de temeinicie si legalitate al instanței, atât în ceea ce privește situația de fapt reținută cât și sancțiunea aplicată.
Sub aspectul legalității din punct de vedere formal a procesului verbal petenta l-a criticat arătând faptul că agentul nu a completat corespunzător toate rubricile actului de sancționare.
Instanța remarcă faptul că petenta nu a indicat însă în concret care sunt rubricile ce se impuneau a fi completate de agent și în ce constă omisiunea acestuia.
Analizând actul prin prisma dispozițiilor legale incidente instanța reține că în privința elementelor de formă astfel cum sunt acestea prevăzute de art.16 - 17 din OG 2/2001, acesta îndeplinește toate condițiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientei, data, ora și locul săvârșirii faptei, semnătura agentului constatator, descrierea faptei, indicarea temeiului de drept, individualizarea sancțiunii aplicate.
De asemenea petentei i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, drept de care petenta a uzat, acestea fiind consemnate în actul de sancționare, pe care ulterior l-a semnat.
Sub aspectul temeiniciei actului instanța reține că în măsura în care cuprinde constatările nemijlocite ale agentului constatator procesul verbal de contravenție, întocmit cu respectarea exigențelor de formă cerute de lege, se bucură de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate. Prezumția legală, conferă actului de sancționare forță probantă prin el însuși
Prezumția de adevăr a procesului verbal, în măsura în care surprinde aspecte nemijlocit constatare de agentul constatator și a fost întocmit cu respectarea exigențelor de formă impuse de lege, de către un agent al statului investit prin lege cu dreptul de a constata și sancționa contravenții, nu este o prezumție care să contravină dreptului persoanei la un proces echitabil. Astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, amintită și de petent în plângerea sa, toate sistemele de drept operează cu prezumții bazate pe fapte sau pe legi, care în sine nu contravin drepturilor fundamentale recunoscute de convenție câtă vreme nu este negat dreptul petentului de a infirma această prezumție prin probe administrate în cadrul unui proces echitabil.
Prin Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiile deja stabilite în jurisprudența sa constantă în materie contravențională (A. c. României, Salabiaku c. Franței ) subliniind echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, recunoscută de dreptul național. Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu poate avea un caracter neașteptat pentru petent, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională. Mai mult, s-a reiterat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (pgf. 30-31 ale deciziei amintite).
În cauză fapta petentei de a efectua manevra de depășire cu încălcarea marcajului longitudinal continuu a fost percepută direct de agentul constatator și consemnată ca atare în actul de sancționare.
Raportat la miza petentei în plângerea de față – o amendă în cuantum de 360 lei și suspendarea dreptului de a conduce autoturisme pe timp limitat de 30 zile, față de specificul contravenției reținută în sarcina petentei - contravenție de consumare imediată - aplicarea prezumției de veridicitate a actului de sancționare cu consecința recunoașterii forței probante a procesului verbal în lipsa altor probe ale agentului constatator nu este o măsură disproporționată.
Contravenționalizarea abaterilor de la respectarea normelor prevăzute de O.U.G. nr.195/2002 are drept scop sancționarea faptelor care pot avea urmare lezarea unor valori sociale importante precum dreptul la viață, integritate corporală și siguranță a participanților la trafic iar între acest scop și prezumția recunoscută actului de sancționare există un raport de rezonabilă proporționalitate.
Potrivit art.109 alin.1-2 din O.U.G. nr.195/2002 „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier” iar în cazul concret dedus judecății agentul a constatat personal, s-a sesizat din oficiu, cu privire la neconformitatea manevrei de depășire efectuată de petentă, prin încălcarea marcajului continuu.
De altfel, petenta cu ocazia încheierii actului de sancționare a obiectat în sensul că nu își amintește să fi depășit pe linia continuă, iar în plângerea formulată a arătat că pe porțiunea de drum pe care circula existau și marcaje continue și marcaje discontinue, aceste afirmații prin ele insele nefiind de natură să inducă un dubiu rezonabil asupra celor constatate personal, direct de agentul constatator, care a descris fapta, locul și circumstanțele de comitere în mod amănunțit, riguros de natură să elimine ideea de arbitrariu.
În lumina tuturor considerentelor arătate instanța va reține că procesul verbal se bucură în continuare de prezumția de adevăr recunoscută în favoarea acestuia .
În ceea ce privește proporționalitatea măsurilor sancționatorii dispuse, instanța, raportat la scopul urmărit de legiuitor prin contravenționalizarea abaterilor de la normele ce trebuie să guverneze circulația pe drumurile publice, le găsește adecvate pericolului social al faptelor săvârșite de petent.
Petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum minim, uzând și de prevederile legale care i-au dat posibilitatea achitării a ½ din cuantumul minim aplicat și cu sancțiunea complementară a suspendări dreptului de a conduce timp de 30 zile, agentul constatator realizând o dozare corespunzătoare a sancțiunii apreciind în concret gravitatea concrete a faptelor ca fiind gravitatea minimă avută în vedere de legiuitor.
Pentru toate motivele expuse plângerea petentei urmează a fi respinsă cu consecința menținerii actului de sancționare ca fiind legal și temeinic întocmit
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta C. M. S., cu domiciliul în mun. Iași, ..19, ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în mun. Iași, ..6, județ Iași, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/31.10.2013.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 24.01.2014.
PREȘEDINTE,
D. C. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red/teh/ced
27.06.2014,4ex
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 1395/2014.... → |
|---|
