Pretenţii. Sentința nr. 3167/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3167/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 30708/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 03 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE –Ș. A. P.
GREFIER-C. L. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3167
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . contradictoriu cu pârâții A. C. și A. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pentru acest termen de judecată procedura de citare este legal îndeplinită, și faptul că, prin compartiment Registratură, s-a depus la dosarul cauzei de către reclamantă, precizări.
Apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și că poate duce la soluționarea procesului, și văzând disp.art.255 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri, din cele depuse deja la dosarul cauzei.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri în completare, în temeiul dispozițiilor art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre competentă soluționare, având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsa părților în temeiul dispozițiilor art. 223 alin. 3 și art. 411, alin. 1, pct. 2 din Noul cod procedură civilă.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Iași la data de 24.09.2013, sub nr._ reclamanta S.C. S. S.A. prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâții A. C. și A. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții la plata debitului în valoare de 378,60 lei cu titlu de preț și a sumei de 59,98 lei cu titlu de penalități de întârziere. De asemenea a solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâții contractul de prestări servicii nr._/09.06.2009, având ca obiect, potrivit art. 1 din contract, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată. Întrucât pârâții nu au înțeles să achite contravaloarea serviciilor prestate, s-a acumulat un debit de 378,60 lei cu titlu de preț reprezentând contravaloare facturilor de salubritate emise pe perioada 05.2011 – 01.2013.
De asemenea reclamanta arată că, în temeiul art. 8.4 din contractul încheiat, la debit au fost calculate penalități în cuantum de 59,98 lei. Pârâții au fost invitați la sediul reclamantei în vederea stingerii litigiului pe cale amiabilă, dar nu au dat curs acestei invitații.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1516 Cod civil, solicitându-se totodată conform art. 223 alin. 3 și 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului legal al reclamantei.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 36 lei.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, proces-verbal de informare cu privire la avantajele medierii, contractul pentru prestări servicii salubritate nr._/09.06.2009, tabel privind calculul majorărilor de întârziere și facturi fiscale.
Pârâții, legal citați, nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a formula oral apărările lor.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta S.C. S. S.A. a încheiat cu pârâții A. C. și A. E. contractul de prestări servicii nr._/09.06.2009, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere. Deși în calitate de beneficiari ai serviciilor prestate de reclamantă figurau, în contract, ambii pârâți, contractul a fost semnat doar de către pârâtul A. C.. În consecință, neexistând raporturi contractuale între reclamantă și pârâtă și nefăcându-se dovada vreunui alt temei în baza căruia și pârâta ar avea obligația de plată a debitelor ce decurg din contractul amintit, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, urmând a fi respinsă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta A. E. ca introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
În temeiul acestui act juridic, pârâtul C. V. s-a obligat, conform art. 4.6 din contract, să achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termen de 30 de zile de la emiterea facturii. De asemenea, părțile au convenit că, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (art. 8.4 din contract).
Pentru a stabili legea aplicabilă în cauză, instanța va avea în vedere prevederile Legii nr. 71/ 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil. Astfel, conform prevederilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71 / 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil „ contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”. Deoarece contactul a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa se va circumscrie prevederilor Codului civil din 1864 în vigoare la data încheierii contractului între părți, nefiind aplicabile dispozițiile noului cod civil intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Față de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 969 din Codul civil din 1864, conform cărora „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”. Prin urmare, raportat și la prevederile art. 1169 Cod civil care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, reclamanta care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia.
Prin depunerea, la dosar, a facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate în beneficiul pârâtului în perioada 05._ reclamanta a făcut dovada prestării serviciilor la care s-a obligat prin contract. Pârâtul nu a contestat aceste facturi. În consecință, instanța apreciază că doar suma de 378,60 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada 05.2011 – 01.2013, are caracter cert și exigibil. Pârâtul nu au dovedit prin mijloacele de probă admise de lege faptul că ar fi plătit această sumă, pe care nici nu au contestat-o.
În consecință, fața de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale și ținând cont și de prevederile art. 1073 din Codul civil din 1864 potrivit cărora „creditorul are dreptul sa dobândească îndeplinirea exacta a obligației în caz contrar având dreptul la despăgubiri”, instanța va admite în parte capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă și va obliga pârâtul la plata sumei de 378,60 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada iunie 05.2011 – 01.2013.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere, instanța reține că în art. 8.4 din contract părțile acestea au prevăzut că neplata la termen a prețului atrage plata de penalități pentru fiecare zi de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor bugetare. Reclamanta a aplicat un coeficient de penalizare conform O.U.G. nr.88/2010, adică penalități egale cu cele utilizate pentru nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare respectiv de 0,04 % pentru fiecare zi de întârziere în achitarea facturilor emise. Întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit la termenul stabilit în contract obligația de achitare a contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă, instanța apreciază că în mod corect reclamanta a dat eficienta clauzei penale stabilite în contract și a calculat penalități de întârziere la suma datorată.
Pentru aceste considerente, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 59,98 lei cu titlu de penalități pentru neplata la termen a facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada 05.2011 – 01.2013.
Conform art. 453 alin. 1 N.C.p.c., instanța va obliga pârâtul, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamantă a sumei de 36 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. 1 ind. 4 din Legea nr. 192/2006 privind medierea serviciile prestate conform dispozițiilor alin. (1) și (1^1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita, instanța nu va include în cheltuielile de judecată contravaloarea contractului de pregătire mediere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. E.. Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanta .>, cu sediul în Iași, ., în contradictoriu cu pârâtul A. C. (CNP_), domiciliat în Iași, ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei următoarele sume:
- 378,60 lei cu titlu de contravaloare servicii de salubritate prestate în perioada mai 2011- ianuarie 2013
- 59,98 lei cu titlu de penalități pentru neplata la termen a facturilor emise pentru prestarea serviciilor de salubritate prestate în perioada mai 2011- ianuarie 2013.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 36 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, eventuala cerere de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.03.2014.
Președinte, Grefier,
P. Ș. A. R. C. L.
Red/tehnored.P.Ș.A./R.C.L.
5ex/10.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4435/2014.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3952/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
