Fond funciar. Sentința nr. 9028/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 9028/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 7976/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 9028/2014

Ședința publică de la 25 Iunie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. C.

Grefier C. M. R.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. V., C. L. și pe pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI C. PRIN PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR A JUDEȚULUI IAȘI PRIN PREFECT, având ca obiect fond funciar rectificare T.P..

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică din data de 12.06.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

F. de cererea reclamantelor A. V. și C. L., inregistrata cu nr 7976 /245/2014 formulata in contradictor cu paratele C. Judeteana de Fond Funciar Iasi și C. Locala de Fond Funciar C. prin care solicita rectificarea titlului de proprietate nr_/1994,

In motivarea cererii reclamantele arata ca acestea sunt moștenitoarele autorului lor C. i. D. - cel care este de altfel înscris ca titular al titlului de proprietate a cărui rectificare o solicită-, fiindu-le emis în acest sens Certificatul de moștenitor nr.25 din 10.11.2011.

În momentul eliberării certificatului de moștenitor, suprafețele de teren care fac obiectul titlului de proprietate_/1994 nu erau intabulate și nici nu erau identificate topografic.

În anul 2014, reclamantele arată că s-au decis să înregistreze la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași suprafețele de teren moștenite astfel încât au procedat la identificarea cadastrală a acestora .

La începutul lunii martie 2014 reclamantele au primit de la O.C.P.I. Iași încheierea de respingere nr. 8951 din 29.01.2014 a cererii privind întabularea suprafețelor de teren, motivat de faptul că terenul de 1800mp. intravilan C. nu s-a regăsit în tarlaua Cv.16 . cum figurează în titlul de proprietate, ci în tarlaua cv. 16, . nu figurează în titlul de proprietate a cărui rectificare parțială o solicită.

Față de cele expuse, în condițiile în care titlul de proprietate a fost emis de Prefectura Județului Iași, în baza evidențelor comisiilor de fond funciar, în condițiile Legii 18/ 1991, reclamantele declară că nu au alt remediu juridic procedural decât cel de a apela la instanța de judecată care să dispună rectificarea parțială a titlului de proprietate în sensul celor solicitate în petit.

In drept, au fost invocate dispozitiile art.55 si 58 din Legea nr.18/1991.

In sustinerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei inscrisuri.

C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat intampinare prin care a aratat că, a intocmit titlul de proprietate pe baza documentatiei inaintata de C. locala de fond funciar, aceasta fiind cea care are atributii in stabilirea suprafetelor de teren reconstituite, astfel incat, nu se afla in culpa procesula pentru faptul ca in titlul de proprietate au fost inscrise in mod gresit amplasamentul suprafetelor de teren reconstituite. In drept, au fost invocate dispozitiile legii fondului funciar si HG 890/2005.

In sedinta publica instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor de a soluționa prezenta cauză.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma exceptiei invocate, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 159 indice 1 din Codul de Procedură Civila decretat în 1865, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii .

Potrivit disp. art.I pct 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte normative :” După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…

…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…

… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:

«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.

(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.

(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"

În speță, prin cererea formulata, reclamantii solicita rectificarea titlului de proprietate nr_/1994 în sensul corectării numărului de parcelă și de . contextul arătat reiese că dispozitiile Legii nr.219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.

Așadar, conform textului de lege mentionat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărari cu privire la cererile de rectificare.

De precizat este si faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.

În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).

Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 674 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2012, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2012 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.

De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.

Totodată, materialul probatoriu deja administrat în prezentul dosar rămâne câștigat cauzei, putând fi folosit de către reclamant pentru soluționarea administrativă a cererii, neimpunându-se folosirea altor resurse financiare pentru obținerea acelorași mijloace de probă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.

În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.

Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 159 indice 1 alin 1 și art. 159 alin 1 pct 1 din Codul de Procedură Civila decretat in 1865 și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată din oficiu.

Respinge cererea reclamantelor A. V. domiciliata in Iasi . C. L. domiciliata in Iasi . cu nr 7976 /245/2014 formulata in contradictor cu paratele C. Judeteana de Fond Funciar Iasi și C. Locala de Fond Funciar C. prin care solicita rectificarea titlului de proprietate nr_/1994.

Pronunțată în ședință publică azi, 25 06 2014.

PREȘEDINTE GREFIER

C. C. R. C. M.

Pentru judecător aflat în C.O.semnează

judecătorul delegat cu atribuțiile

președintelui Secției civile a Judecătoriei Iași,

Red./ Tehnored C.C./.M.S.M.

6 exemplare. / 30 iulie 2014.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 9028/2014. Judecătoria IAŞI