Pretenţii. Sentința nr. 3298/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3298/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 41015/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 05 Martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr. 3298/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâtul P. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă reprezentantul reclamantei și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța ia act că este primul termen de judecată, procedura de citare a părților fiind legal îndeplinită. Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Față de exigențele art. 131 din Codul de procedură civilă, verificându-se competența de soluționare a cauzei, constată că este competentă material și teritorial, în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de 3 luni.
Instanța reține că reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, iar pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe.
Apreciind că proba cu înscrisuri, solicitată de reclamantă, este admisibilă și utilă soluționării cauzei, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 255 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța o încuviințează. Constată administrată proba.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 18 decembrie 2013, pe rolul Judecătoriei Iași, sub nr._, reclamanta .. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. M., obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 436,91 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor pentru executarea unui branșament conform proiectului nr. 41/2010 și a sumei de 134,58 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și mediere.
În motivarea cererii societatea reclamantă a arătat că, a executat un branșament de apă conform proiectului nr. 41/2010, beneficiar fiind pârâul P. M., fiind emisă factura nr._/06.01.2011. La data de 06.01.2011 pârâtul a încheiat angajamentul de plată nr. 453, prin care s-a obligat să achite suma restantă în rate lunare. Suma neachitată este de 436,91 lei.
În drept, societatea reclamantă a invocat dispozițiile Codului civil – art. 1171 și urm., art. 1270 și urm., art. 1650 și urm., codul comercial, legea 51/2006 și art. 24 Legea 241/2006 privind furnizarea serviciilor de apă canal. S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind anexate în copii certificate pentru conformitate cu originalul: procesul verbal nr. 39/17.10.2013, adresa nr._, factura fiscală nr. AV135/_ din 06.01.2011, fișa de cont, cererea înregistrată sub nr. 453/06.01.2011..
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 49,58 lei.
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare.
În cadrul cercetării judecătorești s-a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 06.01.2011 societatea reclamantă a emis factura fiscală ./_ în valoare de 636,91 lei, pentru realizarea unui branșament de apă conform proiectului nr. 41/2010. Plata pentru prestațiile realizate trebuia efectuată, potrivit facturii atașate la 06.01.2011.
La data de 06.11.2011, pârâtul a formulat o cerere de eșalonare, recunoscând astfel debitul restant. Conform fișei de cont instanța reține că valoarea totală a lucrării a fost de 1.200 lei, din care pârâtul a achitat suma de 1000 lei, conform chitanței nr._/NUM/15.09.2010 și suma de 200 lei conform chitanței nr._/C./06.01.2011.
În raport de neachitarea diferenței de 436,01 lei, reclamanta a trimis pârâtului invitație la efectuarea procedurii de conciliere.
Având în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .”, față de data emiterii facturii (06.01.2011) și data intrării în vigoare a Noului cod civil (01.10.2011), instanța reține că în prezenta cauză este aplicabil Codul civil de la 1864.
În ceea ce privește raporturile dintre părți derulate începând cu efectuarea lucrării și în urma căreia s-a emis factura fiscală depusă la dosar, instanța reține că pârâtul nu a dovedit stingerea acestor obligații contractuale prin faptul plății sau prin altă modalitate de stingere a obligației, această probă incumbându-i, astfel, instanța apreciază că aceasta nu a respectat clauzele asumate la încheierea contractului de prestări servicii, încălcând astfel principiile de drept enunțate de art. 969 alin. 1 și art. 970 alin. 1 din codul civil, respectiv, principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.
Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, în vigoare la data formulării prezentei cereri, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite cererea de chemare în judecată și a obliga pârâtul la plata sumei de 436,91 lei cu titlu de diferență contravaloare lucrări de branșament, efectuate conform proiectului nr. 41/2010.
Cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor efectuate pentru mediere, instanța reține că parcurgerea procedurii de informare este una obligatorie la momentul introducerii cererii de chemare în judecată. Potrivit dispozițiilor art. 2 legea 192/2006 „Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la ședința de informare Partea inferioară a machetei
privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege. Art. 1¹ stabilește că „Dovada participării la ședința de informare Partea inferioară a machetei
privind avantajele medierii se face printr-un certificat de Partea superioară a machetei
informare Partea inferioară a machetei
eliberat de mediatorul care a realizat Partea superioară a machetei
informarePartea inferioară a machetei
a. Dacă una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de Partea superioară a machetei
informarePartea inferioară a machetei
, nu răspunde invitației prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de Partea superioară a machetei
informarePartea inferioară a machetei
, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței.”
Art. 26 alin. 3 din același act normativ prevede expres gratuitatea procedurii de informare - „Pentru activitatea de informare Partea inferioară a machetei
și consiliere a părților cu privire la procedura
medierii și avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”
Așadar instanța reține că procedura de informare este gratuită, motiv pentru care
cheltuielile efectuate de reclamantă nu pot fi asimilate unor cheltuieli de judecată. Pe cale de consecință va respinge ca neîntemeiată solicitarea de acordarea a contravalorii cheltuielilor efectuate cu medierea.
Față de rezolvarea dată capătului principal de cerere, în considerarea prevederilor art. 453 Cod procedură civilă constatând culpa procesuală a pârâtului, care prin neîndeplinirea obligațiilor a determinat introducerea acțiunii de către reclamantă, instanța urmează a admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 49,58 lei reprezentând taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantaS.C. A. S.A., cu sediu în Iași, .. 6, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_ și cont bancar RO47RZBR_233, în contradictoriu cu pârâtul P. M., CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 8, ., ., județul Iași.
Obligă pârâtul P. M. să plătească reclamantei S.C. A. S.A., suma de 436,91 lei, reprezentând suma rămasă de achitat aferentă facturii nr._/06.01.2011.
Obligă pârâtulP. M. să plătească reclamantei suma de 49,58 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de mediere, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 05 martie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./15.04.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 888/2014.... → |
|---|
