Pretenţii. Sentința nr. 9568/2014. Judecătoria IAŞI

La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile au lipsit.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul_ din 25.03.2014, reclamanta . solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei U. M. la plata sumei de 78,94 lei din care 68,75 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de salubritate emise în perioada 03._ și 10,19 lei cu titlu de penalități aferente acestora calculate până la data de 20.09.2013 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată (taxă judiciară de timbru și cheltuieli de mediere).

În motivare, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de prestării servicii salubritate nr._/16.01.2001, în baza căruia a colectat, transportat și depozitat deșeurile municipale, însă pârâta nu a mai achitat valoarea facturilor emise în perioada 03._, înregistrând un debit de 68,75 lei. La aceste sume s-au calculat penalități de întârziere de 10,19 lei calculate până la data de 20.09.2013. Reclamanta a mai arătat că a invitat pârâta la sediul său în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă cât și pe calea medierii, solicitări cărora pârâta nu le-a dat curs.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 1516 Cod civil.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 lei.

În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1, pct.2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie certificată, somație fila 5, contract de prestării servicii salubritate nr._/16.01.2001 fila 6, fișă calcul penalități fila 7, factură fiscală 01.2013 fila 8, proces verbal mediere nr.3996/28.11.2013 fila 9, chitanță nr.1312/19.11.2013 fila 10.

În cauză, s-a realizat regularizarea acțiunii în acord cu prevederile art.200 Cod procedură civilă, în care reclamanta a făcut dovada calității de reprezentant convențional și legal și a depus în copie conformă facturile fiscale aferent perioadei solicitate filele 13-22.

Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare în termenul legal pentru a-și preciza poziția procesuală.

La termenul din 30.06. 2014, instanța a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta . calitate de prestator, și pârâta U. M., în calitate de beneficiar, au încheiat contractul de prestării servicii salubritate nr._/16.01.2001 având ca obiect colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale pentru un număr de 1 persoană, astfel cum rezultă din contract de prestării servicii salubritate nr._/16.01.2001 fila 6.

În schimbul serviciilor prestate, pârâta și-a asumat obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate, potrivit prevederilor art.5 din contract, pe baza facturii emise de prestator.

Părțile au convenit că neachitarea facturii la data scadenței, atrage majorări de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere potrivit prevederilor art. 6 din contract.

În temeiul contractului au fost emise facturile fiscale (filele 8, 17-22) pentru valoarea totală de 68,75 lei, aferente perioadei 03._, așa cum rezultă din facturi fiscale filele 8, 17-22. La suma neachitată de către pârâtă au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 10,19 lei calculate până la data de 20.09.2013, astfel cum rezultă din fișă calcul penalități fila 7.

În ceea ce privește legea aplicabilă prezentului litigiu, văzând dispozițiile art.6 din Noul Cod Civil, potrivit cărora actele juridice încheiate sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele în vigoare la data încheierii sau după caz producerii lor, legea aplicabilă în cauza de față, având în vedere data încheierii contractului de prestări servici, este dată de dispozițiile vechiului cod civil 1864.

În drept, sunt incidente prevederile art. 969 Cod civil potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 Cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.

Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.

Potrivit art. 662 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

În speță, față de regulile răspunderii civile contractuale, instanța reține că reclamanta . făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile emise pentru perioada 03._, iar pârâta nu a făcut dovada executării acestei creanțe.

Față de cele arătate mai sus, instanța reține că reclamanta deține o creanță certă și lichidă, în conformitate cu dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă în cuantum de 68,75 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de salubritate emise în perioada 03._ și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 68,75 lei, reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate.

Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, față de prevederile art. 6 din contract, instanța reține că neachitarea facturii la data scadenței, atrage majorări de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.

Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 Codul civil.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.

Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtei de plată a contravalorii facturilor emise în perioada 03._, instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâta fiind de drept în întârziere, întrucât au contractat expres că neachitarea facturii la data scadenței, atrage majorări de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, creanța cu privire la acest capăt de cerere, fiind deci, exigibilă.

Pentru motivele de drept și de fapt expuse, având în vedere și modul de soluționare a capătului principal de cerere, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a o obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 10,19 lei cu titlu de penalități calculate până la data de 20.09.2013.

În temeiul art. 451 Cod procedură civilă, având în vedere că pârâta urmează a cădea în pretenții, instanța o va obliga și la plata sumei de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 35 lei reprezentând contravaloare contract pregătiri mediere, sens în care s-a depus chitanța nr. nr.1312/19.11.2013 fila 10, apare ca neîntemeiată prin raportare la prevederile art. 2 alin.1 coroborat cu art.2 alin.1 indice 4 din Legea 192 din 2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator potrivit cărora părțile sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă în condițiile prevăzute de lege; serviciile prestate sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferente de titlul cu care s-ar putea solicita, sens în care instanța va respinge această solicitare și nu va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloare contract pregătiri mediere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea având ca obiect pretenții formulată de către reclamanta .> prin reprezentant legal I. A., prin consilier juridic A. M. și Plavanescu V. CUI RO_, J_, cu sediul în șoseaua Națională, nr.43, județul Iași în contradictoriu cu pârâta U. M. cu domiciliul în Iași, .-6, ., ..