Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 11150/2015
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
Dosar nr._
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. N.
Grefier D.-G. M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții P. C. – R. și P. C. și pe pârâta S.C. V. R. S.A., având ca obiect „acțiune în constatare caracter abuziv și nulitate clauză; obligația de a face;restituire sumă-lg. 193/2000.”
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 11 februarie 2015 sub nr._, reclamanții P. C. R. și P. C.au solicitat în contradictoriu cu pârâta ., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a clauzei 5 lit. a din convenției de credit nr._/11.09.2007, să oblige pârâta la restituirea sumei de 2336,6 CHF, reprezentând comision încasat în temeiul clauzei 5 lit. a până la data de 16.08.2010 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că la data de 11 septembrie 2007, au încheiat cu pârâta convenția de credit nr._/11.09.2007, prin care au contractat un credit de 49.107 CHF, garantat cu o ipotecă de rang I.
La pct. 5 lit. a din secțiunea Condiții speciale ale Convenției de credit banca a prevăzut o clauză cu privire la comisionul de risc, conform căreia acest comision de 0,32% se aplica la soldul creditului plătibil lunar în zile de scadență pe toata perioada de derulare a convenției de credit.
S-a susținut caracterul abuziv al clauzei privind comisionul de risc, prin raportare la prevederile Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, care transpun în dreptul național prevederile Directivei 93/13/CEE. Art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000 reglementează obligația comercianților de a nu stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Invoca reclamanții dispozițiile art. 4 alin. 1 si ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 și arată că pentru a fi considerată abuzivă, o clauză trebuie să îndeplinească mai multe condiții: clauza să nu fi fost negociată direct cu consumatorul, clauza să creeze în detrimentul consumatorului și contrar bunei credințe un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, să nu fi fost explicat într-un limbaj ușor și inteligibil care este serviciul oferit în schimb.
În ce privește negocierea reclamanții au susținut că aceasta nu s-a realizat. Condiția de dezechilibrului semnificativ rezultă din valoarea foarte mare a sumei care ar urma să fie plătită cu titlu de comision de risc – 5.797,88 CHF.
Susțin reclamanții ca, nu le-a fost adus la cunoștința motivul pentru care a fost inclus comisionul de risc în contract, iar in convenția încheiata nu sunt informații suficiente pentru a determina ce reprezintă acest comision, astfel încât, pârâta a încălcat drepturile consumatorului de a beneficia de o redactare clară și precisă a clauzelor contractuale. Totodată banca nu a explicat nicăieri în contract ce este acest comision.
Reclamanții au mai arătat că, până la data de 16.08.2010, pe parcursul a 35 de rate pârâta a încasat ca și comision de risc suma de 2336,6 CHF. S-a încercat soluționarea litigiului în procedura medierii, însă pârâta nu a dat curs invitației reclamanților.
În drept s-au invocat prevederile Legii nr. 193/2000, art. 1179 alin. 1 pct. 3 și art. 1470, Cod civil. S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind anexate în copie convenția de credit nr._/11.09.2007, planul de rambursare, invitația la conciliere directă, contractul de garanție reală imobiliară, extrase de cont.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată și susținută în fața instanței de mandatar avocat Ț. G. E., în baza împuternicirii avocațiale fila 9 dosar.
Fiindu-i legal comunicată cererea de chemare în judecată, la data de 12.03.2015, pârâta . prin serviciul Registratură, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii. Pe cale de excepție a invocat netimbrarea, prescripția dreptului la acțiune, lipsa de obiect și lipsa de interes.
Pârâta a susținut că acest comision a fost negociat și nu creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților, asociindu-se cu obiectul principal al contractelor de credit. S-a apreciat că în cauză, nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cele trei condiții prevăzute de legea 193/2000, pentru a se reține caracterul abuziv al art. 5 lit. a Condiții speciale și art. 3 lit. d Condiții generale, întrucât clauza a fost negociată, clauza nu creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților ca o consecință a abuzului, iar clauza se referă la prețul contractului. S-a solicitat și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile legii 193/2000.
În dovedire pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților. Au fost anexate în copie convenția de credit, grafic de rambursare, cererea de creditare, extrasele de cont, adresa nr._/_,.
Pârâta a fost reprezentată de mandatar avocat A. Amria, conform împuternicirii anexată la fila 45 dosar.
Pe baza întâmpinării comunicate, reclamanții au formulat și depus răspuns la întâmpinare, prin care au răspuns în scris excepțiilor invocate, dar și apărărilor formulate, reiterând în esență susținerile din cererea inițială..
În ședința publică din data de 24 iunie 2015, instanța a respins excepțiile invocate, pentru considerentele reținute în încheierea de la acel termen de judecată.
La data de 06 iulie 2015 la dosar a fost înregistrată cererea pârâtei prin care a solicitat instanței să se ia act de declarația de renunțare la judecată, fiind anexată declarația de renunțare autentificată sub nr. 2028 la data de 03 iulie 2015 în fața notarului public R. R. – fila 78. Totodată, pârâta a arătat că nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Analizând cererea de renunțare la judecată, instanța reține:
Potrivit art. 406 Cod procedură civilă: “(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”
Față de manifestarea de voință a reclamanților, având în vedere principiul disponibilității procesului civil consacrat prin art. 9 Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile art. 406 Cod de procedură civilă, instanța, va lua act de renunțarea la judecată.
Raportat la dispozițiile art. 406 alin. 3 Cod de procedură civilă, instanța va lua act că pârâta nu a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanții P. C. R., CNP_ și P. C., CNP_, domiciliați în Iași, ., ., ., jud. Iași, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat "Ț. G.-E.", din Iași, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta.., cu sediul în București, sector 2, Șoseaua P., nr. 42, etajele 3-8 și 10, înregistrată la registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_.
Constată că pârâta nu a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. În ipoteca în care se formulează recurs, cererea se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 07 octombrie 2015.
Președinte, Grefier,
M. N. D.-G. M.
Red./tehnored. M.N./ M.D.G.
5ex. /13.10.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 29-09-2015,... → |
|---|
