Contestaţie la executare. Sentința nr. 5140/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 5140/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 5140/2015

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 5140/2015

Ședința publică de la 15 Aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. N.

Grefier D.-G. M.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea . și pe intimat DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA, intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile având ca obiect contestație la executare, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, formulată la data de 22 august 2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, contestatorul . în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI și DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA a formulat contestația împotriva deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/SV/21.07.2014, emisă de către Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava, aprobată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași și împotriva adresei de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilității bănești din conturile societății dispusă de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, solicitând instanței de judecată anularea și ridicarea popririi asigurătorii instituite împotriva societății.

În fapt, contestatorul a arătat că împotriva societății a fost emisă de către DRAF Nr. 1 Suceava decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014 pentru suma de 3.043.529 lei reprezentând impozit profit-156.767 lei și TVA-2.886.762. Această decizie a fost aprobată de către ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI.

S-a susținut că există o mare carență procedurală în desfășurarea procedurii de instituire a măsurii asigurătorii. Astfel, s-a arătat că organul de executare a aprobat decizia la data de 24.07.2014, iar comunicarea s-a făcut abia la data de 05.08.2014, fără a fi respectate dispozițiile punctului 5.1.7 din Ordinul ANAF nr. 2605/2010, fapt care a cauzat însemnate prejudicii juridice și financiare. S-a subliniat faptul că, nici până la data redactării contestației, organul de executare nu a comunicat adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești.

La data de 05.08.2014 împreună cu decizia, i s-a comunicat de către AJFP Iași, un înscris prin care se aduce a la cunoștința contestatorului că în urma deciziei indicate și a Referatului justificativ al măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014 s-a luat măsura indisponibilizării sumelor respective. Acest înscris nu respectă condițiile de formă și legalitate ale unei adrese de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilității bănești. Înscrisul nu poartă denumirea de adresă de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești și nu are prevăzut în conținutul acestuia faptul că împotriva actelor prin care se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, cel interesat poate introduce contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la data comunicării sau luării la cunoștință în conformitate cu prev. art. 129 (11) coroborate cu prev. art. 172 și 173 din O.G. nr. 92/2003.

Cât privește Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014 a DRAF nr.1 Suceava, s-a apreciat că aceasta este lipsită de conținut justificativ și a fost luată și prin încălcări de formă procedurale.

Constatatorul a descris pe larg situația de fapt de până la momentul instituirii măsurii asiguratorii, pentru a demonstra faptul că această decizie a fost luată în mod abuziv, iar organele de control tratează cu superficialitate instituirea unor decizii de instituire a măsurilor asigurătorii. Pentru același control au fost emise două procese-verbale și două decizii de instituire a măsurilor asigurătorii de către DRAF nr. 1 Suceava. Practic, cel de-al doilea proces-verbal îndreaptă eroarea materială cauzată de calcularea eronată a prejudiciului estimat adus bugetului de stat, reprezentând impozit pe profit prin reducerea cu valoare importantă și astfel s-a emis un nou act administrativ. Ca urmare a stabilirii unui alt prejudiciu diminuat pentru aceeași situație de fapt, în urma emiterii celui de-al doilea proces-verbal s-a emis și o a doua decizie de instituire a măsurilor asigurătorii, care o elimină pe prima prin modificarea prin micșorare asupra cuantumului față de care a fost dispusă.

S-a arătat că, la data de 25.06.2014 DRAF nr. 1 Suceava a încheiat la sediul din comuna Șcheia, ., județul Suceava procesul-verbal nr._/SV/25.06.2014 prin care au finalizat controlul efectuat în perioada 25.03._14 asupra societății noastre. De remarcat este faptul că nu s-a solicitat niciun punct de vedere față de control. Din cuprinsul acestui proces-verbal rezultă faptul că societatea ar fi creat bugetului de stat un prejudiciu total de 4.811.271 lei, compus din TVA în valoare de 2.886.762 lei și impozit pe profit în valoare de 1.924.509 lei. Acest proces-verbal nu a fost comunicat la sediul societății. La solicitarea reprezentanților societății contestatoare, s-a comunicat faptul că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii pentru suma de 4.811.271 lei a fost comunicată prin poștă cu confirmare de primire, dar nu s-a prezentat o dovada de comunicare, administratorul societății ridicând personal și sub semnătură o copie după acea decizie.

Înainte de a contesta prima decizie, a fost comunicat prin poștă cel de-­al doilea proces-verbal al DRAF nr. 1 Suceava, prin care s-a îndreptat eroarea materială din primul proces-verbal, prin emiterea unui nou act administrativ care stabilește ultima situație de fapt. Urmare a celui de-al doilea proces-verbal nr._/SV/15.07.2014 s-a stabilit, pentru aceeași situație de fapt, prin reducerea cuantumului un prejudiciu creat de societatea noastră bugetului de stat în valoare de 3.043,529 lei, compus din TVA în valoare de 2.886.762 lei și impozit pe profit în valoare de 156.767 lei. Ca urmare a acestei situații, DRAF nr. 1 Suceava decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014 pentru suma rectificată prin scădere la cuantumul de 3.043.529 lei.

Cu privire la decizia contestată, contestatorul a susținut că, aceasta este abstract și generic. Pentru anul 2013, s-a precizat în decizie faptul că, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că toate achizițiile înregistrate de societate în anul 2013 de la .. (4.500.000 lei fără TVA), de la S.C. A. WINERY S.R.L. (266.888 lei fără TVA) și de la . (210.343 lei fără TVA) au fost nereale, având ca efect deducerea ilegală a TVA și parțial a cheltuielilor la calculul impozitului pe profit (477.231 lei) - facturile de la .. nu au fost înregistrate ca și cheltuieli deductibile, producând astfel pentru anul 2013 un prejudiciu în valoare de 1.270.892 lei, compus din TVA în valoare de 1.194.535 lei (calculat 4.977.231 lei x 24%) și impozit pe profit în valoare de 76.357 lei (calculat 477.231 tei * 16%).

Pentru anul 2014 se reține în decizie că toate achizițiile înregistrate de societatea noastră în anul 2014 de la .. (-4.500.000 lei fără TVA), de la S.C. PLUS EXIM TRADE S.R.L. (11.048.387 lei fără TVA) și de la ..) au fost nereale, având ca efect deducerea ilegală a TVA și parțial a cheltuielilor la calcului impozitului pe profit (502.560 lei) - facturile de la .. și S.C. PLUS EXIM TRADE S.R.L. nu au fost înregistrate ca și cheltuieli deductibile, producând astfel bugetului de stat în anul 2014 un prejudiciu în valoare de 1.772.637 lei, compus din TVA în valoare de 1.692.227 lei (calculat 7.050.947 lei x 24%) și impozit pe profit în valoare de 80.410 lei (calculat 502.560 lei x 16%).

Astfel, după aceste constatări prejudiciul total pentru anii 2013 și 2014 ar fi în cuantum de 3.043.529 lei, compus din TVA în valoare de 2.886.762 lei și impozit pe profit în valoare de 156.767 lei, sumă pentru care s-a dispus măsura indisponibilizării prin popriri asigurătorii a disponibilităților bănești ale societății din conturile bancare.

S-a susținut că afirmațiile și calculele s-au făcut de către DRAF nr. 1 Suceava în mod eronat și cu o ușurință nejustificată în contextul în care au fost răstălmăcite situațiile de fapt și de drept ale acestor operațiuni cu societățile descrise mai sus. Nu a fost comunicat Referatul justificativ al măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014, contestatorul fiind în imposibilitatea de a formula apărări în cauză.

S-a evidențiat faptul că, organele de control au înțeles să diminueze prejudiciu prin înlăturarea impozitului pe profit. S-a considerat că nici acest prejudiciu pentru impozitul pe profit nu este calculat corect chiar dacă el a fost redus cu mult ca valoare de către organul de control. Cel de-al doilea proces-verbal deși a fost modificat de către organul de control conține în continuare erori. Astfel, s-a stabilit în mod eronat impozit pe profit în valoare de 80.410 lei (calculat 502.560 lei *16%) neținând cont de faptul că suma de 502.560 lei fără TVA reprezintă tot facturi avans care nu are nicio legătură cu cheltuielile și implicit cu calculul impozitului pe profit, fără explicații din partea organului de control, situație este absolut similară cu celelalte două deja indicate și organul de control ar fi trebuit să facă aceeași corecție pentru îndreptarea erorii materiale.

Organul de control a încercat să acrediteze în mod nefondat ideea că societatea a făcut achiziții de struguri de la persoane fizice fără TVA și a vândut cu TVA la clienți și că rezultatul normai ar fi fost ca societatea să plătească TVA la stat. Controlul scoate în evidență în mod nefondat că societatea ar fi evitat impozitarea ori ar fi încercat să obțină avantaje fiscale care altfel nu ar fi putut fi acordate.

Organul de control în cadrul procesului-verbal nr._/SV/15.07,2014 a realizat o prezentare a asociaților, administratorilor la societățile cu care societatea noastră a realizat operațiunile incriminate în cadrul Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014. După o analiză sumară, subiectivă și lacunară, organul de control au constatat nefondat că .., S.C. A. WINERY S.R.L. (furnizori ai societății noastre) S.C. RO G. S.R.L. și S.C. WINE SOLUTIONS S.R.L, (client al ..) nu ar acționa independent una de cealaltă, existând o strânsă legătură în ceea ce privește persoanele care ie controlează, scopul acestora fiind crearea unui TVA deductibil pentru S.C. RO G. S.R.L,.

Pentru a ajunge la această concluzie nereală și neîntemeiată, organul de control în cadrul procesului-verbal a prezentat cu bună știință o descriere incompletă și tendențioasă a societăților enumerate în actul administrativ.

Concluzia eronată a organului de control, exprimată atât în procesul-verbal cât și în decizie, prin care definește operațiunile enumerate ca fiind nereale, are la bază două argumente. Primul argument ar fi componența acționariatului și lipsa independenței decizionale a societăților și al doilea argument vizează plățile nu au existat în mod efectiv. Toate constatările organului de control nu reușesc să probeze aceste argumente.

Au fost descrise pe larg operațiunile desfășurate în perioada 2013-2014.

Criticile formulate cu privire la carențele procedurale referitoare la adresa de înființare a măsurilor asigurătorii a AJFP Iași sunt valabile și pentru decizia de instituire a măsurilor asigurătorii a DRAF nr. 1 Suceava, această decizie nerespectând prevederile Ordinului ANAF nr. 2065/2010.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711-719 Cod procedură civilă, dispozițiile art. 172-173 OG 92/2003 și dispozițiile Ordinului ANAF nr. 2605/2010.

În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind anexate în copie adresa de comunicare poprire nr. 138/05.08.2014, decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 21.07.2014, adresa nr. 117/23.07.2014, procesul verbal nr._/SV/15.07.2014, adresa nr. 74/27.06.2014, procesul verbal nr._/SV/25.06.2014, adresa nr._/01.07,.2014, decizia de instituire a măsurii asiguratorii din 25.06.2014, sentința civilă nr. 643/27.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ de tribunalul Iași, facturi fiscale, contracte de vânzare cumpărare, extras din registrul de inventar, extras din balanța de stocuri.

Cererea a fost legal timbrată, contestatorul făcând dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în valoare de 1100 lei, calculată conform art. 10 și 11 OUG 80/2013.

Acțiunea a fost formulată, semnată și susținută de mandatara avocat M. I. P., conform împuternicirii aflată la fila 14 dosar.

Fiindu-i legal comunicată cererea de chemare în judecată intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a formulat întâmpinare, solicitând în principal respingerea contestației ca neîntemeiată, și, în subsidiar, în ceea ce privește contestația față de adresa de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești din conturile societății, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Totodată a arătat că în ceea ce privește contestația privind decizia de instituire a masurilor asigurătorii, calitate procesuală pasiva are Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentat legal al emitentului DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA. Contrar criticilor aduse de contestator deciziei de instituire a masurilor asigurătorii s-a susținut că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 129 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, referitoare la instituirea masurilor asigurătorii. Au fost descrise pe larg motivele care au determinat luarea măsurilor asiguratorii. În drept, au fost invocate dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicata, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, ale Codului de procedură civilă. În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. Au fost anexate în copie deciziile de instituire a măsurilor asiguratorii, referatele justificative, procesele verbale de control, adresele de comunicare, precum și adresele de înființare a popririlor.

Fiindu-i legal comunicată cererea de chemare în judecată intimatul DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației la executare. S-a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesual pasive în ce privește capătul de cerere privitor la anularea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii. Pe fondul cauzei a arătat pe larg că au fost respectate dispozițiile legale privitoare la înființarea popririi. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 129 Cod procedura fiscala, art. 11 din Legea nr. 241/2005. În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând în esență susținerile din contestația inițială. A anexat în copie extras din situația documentelor furnizori, facturi fiscale, extrase de cont, contracte de vânzare cumpărare.

La primul termen de judecată, contestatorul a formulat o cerere de modificare a contestației, arătând că înțelege să se judece cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, și nu cu DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA, această instituție neavând personalitate juridică.

La solicitarea instanței intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a depus la dosar în copie certificată decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/SV/21.07.2014 și referatul justificativ care a stat la baza emiterii deciziei menționate– filele 401-410.

Referitor la excepția lipsei procesuale pasive a Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași, în ceea ce privește contestația privind decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, și la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală, în ceea ce privește contestația privind procesul – verbal de sechestru asigurător și adresele de înființare a popririi asigurătorii, instanța a reținut precizările contestatorului care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași pentru anularea procesul-verbal de instituire a sechestrului asigurator și a adreselor de înființare a popririi asigurătorii, iar cu Agenția Națională de Administrare Fiscală doar pentru anularea decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014, astfel încât excepțiile invocate au rămas fără obiect.

În cadrul cercetării judecătorești instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

În baza dispozițiilor art. 394 alin. 2 teza a II a contestatorul a formulat concluzii scrise, anexate la dosar și avute în vedere de către instanță la pronunțarea prezentei cauze.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

În fapt, în perioada 25.03._14, Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr. 1 Suceava au efectuat un control la ., având ca obiectiv verificarea realității șl a legalității achizițiilor realizate de contribuabil în intervalul 01.01._14. rezultatele controlului fiscal au fost consemnate în procesul-verbal nr._/SV/25.06.2014. Din cuprinsul acestui proces-verbal rezultă faptul că societatea a creat bugetului de stat un prejudiciu total de 4.811.271 lei, compus din TVA în valoare de 2.886.762 lei și impozit pe profit în valoare de 1.924.509 lei.

În baza acestui proces verbal a fost emis la data de 25.06.2014 referatul justificativ al măsurilor asiguratorii în baza căruia la data de 25.06.2014 a fost emisă Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 25.06.2014, la data de 01.07.2014 fiind emisă adresa de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești nr._/01.07.2014, către BRD și nr._/01.07.2014, către Banca Transilvania. Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 25.06.2014 și adresele de înființare a popririi au fost expediate către contestator la data de 04.07.2014, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fiind returnate cu mențiunea „expirat termen de păstrare”, pentru ca, la data de 24.07.2014 un reprezentant al contestatorului să ridice un exemplar al acestor acte de executare.

La data de 15 iulie 2014 intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală 1 Suceava în contextul reconsiderării stării de fapt fiscale cu privire la achizițiile înregistrate de . de la ., SC PLUS EXIM TRADE SRL, ., SC A. WINERY SRL, în raport și de dispozițiile cuprinse în Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în cauzele reunite C-439/04 și C-440/04 (Axei Kittel contra Belgiei și Recolta Recycling SPRL contra Belgiei), Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-255/02 (Halifax & others contra Marii Britanii) și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-18/13 (Maks P. EOOD contra Bulgariei),precum și prin Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unuirecurs în interesul legii, a fost recalculat prejudiciul produs la bugetului de stat, fiind emis procesul verbal_/SV/15.07.2015, stabilindu-se un prejudiciu total de în valoare de 3.043,529 lei, compus din TVA în valoare de 2.886.762 lei și impozit pe profit în valoare de 156.767 lei.

În baza acestui proces verbal a fost emis la data de 25.06.2014 referatul justificativ al măsurilor asiguratorii nr._/SV/21.07.2014, în baza căruia la data de 21.07.2014 a fost emisă Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 21.07.201, la data de 31.07.2014 fiind emise adresele de înființare a popririlor asiguratorii asupra disponibilităților bănești deținute de contestator la BRD - Groupe Societe Generale și Banca Transilvania. Măsurile luate au fost aduse la cunoștința contestatorului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 05.08.2014, un reprezentat al societății semnând și ștampilând dovada de primire, așa cum rezultă înscrisul anexate la fila 124 dosar.

În speță, contestatorul a solicitat anularea Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 21.07.2014 și a adreselor de înființare a popririlor emise la data de 31.07.2015, invocând nerespectarea procedurii de instituirea a sechestrului asiguratoriu, nemotivarea în drept și fapt a deciziei, dar și modalitatea greșită în care a fost calculat prejudiciul. Instanța va analiza pe rând fiecare act contestat, raportat la motivele invocate de contestator.

Instanța reține că potrivit art. 129 alin. 2 Cod de procedură fiscală se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea și se aduc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente. În cuprinsul decizie, organul fiscal va preciza debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate. Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare, împotriva actelor prin care se dispun și se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172 Cod procedură fiscală.

Totodată, potrivit pct. 2.1 lit. a) din Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2085/2010 privind Procedura de aplicare efectivă a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de procedură fiscală, prevede că organul de control poate dispune măsuri asigurătorii ori de câte ori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, "în urma constatării unor acte și fapte care pot constitui infracțiuni de evaziune fiscală sau fraudă fiscală și vamală, în cazul cărora prejudiciul nu a fost stabilit prin acte administrative fiscale de Impunere, potrivit OUG 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea șl reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, punctul 5.1.1, din Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 2065/2010 prevede ca, în situația în care organul de control, în timpul acțiunii de control, efectuată după procedurile prealabile de documentare pentru control și în urma analizei dosarului fiscal, situațiilor financiare, declarațiilor fiscale sau a altor documente și a informațiilor pe care le deține, constată că există suficiente informații că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și totodată apreciază că există pericolul iminent să se sustragă de la plata obligațiilor ta bugetul general consolidat sau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea, va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control.

Din cuprinsul textelor de lege anterior enunțate rezultă, deci, ca pentru a se justifica instituirea acestei masuri, organul de control trebuie să aprecieze că există pericolul ca debitorul să sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, aspecte care au fost evidențiate în cuprinsul deciziei de Instituire a măsurilor asigurătorii.

Este adevărat că aprecierea pericolului nu este însă subiectivă, ci trebuie justificată prin raportare la comportamentul fiscal ai contribuabilului, al reprezentanților legali/al asociaților și la conținutul declarațiilor fiscale și a situației financiare a debitorului, (mod de declarare și plată, situații de atragere a răspunderii solidare, situații de insolvență sau de Insolvabilitate etc). Or, în cuprinsul deciziei de Instituire a masurilor asigurătorii sunt prezentate situațiile care au creat suspiciunea ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea.

Astfel, organul de control a reținut că din analiza evidenței contabile a ., aferentă anului 2013 și a unor documente de achiziție mărfuri pentru anul 2014, rezultă că activitatea principală a acestei societăți constă înachiziții de struguri(în cea mal mare parte de la persoane fizice - achiziție fără TVA), trimiterea strugurilor spre procesare în must sau vin către alte societăți (prestare cu TVA) șl apoi comercializarea vinului șl a mustului către persoane juridice (livrare cu TVA).

Verificările efectuate de Direcția R. Antifraudă Fiscală nr, 1 Suceava la . au urmărit realitatea și legalitatea achizițiilor de bunuri șl servicii (altele decât struguri și procesare) pentru perioada menționată (_,05,2014), existând indicii că societatea a înregistrat în evidența contabilă facturi de achiziții reprezentând tranzacții care nu au la bază operațiuni cu conținut economic și care nu pot fi utilizate, în mod normal, în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care, altfel, nu ar putea fi acordate.

Urmare a constatărilor făcute prin procesul-verbal de control nr,_/SV/15.07.2014, respectiv înregistrarea în evidența contabilă de facturi de achiziții reprezentând tranzacții care nu au la bază operațiuni cu conținut economic șl care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care, altfel, nu ar putea fi acordate, pentru care s-au estimat obligații fiscale datorate de . bugetului generat consolidat al statului în sumă totală de 3.043,529 lei, s-a emis act de sesizare penală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial lași, cu privire la împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute deLegea nr, 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constatate în urma verificărilor efectuate.

Având în vedere cuantumul mare al obligațiilor fiscale stabilite prin Decizia de Instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21,07.2014 și prin procesul-verbal de control nr._/SV/15.07.2014, raportat la metoda sustragere de la plata obligațiilor fiscale, perioada îndelungată de sustragere de la plata acestor obligații fiscale, continuitatea șl succesivitatea actului de sustragere de la plata obligațiilor fiscale stabilite în procesul verbal procesul-verbal de control nr._/SV/15.07.2014, s-a stabilit că există pericolul ca suma de 3.043,529 lei să nu poată fi recuperată în viitor, periclitând si îngreunând. în mod considerabil, colectarea ne viitor a obligațiilor fiscale.

Prin urmare, cele susținute de contestatoare potrivit cărora organul fiscal competent nu și-a îndeplinit obligația de a motiva decizia de instituire a măsurilor asiguratorii este neîntemeiată, în realitate, actul contestat fiind motivat atât în fapt, cât și în drept, fiind astfel îndeplinite cerințele legale ale art. 129 Codul de procedură fiscală.

Instanța reține că emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii a cărei anulare se solicită prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar este o prerogativă legală la îndemâna organului fiscal ce poate dispune măsuri asigurătorii asupra bunurilor, pentru ca recuperarea creanțelor să aibă loc efectiv.

Așadar, este suficient pentru luarea măsurilor asigurătorii să se constate pericolul sustragerii/ascunderii/risipirii patrimoniului debitorului, cu consecința îngreunării procedurii de colectare, nefiind necesară producerea vreunuia dintre evenimentele precizate anterior. De asemenea, sustragerea de la plata obligațiilor către bugetul general consolidat, prin încălcarea prevederilor mai sus invocate, este o suficientă dovadă că se impuneau în cauză luarea unor măsuri asigurătorii care să protejeze creanța evidențiată de organele de control,

Măsurile luate de orcanul fiscal sunt întemeiate pe prezumții legale, astfel că, până la stabilirea unei situații certe cu privire la activități financiare ilicite desfășurate de contestator sau terțe persoane cu care s-a angajat în operațiuni economice, intimatele au dispus măsurile prevăzute de art. 129 Cod procedură fiscală, aceste măsuri fiind temeinice și legale.

întrucât pe parcursul acestei perioade contestatoarea nu a făcut niciun fel de dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de organele de control care au dispus măsurile contestate deși, potrivit dispozițiilor art. 1169 cod civil și art. 129 alin. 1 teza finală Cod procedură fiscală, lui îi incumbă aceasta sarcină a probei și, întrucât în speță, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, trebuie constatat că forța probantă a acestui act nu a fost înlăturată, bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate șl temeinicie Instituită de lege în favoarea sa.

În ceea ce privește critica contestatorului referitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 2605/2010 de aplicare efectiva a masurilor asigurătorii prevăzute de OG 92/2003, pentru comunicarea deciziei de Instituire a masurilor asiguratorii, instanța reține procedura reglementata de actul administrativ menționat stabilește reguli pentru organul fiscal competent cu aplicarea acestor măsuri, termenele nefiind imperative, ci au caracter de recomandare pentru cei care au competenta aplicării acestor prevederi pentru a preveni o pagubă asupra bugetului de stat. Prin urmare, aspectele învederate de contestator nu sunt de natură sa atragă vreo nulitate a actelor contestate.

Motivele de fapt care justifică efectuarea inspecției fiscale și care sunt redate în cuprinsul procesului-verbal de control fiscal și modalitatea în care a fost stabilit prejudiciul estimat nu poate fi analizat de către instanța de executare. Împotriva acestor acte administrativ-fiscale debitorului fiscal îi este oferită calea administrativă a contestației fiscale, potrivit art. 205 și urm. din O.G. nr. 92/2003, decizia emisă în soluționarea contestației fiscale urmând a fi atacată în fața instanțelor de contencios administrativ în baza art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, coroborat cu Legea nr. 554/2004. Așadar, instanța de contencios administrativ competentă material, tribunalul sau curtea de apel, după caz, fiind învestită cu acțiune civilă având ca obiect anularea procesului-verbal de control fiscal și a deciziei de impunere, va efectua controlul judiciar asupra corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către debitorul fiscal, iar nu judecătoria ca instanță de executare.

Controlul judecătoriei asupra deciziei de instituire a măsurii asigurătorii se va mărgini la a verifica dacă există sau nu temeiuri de fapt care să nască bănuiala rezonabilă că debitorul fiscal se sustrage, își ascunde ori își risipește patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, neputând fi analizată de instanța de executare modalitatea în care a fost stabilit prejudiciul estimativ. Așadar, instanța va respinge și aceste susțineri ale contestatorului.

Față de cele reținute, constatând că au fost respectate dispozițiile legale în materie, motivele invocate prin contestația formulată neavând niciun fel de susținere legală, instanța va respingerea contestației la executare formulată împotriva deciziei de Instituire a măsurilor asiguratorii nr._/SV/21.07.2014, ca neîntemeiată.

Analizând cererea contestatorului privind anularea adresei de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești din conturile societății emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 21.07.2014, Direcția Regionala Antifraudă Fiscala 1 Suceava, prin adresa nr._/SV/21.07.2014, înregistrata Ia ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI sub nr. 38.649/23.07.2014, a transmis cea de-a doua Decizie de Instituire a masurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014 și un nou Referat Justificativ al măsurilor asigurătorii_/SV/21.07.2014, pentru îndreptarea erorii materiale din Procesul verbal nr._/SV/25.06.2014, prejudiciul estimativ stabilit fiind de 3.043,529 lei (impozit profit in suma de 156.767 lei si TVA in suma de 2.886.762 lei).

Aceste noi documente au fost încheiate ca urmare a finalizării controlului de către inspectorii antifraudă și întocmirii Procesul-verbal nr._/SV/15.07.2014. Conform celor reținute în Cap. III din acest proces-verbal, urmarea verificărilor efectuate, inspectorii antifraudă au calculat în sarcina contestatorului obligații suplimentare de plata constând în impozitul pe profit în suma de 156.767 lei și a TVA în sumă de 2.886.762 lei, în total suma de 3.043,529 lei.

Pe cale de consecința, organul de executare a procedat la înlocuirea adreselor de înființare a popririlor asigurătorii inițiale (din 01.07.2014, emise în baza primei decizii de instituire a măsurilor asiguratorii) și transmiterea către BRD - Groupe Societe Generale și Banca Transilvania a adresei nr. 40.838/31.07.2014 (însoțită de adresele de înființare a popririi asigurătorii nr. 40.838/31.07.2014 în suma de 3.043.529 lei).

Despre acest fapt a fost încunoștințat și contestatorul, prin adresa nr. 40.839/31.07.2014, însoțită de un exemplar al Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr._/S V/21.07.2014, confirmată de către societate în data de 05.08.2014, conform recipisei poștale.

Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/SV/21.07.2014, emisa de DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI - Direcția Regionala Antifraudă Fiscala 1 Suceava, și adresele de înființare a popririi asigurătorii emise de către ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI au avut la baza prevederile art. 129 alin. 2 din Codul de procedura fiscala, respectiv, faptul ca organul de control a constatat existenta pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul. De asemenea, instituirea masurilor asigurătorii a avut la baza si prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, potrivit cărora, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune, luarea masurilor asigurătorii este obligatorie.

În drept, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 172 din Codul de procedură fiscală, alin. 1 „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.(4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.”

Toate actele emise de organul de executare fiscal ca măsură asiguratorie (adresele de înființare a popririi, procesul-verbal de sechestru asigurator) respectă întocmai condițiile de formă si de fond prevăzute de Codul de procedura fiscala, ale Ordinul Președintelui ANAF nr. 2446/2014 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate in domeniul colectării creanțelor fiscale, si ale Ordinului ANAF nr. 2605/2010 pentru aprobarea Procedurii de aplicare efectiva a masurilor asigurătorii prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Reținând că în speță nu există nerespectări ale dispozițiilor privitoare la actele de executare contestate, instanța urmează să respingă, ca fiind neîntemeiată, și contestația la executare formulată de către contestatorul ., prin care s-a solicitat anularea și ridicarea popririi asigurătorii instituite împotriva societății, ca fiind neîntemeiată.

În temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă și în concordanță cu principiul disponibilității, instanța va constat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca fiind neîntemeiată, acțiunea formulată de către contestatorul ., cu sediul social în Iași, ., spațiul A2, ., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/2190/994, cod unic de înregistrare_, în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, cu sediul în Iași, .. 26, județul Iași și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5, având cod unic de înregistrare_ și cont bancar RO39TREZ__ .

Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri. În situația în care se formulează cerere de apel, aceasta se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2015.

Președinte, Grefier,

M. N. D.-G. M.

Red./tehnored. M.N./ M.D.G.

5 ex. /10.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 5140/2015. Judecătoria IAŞI