Obligaţie de a face. Sentința nr. 1126/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1126/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 1126/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1126/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de reclamanții N. T. și N. M. în contradictoriu cu pârâta M. E., având ca obiect obligație de a face restituire bunuri; acțiune în pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015, susținerile apărătorilor aleși ai părților fiind consemnate în încheiere de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 22.01.2015 și pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata instanța constata următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20.06.2014 sub nr._ reclamanții N. T. si N. M. au solicitat in contradictoriu cu parata M. M. obligarea acesteia la restituirea următoarelor bunuri, ce se aflau in imobil la momentul predării către adjudecatar: masa de călcat (70 lei), bormașina Dewalt (1000 lei), doua dulapuri tip comoda cu sertare (120 lei fiecare), un dulap tip dresing (1000 lei), un colțar (500 lei), oglinda baie (30 lei ), 5 vaze de flori (5x20 lei).
In măsura in care nu se mai poate proceda la restituirea in natura a acestor bunuri reclamanții au solicitat sa fie obligata parata la restituirea contravalorii lor, in suma totala de 2940 lei. Au solicitat reclamanții si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare reclamanții au arătat ca împotriva lor a fost demarata procedura de executare silita in dosarul nr. 225/A/2012 al B. I. D. si S. C. I., in urma căreia s-a procedat la scoaterea la vânzare prin licitație publica a imobilului situat in Iași, ., ., ..
Parata a fost desemnata adjudecatar conform actului de adjudecare din data de 01.10.2013.
Conform procesului verbal din data de 05.11.2013 emis de B. D. C. si T. V. B. la solicitarea creditoarei M. M. s-a procedat la predarea imobilului, in acest proces verbal fiind consemnat faptul ca după forțarea ușii de acces in imobil s-au găsit următoarele bunuri mobile: masa de călcat, 5 vaze de flori, dulap dresing dezmembrat, 1 oglinda de baie, cu precizarea ca aceste bunuri nu ar fi avut valoare economica.
Susțin reclamanții ca cele consemnate in procesul verbal nu corespund realității in condițiile in care in imobil la acel moment se găseau in realitate toate bunurile precizate in prezenta cerere de chemare in judecata.
Mai arata reclamanții ca .-a făcut fără somarea lor corespunzătoare iar bunurile au fost lăsate in grija administratorului sechestru, respectiv adjudecatara M. M.. Susțin reclamanții ca deși prin procesul verbal se menționează ca li s-ar fi pus in vedere ca in termen de 2 zile sa își ridice bunurile, nu s-a realizat comunicarea procesului verbal astfel ca au fost privați de dreptul de a-si recupera bunurile.
Se mai arata de către reclamanți ca încă de la momentul declanșării procedurii de executare silita s-au mutat in . acolo ar fi trebuit sa se facă toate comunicările in dosarul de executare silita in condițiile in care au înștiințat executorul judecătoresc cu privire la acest aspect.
In consecința reclamanții au arătat ca sunt îndreptățiți la restituirea bunurilor motiv pentru care solicita admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 1527, 1528 Cod civil, art. 411 alin. 1 pct. 2 si art. 453 Cod procedura civila
Parata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele motive:
Prin actul de adjudecare din data de 25.09.2013 din dosarul de executare nr. 225/A/2012 a devenit proprietara imobilului situat in Iași, .. Încă de la momentul adjudecării a luat legătura cu reclamanții pentru a se înțelege cu aceștia in scopul evitării unor proceduri de evacuare fata de aceștia insa nu s-a putut înțelege cu ei.
Arata parata ca in ziua evacuării, deși au fost notificați reclamanții nu s-au prezentat, toate bunurile găsite fiind consemnate de executorul judecătoresc in procesul verbal de predare primire, reclamanții fiind somați atât telefonic cat si in scris sa-si ridice bunurile.
Întrucât nu a primit niciun răspuns bunurile au fost declarate abandonate parata neavând obligația de a le deține.
A invocat parata excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei si excepția lipsei de interes .
In ce privește excepția lipsei calității procesuale active parata a arătat ca reclamanții nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor indicate in cererea de chemare in judecata. In plus prin abandonarea bunurilor aceștia nu își mai justifica calitatea de proprietari.
Arata parata in continuare ca reclamanții au fost somați in cadrul procedurii de evacuare sa elibereze imobilul in termen de 8 zile de la primirea somației. La data de 05.11.2013 când a avut loc evacuarea propriu zisa imobilul era eliberat de reclamanți cu excepția bunurilor mobile consemnate in procesul verbal de executorul judecătoresc. Reclamanții au fost somați telefonic si in scris ca in termen de 2 zile sa își ridice bunurile si întrucât nu au făcut acest lucru executorul judecătoresc, in baza dispozițiilor art. 900 alin. 3 si 4 Cod procedura civila, având din vedere si împrejurarea ca bunurile nu aveau o valoare economica, a întocmit procesul verbal din data de 14.11.2013 prin care a declarat abandonate bunurile mobile ale reclamanților, aceștia fiind înștiințați cu privire la măsurile dispuse.
Deși toate actele de executare le-au fost comunicate, reclamanții au stat in pasivitate si nu au formulat contestație la executare.
Invoca parata si excepția lipsei de interes a reclamanților arătând faptul ca in cadrul procedurii de evacuare aceștia nu si-au exercitat drepturile prevăzute de lege, prin prezenta acțiune aceștia invocându-si propria culpa, prin pasivitatea lor creându-si singuri prejudiciul invocat in acțiune.
Pe fondul cauzei parata a arătat ca nu avea nicio obligație de a deține bunurile care nu aveau nicio valoare economica, bunuri ce au fost declarate abandonate din culpa reclamanților.
In consecința parata a susținut ca nu are calitate procesuala pasiva in cauza întrucât la momentul promovării acțiunii nu avea nicio obligație legala de a deține bunurile
In consecința parata a solicitat respingerea acțiunii si obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecata.
Excepțiile invocate de parata au fost puse in discuția parților la termenul de judecata din data de 20.11.2014, termen la care s-a dispus unirea acestora cu fondul cauzei in baza dispozițiilor art. 248 alin. 4 Cod procedura civila.
In cauza a fost încuviințata administrarea probei cu înscrisuri.
La solicitarea instanței B. D. C. si T. V. B. a înaintat in copie dosarul de executare silita nr. 2299/2013.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate in cauza instanța retine următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Astfel, calitatea procesuală se determină în raport de litigiul dedus judecății în sensul că, numai o persoană poate fi reclamant, respectiv parat în cadrul raportului juridic litigios. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil .
Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
Instanța retine ca in cauza reclamanții invoca împrejurarea ca un bun imobil ce s-a aflat in proprietatea lor a făcut obiectul unei proceduri de executare silita fiind adjudecat in urma licitație publice de parata chemata in judecata. Au susținut reclamanții prin cererea formulata ca in acel imobil, la momentul evacuării lor de către parata s-ar fi aflat o . bunuri mobile, motiv pentru care au solicitat obligarea paratei la restituirea lor sau la plata contravalorii acestora.
În condițiile in care prin cererea formulata reclamanții invoca dreptul de proprietate cu privire la bunurile enumerate in cerere, instanța retine ca aceștia au calitate procesuala activa pentru a promova prezenta cerere motiv pentru care excepția invocata de către parata va fi respinsa.
Mai retine instanța ca in condițiile in care prin cerere reclamanții susțin ca bunurile indicate in cererea formulata au rămas in imobilul adjudecat de parata, acesta din urma are calitate procesuala pasiva in cauza. Parata a invocat lipsa calității sale procesuale pasive cu motivarea ca nu avea obligația de a păstra bunurile identificate de executorul judecătoresc cu ocazia procedurii de executare silita. Chestiunea pusa in discuție de către parata este insa o problema ce tine de analiza pe fond a cauzei si nu este de natura sa duca la concluzia ca parata nu ar avea calitate procesuala pasiva in cauza.
În consecința si excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei va fi respinsa
În ce privește excepția lipsei de interes instanța retine ca una din condițiile de admisibilitate a acțiunii civile este și aceea ca reclamantul să justifice un interes, in acest sens fiind dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. d Cod procedura civila.
Potrivit art. 33 Cod procedura civila: Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Instanța retine ca in cauza parata a susținut ca reclamanții nu ar avea interes in promovarea cererii de chemare in judecata întrucât nu si-ar fi exercitat drepturile prevăzute de lege in cadrul procedurii de executare silita la care au fost supuși.
Instanța retine insa ca, in măsura in care calea procesuala aleasa de reclamanți pentru valorificarea unor drepturi nu este cea corecta, acesta împrejurare ar fi de natura sa atragă inadmisibilitatea acțiunii si nu lipsa de interes a acesteia. În cauza parata nu a înțeles sa invoce o astfel de excepție ci excepția lipsei de interes care fata de considerentele anterior expuse urmează a fi respinsa.
Pe fondul cauzei, analizând actele si lucrările dosarului de fata instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal din data de 25.09.2013 (filele 30-34 din dosar) din dosarul de executare silita nr. 225/A/2012 al B. I. D. si S. C. I., parata M. M. a fost declarata adjudecatar cu privire la imobilul situat in Iași, ., ., . s-a aflat in proprietatea reclamanților N. T. si N. M. si care au avut calitate de debitori in cadrul procedurii de executare silita.
În baza procesului verbal de licitație anterior menționat a fost emis actul de adjudecare depus in copie la filele 28-29 din dosar
În baza actului de adjudecare parata M. M. s-a adresat la data de 21.10.2013 către B. D. C. si T. V. B. cu o cerere de executare silita împotriva reclamanților N. T. si N. M..
În dosarul de executare silita la data de 05.11.2013 a fost întocmit, in conformitate cu dispozițiile art. 897 alin. 1 Cod procedura civila, procesul verbal privind predarea imobilului situat in Iași, ., ., . M. M. (fila 7 din dosar). Cu ocazia întocmirii acestui proces verbal s-a constata ca in imobil au fost identificate următoarele bunuri: masa de călcat, 5 vaze de flori, un dulap tip dresing dezmembrat si o oglinda de baie, executorul judecătoresc consemnând faptul ca toate aceste bunuri nu ar avea o valoare economica. Prin același proces verbal li s-a pus in vedere debitorilor ca in termen de 2 zile sa își ridice bunurile, in caz contrar urmând a fi aplicate dispozițiile art. 899 si următoarele Cod procedura civila, fiind numit administrator sechestru al bunurilor parata M. M..
La data de 12.11.2014, in condițiile in care reclamanții nu si-au ridicat bunurile din imobil parata s-a adresat executorului judecătoresc solicitând aplicarea dispozițiilor art. 900 alin. 3 Cod procedura civila.
În consecința la data de 14.11.2014 a fost întocmit procesul verbal depus in copie la fila 85 dosar, prin care bunurile mobile enumerate in procesul verbal de punere in posesie a imobilului au fost declarate abandonate in conformitate cu dispozițiile art. 900 alin. 3 Cod procedura civila.
Potrivit art. 896 Cod procedura civila: Dacă partea obligată să evacueze ori să predea un imobil nu își îndeplinește această obligație în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit.
Potrivit art. 898 Cod procedura civila (1) Dacă executarea privește un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării și pe care debitorul nu le ridică singur ori sunt sechestrate într-o altă urmărire, executorul va încredința aceste bunuri în păstrarea unui administrator-sechestru, care poate fi chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului. Despre această măsură va fi înștiințat creditorul în folosul căruia bunurile au fost sechestrate. (2) Dispozițiile prezentei cărți referitoare la administratori-sechestru în materie de urmărire mobiliară propriu-zisă sunt aplicabile în mod corespunzător. (3) Dacă bunurile lăsate în depozit nu sunt sechestrate în favoarea altei urmăriri, executorul va fixa, prin procesul-verbal arătat la art. 899, termenul în care debitorul trebuie să le ridice, care nu poate fi mai lung de o lună.
Potrivit art. 900 Cod procedura civila: (1) Dacă debitorul nu ridică bunurile în termenul arătat în procesul-verbal prevăzut la art. 899 și acestea au valoare de piață, ele vor fi scoase în vânzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din materia vânzării bunurilor mobile urmăribile. (2) Prețul bunurilor vândute, după deducerea cheltuielilor de executare silită, inclusiv a cheltuielilor de vânzare și a remunerației administratorului-sechestru, va fi consemnat pe numele debitorului, care va fi înștiințat despre aceasta potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor. Dispozițiile art. 899 se aplică în mod corespunzător. (3) Bunurile care nu au valoare de piață sunt declarate abandonate. De asemenea, la cererea creditorului, executorul judecătoresc poate declara abandonate bunurile mobile care au valoare de piață și nu au fost revendicate de debitor sau de altă persoană care ar dovedi calitatea de proprietar, în termen de 4 luni de la data încheierii procesului-verbal de predare silită. (4) Despre toate acestea va fi înștiințat și debitorul, potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (2), precum și organul financiar local pentru a prelua bunurile abandonate. Dispozițiile art. 779 se aplică în mod corespunzător.
Instanța retine ca in cauza făcându-se aplicarea dispozițiilor legale anterior citate a fost întocmit la data de 05.11.2014 procesul verbal privind predarea imobilului situat in Iași, ., ., . M. M. (fila 7 din dosar), proces verbal s-a constata ca in imobil au fost identificate mai multe bunuri mobile (masa de călcat, 5 vaze de flori, un dulap tip dresing dezmembrat si o oglinda de baie) si prin care li s-a pus in vedere debitorilor ca in termen de 2 zile sa își ridice bunurile. Ulterior, in condițiile in care reclamanții nu si-au ridicat bunurile anterior menționate, la data de 14.11.2014 a fost întocmit procesul verbal prin care bunurile mobile enumerate in procesul verbal de punere in posesie a imobilului au fost declarate abandonate in conformitate cu dispozițiile art. 900 alin. 3 Cod procedura civila.
Reclamanții au susținut ca in realitate in imobil s-ar fi aflat mai multe bunuri mobile decât cele enumerate de executorul judecătoresc cu ocazia întocmirii procesului verbal din data de 05.11.2014, ca nu li s-au comunicat in mod legal actele întocmite de executor si in consecința au solicitat ca parata sa fie obligata la restituirea bunurilor sau la plata contravalorii lor.
Instanța retine insa ca actele anterior menționate au fost emise de un executor judecătoresc in cadrul unei proceduri de executare silita. În măsura in care au existat neregularități cu privire la identificarea bunurilor mobile aflate in imobil la momentul predării acestuia către parata M. M., cu privire la comunicarea actelor de executare silita către reclamanți sau cu privire la modalitatea in care executorul a înțeles sa declare bunurile mobile ca fiind abandonate, calea pe care reclamanții o aveau la dispoziție era aceea a formulării unei contestații la executare așa cum rezulta din dispozițiile art. 711 alin. 1 Cod procedura civila, text de lege conform căruia: (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
În condițiile in care reclamanții nu au înțeles sa promoveze contestație împotriva actelor de executare silita, aceștia nu pot solicita pe calea unei acțiuni separate de drept comun ca parata sa fie obligata la restituirea bunurilor indicate in cererea de chemare in judecata. În caz contrar s-ar permite practic reclamanților sa eludeze dispozițiile legale referitoare la contestația la executare.
În consecința instanța va respinge ca nefondata acțiunea formulata de reclamanți.
Având in vedere si dispozițiile art. 453 Cod procedura civila instanța va respinge si cererea reclamanților de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata si ii va obliga pe reclamanți la plata cheltuielilor de judecata de 1.000 lei constând in onorariu de avocat, așa cum a fost acesta redus in baza dispozițiilor art. 451 alin. 2 Cod procedura civila (având in vedere gradul redus de complexitatea a cauzei si munca depusa de avocat constând doar in depunerea întâmpinării si reprezentarea parții la doua termene de judecata).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, lipsei de interes a reclamanților si lipsei calității procesuale pasive a paratei.
Respinge ca nefondata acțiunea formulata de reclamanții N. T., CNP_ si N. M., CNP_, ambii domiciliați in ., jud. Iași, si având domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura in Iași, .. 40, jud. Iași, in contradictoriu cu parata M. E., CNP_, domiciliata in Iași, .. 1, jud. Iași.
Respinge cererea reclamanților de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Obliga reclamanții la plata cheltuielilor de judecata de 1.000 lei.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica, azi, 29.01.2015.
Președinte, Grefier,
G.E. P.M.
RED/TEHNORED.G.E.
5EX/24.02.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1074/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 1127/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
