Plângere contravenţională. Sentința nr. 1111/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1111/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 1111/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 1111/2015
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul A. E. în contradictoriu cu intimat I.P.J.IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala .
La apelul nominal făcut în ședința publică,la prima strigare, niciuna dintre părți nu este prezentă. În temeiul art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, instanța lasă cauza la a II-a strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a II-a strigare, ambele părți litigante lipsesc.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că este primul termen de judecată, că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că la dosar nu s-au mai depus alte cereri sau înscrisuri.
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța, având în vedere că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei conform art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, în temeiul art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă o încuviințează, iar în temeiul art. 260 Cod procedură civilă o administrează.
Instanța, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale înregistrate la data de 23.07.2014, petentul A. E. a contestat în contradictoriu cu intimatul IPJ IAȘI procesul-verbal . nr._/11.07.2014.
În motivare, petentul a arătat că procesul-verbal este nelegal întrucât agentul constatator nu i-a acordat posibilitaatea să achite jumătate din minimul amenzii în 48 de ore.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
La dosarul cauzei petentul a depus înscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrată.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivare, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 din Legea nr. 103/1992, constând în aceea că, la data de 11.07.2014, pe raza localității Dumești, a oferit spre vânzare un număr de 894 de lumănări, fără a avea aprobarea Mitropoliei.
La dosarul cauzei intimatul a depus originalul procesului-verbal și raportul agentului constatator.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
Prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat cu amendîă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 din Legea nr. 103/1992, constând în aceea că, la data de 11.07.2014, pe raza localității Dumești, a oferit spre vânzare un număr de 894 de lumănări, fără a avea aprobarea Mitropoliei.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.”
Analizând procesul-verbal contestat sub aspectul elementelor a căror lipsă atrage nulitate absolută și necondiționată a actului sancționator instanța constată că întrunește condițiile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, astfel încât apreciază că nu sunt motive de nulitate absolută pe care să le invoce din oficiu.
În cuprinsul plângerii contravenționale petentul a invoat faptul că agentul cosntatator nu i-a acordat posibilitaatea să achite jumătate din minimul amenzii în 48 de ore. Analizând acest motiv de nulitate relativă și virtuală, instanța reține că dreptul de a achita jumătate din minimul amenzii în 48 de ore nu este acordat de agentul constatator, ci este acordat de lege, prin indicarea acestei posibilități în norma de incriminare a faptei. În prezenta cauză, norma de incriminare și sancționare a faptei contravenționale nu prevede această posibilitate, motiv pentru care în mod corect agentul constatator nu a indicat în cuprinsul actului de sancționare și care este suma de pe care o poate achita contravenientul în termen de 48 de ore.
În raport de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal a fost legal întomit.
În ceea ce privește temeinicia actului de sancționare, instanța reține că procesul-verbal contravențional beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate a actului administrativ.
În cauză această prezumție relativă este coroborată de recunoașterea expresă a petentului care a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni, în cuprinsul actului sancționator fiind menționat expres că „recunoaște cel consemnate”.
De altfel, nici în curpinsull plângerii contravenționale petentul nu a negat săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Mai mult decât atât, fapta contravențională imputată petentului este omisivă, agentul constatator constatând lipsa autorizației prealabile de producere și comercializare a produselor de cult. În această situație, intimatul nu poate face dovada faptului negativ (nedeținerea unei autorizații), ci revine petentului să facă dovada faptului pozitiv contrar prin prezentarea unei autorzații valabile la momentul sancționării sale.
Cum petentul nu a dovedit existența unei asemenea autorizații, instanța reține că fapta imputată acestuia există și a fost săvârșită de contravenient, motiv pentru care conchide că procesul-verbal este temeinic întocmit.
Referitor la proportionalitatea sanctiunii, instanta apreciaza că se impune reindividualizarea aceteia.
În conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanta considera ca fapta petentului nu prezinta un grad de pericol social ridicat care sa justifice aplicarea unei sanctiuni patrimoniale. Astfel, fapta nu a fost savârsita în conditii deosebite si nici modul de executare al acesteia nu este unul care sa prezinte un grad special de pericol social sau care sa denote o atitudine periculoasa social a petentului. În ceea ce priveste scopul urmarit de petent prin savârsirea acestei fapte, instanta nu poate prezuma ca scopul savârsirii faptei de catre petent a fost unul ilicit iar nu o eroare de conduita determinata de neglijenta acestuia din urma. De asemenea, nu reiese din nici o proba administrata în cursul judecatii ca petentul ar mai fi fost sanctionat contraventional anterior, sau ca fapta petentului ar fi fost savârsita în conditii deosebite, argumente ce conduc la concluzia retinerii unei gravitati reduse a faptei.
Instanta considera ca sanctiunea avertismentului poate realiza scopul educativ si preventiv al sanctiunii contraventionale, mai ales atunci când cel sanctionat îsi recunoaste vinovatia si actioneaza în scopul îndreptarii neregulilor existente. Sanctiune avertismentului este una prevazuta de legiuitor si este o sanctiune care denota existenta unei culpe contraventionale din partea celui sanctionat, care are cu atât mai mult un rol educativ si mai putin un rol punitiv. Or, scopul sanctiunilor contraventionale nu este unul esentialmente punitiv ci este în primul rând unul preventiv si educativ. Astfel, instanta constata ca petentul a avut, de la bun început, o atitudine de recunoastere a faptei savârsite si de acceptare a raspunderii sale pentru fapta savârsita. Astfel, instanta considera ca petentul a dovedit ca a înteles gravitatea faptei sale si ca scopul educativ al obligarii acestuia la plata unei sume de bani nu se mai justifica.
F. de cele expuse instanta constata ca sanctiunea aplicata de agentul constatator este disproportionata in raport de fapta savârsita si in baza art. 34 din OG nr. 2/2001, va individualiza sanctiunea luând in considerare criteriile stabilite de art. 21 alin. 3: gradul de pericol social minim al faptei, împrejurarile de savârsire, modul si mijloacele, scopul urmarit, urmarea produsa, circumstantele personale ale contravenientului.
F. de aceste considerente, instanta urmeaza sa înlocuiasca amenda contraventionala in cuantum de 500 lei aplicata petentului, cu sanctiunea avertismentului, considerând ca este suficienta pentru a determina îndreptarea contravenientului si a-i remodela atitudinea fata de ordinea sociala si va mentine celelalte dispozitii ale procesului verbal contestat.
De asemenea, instanta va atrage atentia contestatorului ca pe viitor sa respecte dispozitiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul A. E., C.N.P._, cu domiciliul în Iași, ., .. 5, județ Iași în contradictoriu cu intimatul IPJ IAȘI, cod fiscal_, cu sediul în Iași, .. 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului.
Menține restul dispozițiilor procesului-verbal contestat.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored. G.T./4ex./13.05.2105
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1127/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1100/2015.... → |
|---|
