Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3564/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3564/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 3564/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 11 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE –M. B.
GREFIER-C. L. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3564
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul E. P. în contradictoriu cu pârâta . SRL, având ca obiect ordonanță președințială - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul E. P. a chemat în judecată pârâta S.C. S. S. Conf S.R.L., solicitând, pe cale de ordonanță președințială, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul denumit Baza de Agrement Ezăreni, situat în Valea Adâncă, ., până la soluționarea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr._/245/2014 al Judecătoriei Iași.
Cererea a fost legal timbrată.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că este proprietarul bazei de Agrement N. Nautic Ezăreni și în această calitate a închiriat pârâtei, în baza contractului nr. 16.08.2013, restaurantul, foișorul de apă, cortul de nunți și pergola pe apă, pentru ca aceasta să organizez diferite evenimente.
A mai susținut că a promovat acțiune în evacuare pe calea dreptului comun, ce a făcut obiectul dosarului nr._/245/2014, a fost soluționat și în prezent se află în calea de atac, în curs de soluționare, hotărârea primei instanțe nefiind definitivă.
Reclamantul a arătat că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate ale unei cereri pe procedura ordonanței președințiale.
Astfel urgența este justificată de faptul că dacă nu s-ar lua o hotărâre în sensul admiterii cererii sale i s-ar crea un prejudiciu foarte mare, pe care ar fi puțin probabil să îl recupereze, atât timp cât pârâta nu deține nimic în proprietate. În cursul soluționării dosarului sus menționat administratorul pârâtei a desemnat altă persoană pentru a se ocupa de imobilele închiriate, însă acesta se prezintă la locație doar sporadic, nu oferă servicii de restaurant, locațiile sunt mereu închise, totul este în paragină, mai mult, în incinta acestora trebuie asigurată o temperatură minimă pentru ca aparatură existentă, pereții și celelalte bunuri mobile să nu sufere deteriorări, degradările sunt vizibile în exteriorul locației, respectiv al restaurantului, astfel că în interior s-ar putea ca lucrurile existente să fi suferit și mai multe degradări.
Solicită a se dispună măsura evacuării pârâtei pentru a-și putea conserva bunurile și pentru a reduce la maxim stricăciunile, refacerea locației și punerea în funcțiune ar dura aproximativ 6 săptămâni și o sumă consistentă, în condițiile în care la jumătatea lunii aprilie va începe sezonul nunților, botezurilor, iar în stadiul actual acestea nu se vor putea desfășura, deși persoanele interesate au încheiat contracte cu pârât.
Reclamantul a arătat că la Baza Nautică Ezăreni există și un minihotel, 6 vile și locuri de joacă pentru copii, iar în condițiile în care cei ce vor dori să fie cazați în acel loc nu vor avea parte și de servicii de masă, vor renunța, ceea ce ar conduce implicit și la scăderea numărului său de clienți, respectiv la încasărilor.
A relatat reclamantul că de la data închirierii și până în prezent în cele două locații închiriate, dotate cu bucătării nu se folosește apa caldă la spălatul veselei, se utilizează detergenți toxici, care sunt deversați în lac, cea ce a dus și la moartea unei lebede, ceea ce a constituit un prejudiciu importat, întrucât au fost aduse de către el din Olanda pentru sporirea frumuseții ambientului din zonă, de asemenea, persoana împuternicită își face publicitate mincinoasă pe internet, prezentând fotografii care nu sunt reale, având în vedere starea actuală a locației.
Cu privire la vremelnicia măsurii – reclamantul a susținut că și această condiție este îndeplinită, motivat de faptul că a solicitat se dispune măsura evacuării până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/245/2014, aflat în calea de atac.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului – a susținut că imobilele închiriate sunt într-o stare avansată de degradare, numărul clienților care se cazează la baza Nautică a scăzut considerabil, nu are acces în restaurant pentru a verifica funcționarea centralei termice, iar necesitatea luării acestei măsuri se impune pentru a preveni degradare avansată a acelor locații, întrucât în calitate de proprietar ala cestora are dreptul de le conserva, ori această obligație, pe care pârâta și-a sumat-o prin contract, nu o respectă.
În drept reclamantul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 996 C. proc. civ.
Alăturat acțiunii reclamantul a depus copia contractului de închiriere încheiat de părți la data de 16.08.2013, copia sentinței nr._/11.12.2014, pronunțată în dosarul nr._/245/2014, un număr de 21 de planșe foto, 5 publicații de pe internet și un raport de expertiză tehnică extrajudiciară.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingea acțiunii reclamantului întrucât nu există o urgență care să justifice luarea unei asemenea măsuri, în cadrul dosarului ce se judecă pe dreptul comun s-a reținut că ea și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, nu au intervenit degradările la care face referire reclamantul, în urm a sesizărilor reclamantului organele abilitate ce au efectuat controale au constat că desfășoară activitatea în mod legal și nu în ultimul rând activitatea hotelieră a reclamantului nu are vreo legătură cu activitatea de restaurant prestată de ea.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, proba cu înscrisuri, proba testimonială și interogatoriul pârâtei, sens în care a depus în scris punctele de interogatoriu.
Întrucât pârâta a depus întâmpinare cu depășirea termenului legal, instanța de judecată a constată că aceasta este decăzută din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții altele decât cele de ordine publică.
Instanța de judecată a apreciat că probele sunt admisibile, le-a încuviințat și a procedat la administrarea lor.
La primul termen de judecată reclamantul a solicitat suplimentarea probatoriului cu cercetarea la fața locului.
Răspunsul la interogatoriu al pârâtei a fost depus la dosarul cauzei.
Martorul B. C. a declarat că el a lucrat și anterior la această bază și a fost angajatul pârâtei în perioada 09._, pentru că cunoștea funcționalitatea locațiilor a fost cel care l-a ajutat pe administratorul pârâtei să preia anumite utilaje.
A declarat că la momentul în care s-a încheiat contractul de închiriere locațiile ce au făcut obiectul acestuia erau funcționale, cu toate acestea în perioada în care a lucrat a participat la efectuarea unor amenajări, înlocuiri mochete, veselă draperii, baterii la chiuvete, lavoare, parchet, gresie, faianță, vase de toaletă,oglinzi, fiind schimbate și cele care erau funcționale încă.
A declarat că a fost la locație cu o săptămână înaintea termenului de judecată și a observat că totul era închis, în restaurant nu a putut intra dar a observat că exteriorul clădirii era așa cum îl știa dinainte nu suferise degradări, nu era nimeni în acea zonă, spațiul din afară, respectiv terasa, era neîngrijit ca după anotimpul rece, pânzele de la terasă erau rupte.
A mai declarat că amenajările pergolei și înlocuirea pânzei terasei se fac în fiecare an, cam în această perioadă, iar începând cu finalul lunii martie aceste locații erau în stare de funcționare.
Martorul a declarat, că acele lucrări exterioare de amenajare pot fi executate și în timp scut, în funcție de numărul de persoane care le execută, astfel că locația poate deveni proprie utilizării destinației avute.
Totodată a precizat martorul care a lucrat la pârâtă în calitate de bucătar-șef, iar sursa de alimentare a restaurantului cu apă era din captarea unor izvoare.
Martora C. A. a declarat că a lucrat și ea pentru pârâtă, astfel că cunoaște (și anterior încheierii contractului dintre părți) faptul că imobilele au fost închiriate fiind funcționale la acel moment, de la data închirierii nu a observat efectuarea de îmbunătățiri sau schimbări la restaurant sau la terasă.
A declarat că imobilul restaurant era dotat cu centrală termică, dar nu era funcțională în momentul la care a fost închiriat, erau necesare niște lucrări pentru a fi pusă în funcțiune, apa era provenită din captarea unor izvoare situație care era și anterior închirierii.
Martorul a declarat că a încetat raportul de muncă cu pârâta în octombrie 2014, comunicându-i-se că nu mai sunt posibilități de a o remunera, dată de la care nu a mai fost în incinta restaurantului și nu cunoaște în ce stare este, însă a fost la baza Nautică la solicitarea reclamantului, pentru care prestează anumite servicii de croitorie, prilej cu care a remarcat că pânzele de pe terasă erau rupte, iar zona arăta ca fiind părăsită, susținând că în prezent turiștii ce doresc cazare sunt în număr mai mic față de anii anteriori pentru că nu mai au posibilitatea de a servi masa la restaurant.
Cu privire la cererea de suplimentare a probatoriului cu cercetarea la fața locului – având în vedere ansamblul probator administrat deja (depoziții de martori, interogatoriul pârâtei) și față de procedura urgentă ce caracterizează cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, instanța de judecată a apreciat că nu se mai impune administrarea acestei probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul a solicitat, pe cale de ordonanță președințială, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul denumit Baza de Agrement Ezăreni, situat în Valea Adâncă, ., până la soluționarea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr._/245/2014 al Judecătoriei Iași.
Din acele dosarului rezultă că între părți s-a încheiat, la data de 16.08.2013, contractul de închiriere având ca obiect restaurant, foișor de apă, cort de nunți, pergola pe apă, cu toate echipamentele existente funcționării activității de restaurant, bar și organizare de evenimente, de club cultural distractiv.
Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a căror executare nu ar mai face posibila restabilirea situației de fapt – art. 996 alin. (5) NCPC.
Condițiile exercitării procedurii ordonanței președințiale sunt cele reglementate de art. 996 C. proc. civ.
Urgenta: condiție care justifica utilizarea procedurii in chestiune, caracterizata printr-o procedura de judecata mai sumara, conform art. 996 alin. (1) NCPC s-a retinut ca exista indeplinita aceasta condiție cand masura provizorie este necesara “pentru păstrarea unui drept ce s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara … ori… pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari”.
Urgenta trebuie sa persiste pe tot parcursul judecatii (chiar si in calea de atac a apelului) iar instanta de judecata are obligatia sa indice imprejurarile ce au condus la concluzia ca este indeplinita aceasta cerinta. De asemenea, lipsa caracterului de urgenta conduce la soluționarea oricarui aspect pe calea procedurii comune.
Masura dispusa sa aiba caracter provizoriu (vremelnic): masurile încuviințate nu sunt de natura sa conduca la rezolvarea fondului ci sunt de natura sa mentina o situatie de fapt pana la solutionarea celui dintai, asadar – sunt limitate in timp pana la solutionarea in fond a litigiului.
Condiția de a nu prejudeca fondul este expres reglementata in NCPC (art. 996 alin. 5 NCPC). Se retine ca, datorita faptului ca ordonanța presupune urgenta si adoptarea unor masuri vremelnice, instanța nu are caderea sa prejudece fondul dreptului dar – pentru ca totuși soluția sa nu fie arbitrara – este datoare sa cerceteze aparenta dreptului, sa pipăie fondul.
Existenta unei “aparente de drept” in favoarea reclamantului, condiție noua, legiferata la art. 996 alin. (1) NCPC, ca aceasta condiție trebuie analizata in mod prioritar de catre instanța, aceasta din urma fiind ținuta sa nu dispună nicio măsura provizorie pana ce nu isi creaza convingerea ca in favoarea reclamantului exista “aparenta de drept”. Limitele cercetării privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate si in vechea reglementare, in doctrina si jurisprudența, referitoare la “pipăirea fondului”.
Prima condiție care justifică folosirea ordonanței președințiale este urgența.
De principiu, cererile de evacuare, nejustificând urgența și implicând prejudecarea fondului nu pot fi soluționate în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Urgența luării măsurii de evacuare urmează a fi apreciată în raport de circumstanțele obiective ale cauzei.
Reclamantul a susținut că urgența este justificată de faptul că imobilele închiriate sunt în paragină, în interiorul restaurantului nu este asigurată căldura necesară, nu se folosește apa caldă la cele două locații care au bucătărie, pânzele de la terasă și corul de nunți sunt rupte, precum și faptul că i se vor reduce numărul de turiști cazați în incinta bazei ca urmare a faptului că nu li se asigură și servirea mesei, el fiind cel care este îndreptățit să-și conserve bunurile.
Din coroborarea probatoriului administrat, respectiv depoziția martorilor cu raportul de expertiză extrajudiciară, nu s-a probat existența vreunei degradări la restaurant, mai mult unul dintre martori a declarat că prin exterior acesta nu a suferit vreo modificare, față de starea lui inițială de la momentul închirierii, astfel că această susținere nu a fost probată.
Cu privire la degradarea pânzelor de cort de la terasă, pergolă, cortul de nunți, martorii au confirmat acest aspect, însă totodată unul dintre ei a precizat că înlocuirea acestora este făcută în fiecare an, după anotimpul rece. De altfel, este inevitabil degradarea acestor pânze în condițiile în care acestea sunt în exterior și sunt supuse la intemperii în sezonul rece pe perioada mai multor luni de zile.
Acela și martor a declarat că a efectuat lucrarea de înlocuire a lor și se poate realiza în timp util, în funcție de numărul de persoane care lucrează la înlocuirea lor ( pot fi schimbate chiar într-o singură zi).
Reține instanța că degradarea acelor pânze, care pot și sunt înlocuite anual, nu poate conduce la concluzia că ar fi vorba de o degradare avansată a imobilelor.
Cu privire la aspectul că incinta restaurantului nu este încălzită, în primul rând, la data promovării prezentei cereri nu se mai pune problema unor temperaturi scăzute, ori condiția urgenței trebuie să subziste și la momentul judecării cererii, în al doilea rând, din depoziția martorilor audiați, a rezultat că exista o centrală dar că nu era funcțională în momentul în care reclamantul a predat locația spre închiriere, iar în al treilea rând acest aspect nu a fost dovedit întrucât nici reclamantul, nici martorii și nici expertul nu a avut acces în incinta locației pentru a verifica dacă există sau nu căldură și dacă bunurile mobile sunt întreținute la o temperatură corespunzătoare.
Susținerea reclamantului că este folosită apa rece în cele două locații care au bucătărie, această situație nu este una nouă, cei doi martori audiați confirmând că alimentarea cu apă este cea care a fost și înainte de închirierea imobilelor, respectiv captarea unor izvoare, prin urmare urmează a fi înlăturată.
Urmează a fi înlăturat și susținerea acestuia că datorită deversării detergenților de la bucătării în lac ar fi decedat o lebădă pe care a achiziționat-o, în condițiile în care susține că locațiile nu sunt utilizate în prezent și sunt lăsate în paragină, s-ar deduce că moartea păsării ar fi avut loc cu mult anterior promovării acțiunii, deci urgența nu mai persistă în momentul judecării prezentei cereri mai mult, nu s-a dovedit că aceasta ar fi fost și cauza morții lebedei (putând fi o cauză naturală), cu atât mai puțin prejudiciul.
Cu privire la aspectul că va începe sezonul petrecerilor, în afara faptului că această susținere vizează o situație viitoare, – chiar reclamantul a susținut că persoanele care vor avea astfel de evenimente au semnat contracte cu pârâta, prin urmare, aceasta este cea care își va respecta sau nu obligațiile asumate, neafectând activitatea reclamantului.
În ceea ce privește susținerea că numărul clienților i-a scăzut ca urmare a faptului că nu li se asigură și servirea mesei în incinta bazei, în afara faptului că nu a dovedit numărul clienților pe care l-a avut anterior încheierii contractului de închiriere și cu cât s-a redus acesta în prezent, nu a dovedit existența unei fluctuații considerabile de clienți care să justifice existența unui prejudiciu cu o legătură de cauzalitate cu conduita pârâtei, care își desfășoară activitatea independent de cea a reclamantului.
Astfel instanța de judecată constată că motivele invocate de către reclamant nu se circumscriu unor criterii obiective care să poată contura necesitatea luării măsurii evacuării pârâtei pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Întrucât cele 3 condiții trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre ele fiind suficientă pentru a conduce la respingerea acțiunii promovate pe această cale, ceea ce ar face de prisos și analizarea îndeplinirii celorlalte.
Cu toate acestea instanța de judecată constată că, în ceea ce privește aparența de dreptului – este o chestiune care poate fi stabilită prin raportare la persoana căruia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic, fiind în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabil din punct de vere legal, în urma unei sumare caracterizări și analize a unei situații de fapt.
În speță, această condiție, de asemenea, nu este îndeplinită motivat de faptul că pârâta este beneficiar unui contract de închiriere valabil, care nu a fost desființat și care continuă să își producă efectele pentru care a fost încheiat și a intrat în circuitul juridic civil, aspect reținut și prin sentința civilă nr._/11.12.2014, pronunțată în dosarul nr._/245/2014, care reține că contractul de închiriere nu a încetat.
Fașă de cele reținute mai sus și având în vedere dip. art. 996 C. proc. civ. instanța de judecată constată că nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate ale uni cereri formulate pe această procedură specială urmează a respinge cererea reclamantului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată pe cale de ordonanță președințială de reclamantul E. P., cu domiciliul procesual ales la C.. av. Climov E. V. din Iași, ., ., . în contradictoriu cu pârâta S.C. S. S. Conf S.R.L., cu sediul în Iași, ., ., ..
Cu apel (care se depune la Judecătoria Iași) în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.03.2015.
Președinte, Grefier
B. M. R. C. L.
Red/tehnored.B.M../R.C.L.
4ex/16.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 11-03-2015,... | Pretenţii. Sentința nr. 3905/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
