Plângere contravenţională. Sentința nr. 1002/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1002/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 1002/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: I.-C. R.
Grefier: M. H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1002
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul R. V. L. și pe intimatul I. IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 13.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 27.01.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fața, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 18.04.2014, sub nr.de dosar_, petentul R. V. L. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 09.04.2014 de către intimatul I.P.J. Iași, cu anularea sancțiunii pecuniare aplicate și a punctelor de amendă, precum și a măsurii reținerii permisului de conducere.
În motivare, petentul arată că, la data de 09.04.2014, efectua o deplasare cu autoturismul SUV Subaru cu nr.de înmatriculare_, în interes de serviciu, iar, la ieșirea din localitatea B., s-a intersectat cu o mașină a poliției, care circula din sens opus. Agentul de poliție i-a făcut semn cu mâna scoasă pe geam, fără baston, să oprească pe dreapta, iar petentul s-a conformat, comunicându-i-se că a depășit pe linia continuă autoturismul Seat cu nr._ .
Petentul solicită a se depune, de către intimat, proba de înregistrare video în baza căreia i s-a întocmit procesul-verbal, certificatul de omologare al respectivului aparat, certificatul de verificare metrologică și dovada că agentul era competent conform legii să efectueze această înregistrare. Se învederează instanței că procesul-verbal contestat nu cuprinde și mențiunea numărului de înmatriculare al autoturismului de patrulare pe care a fost amplasat aparatul, prin urmare actul sancționator este nul, în baza art.5.2.1 din NML 021-05.
De asemenea, petentul arată că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității, întrucât nu a depășit pe linia continuă și nici nu se afla pe trecerea de pietoni, situația relatată de agentul de circulație petrecându-se într-o curbă la dreapta pe sensul de circulație al petentului, ceea ce putea crea o imagine falsă a realității.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale cuprinse în art.118 din OUG nr.195/2002 și art.31 și urm-din OG nr.2/2001.
În susținere, petentul a depus, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 09.04.2014 de către agentul constatator al intimatului, dovada . nr._, ordinul de deplasare nr.111 din 09.04.2014, certificatul de înmatriculare al autoturismului, chitanța de plată a jumătate din minimul amenzii aplicate și cartea sa de identitate. De asemenea, s-a solicitat administrarea probei testimoniale constând în audierea numitului D. M. P..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.
Intimatul I.P.J. Iași a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 12.05.2014, prin compartimentul Registratură, prin care a reiterat temeiurile de fapt si de drept care au dus la sancționarea petentului și a solicitat respingerea plângerii întrucât sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
Intimatul a depus la dosar, în original, raportul întocmit de agentul constatator la data de 20.05.2014.
În temeiul art.223 alin.3 și art.411 alin.2 teza finală N.C.p.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților intimatului.
Pe cale de consecință, petentul R. V. L. a depus răspuns la întâmpinare (fila 25).
La termenul de judecată din data de 21.10.2014, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, pentru ambele părți, precum și a probei testimoniale, constând în audierea martorului D. M. P., pentru petent.
Prin precizările depuse la dosar la data de 22.10.2014, petentul a învederat instanței că martorul este plecat în străinătate, neputând fi prezentat spre audiere, situație în care renunță la administrarea probei testimoniale. Mai mult, petentul a solicitat judecarea plângerii și în lipsa lui.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 09.04.2014 de către intimatul I.P.J. Iași, s-a reținut că, la aceeași dată, orele 14,57, petentul R. V. L. a condus autoturismul marca Subaru cu nr.de înmatriculare_ pe DE 583, iar în localitatea B., la km 45+300m, a efectuat manevra de depășire neregulamentară a altui autoturism, marca Seat, cu nr._, pe trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător, depășind linia continuă, în raza indicatorului depășirea interzisă, cu nesocotirea art.120 alin.1 lit.d din H.G. nr.1391/2006.
În consecință, s-a reținut săvârșirea, de către petent, a contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, pentru care i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 340 RON (echivalentul a 4 puncte-amendă), precum și sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului-verbal, conform art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Față de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Contrar celor susținute de petent, instanța constată faptul că în procesul-verbal de contravenție nu se face mențiune despre înregistrarea faptei prin mijloace video, acest aspect nefiind confirmat nici de agentul de poliție, în raportul întocmit la data de 20.05.2014 (fila 23).
De altfel, instanța observă și faptul că, în condițiile în care, potrivit art.109 alin.1 din O.G.nr.195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac în mod direct de către polițistul rutier, întocmirea unui probatoriu suplimentar de către acesta la momentul întocmirii proceselor-verbale nu reprezintă o condiție de legalitate și temeinicie a actelor sancționatorii. Mai mult, din analiza art.6 pct.19 și 20 din O.U.G.nr.195/2002, singurele situații în care, în dovedirea faptelor contravenționale, se impune utilizarea mijloacelor tehnice certificate sau a celor omologate și verificate metrologic sunt acelea privind conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a produselor stupefiante ori cu efecte similare și cele referitoare la depășirea limitei de viteză pe drumurile publice, în acest sens fiind și pct.2.1 din Ordinul nr.301/23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05. În toate celelalte cazuri, constatarea poate fi făcută în mod nemijlocit de către agentul de poliție. Ori, în cauza dedusă judecății, fiind vorba de sancționarea contravențională pentru nerespectarea semnificației marcajului simplu longitudinal continuu, nu este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute de Ordinul nr.301 din 23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că O.G.nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază, de către instanță, că actul sancționator face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr, în condițiile art.327 și art.328 raportat la art.269 N.C.proc.civ. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 din Convenție nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (a se vedea Cauza Salabiaku c. Franța – Hotărârea din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Cauza Janosevic c. Suedia, par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 din Convenție, deoarece autorului contravenției i se asigură, fără nici o îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, iar, într-o astfel de situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate, fără ca aceasta să însemne răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Instanța reține că petentului i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil, acordându-i-se cuvântul pentru a propune probe, însă acesta a depus în susținerea plângerii doar procesul-verbal de contravenție, cartea sa de identitate, dovada de circulație, certificatul de înmatriculare al autoturismului și ordinul de deplasare, renunțând la administrarea probei testimoniale ca urmare a imposibilității obiective de prezentare a martorului (plecat în străinătate).
Față de toate aceste considerente și date fiind probele administrate în cauză (înscrisuri constând în procesul-verbal de contravenție și raportul întocmit de agentul de poliție), luând în considerare și semnarea actului sancționator fără obiecțiuni, cu recunoașterea faptei, față și de dispozițiile art.268 alin.1 și art.249 N.C.proc.civ., instanța apreciază că situația de fapt descrisă în procesul-verbal de contravenție, rezultat al constatărilor personale ale agentului de poliție rutieră, este conformă realității.
Nu în ultimul rând, analizând sancțiunile aplicate prin procesul-verbal în cauză, instanța constată că acestea respectă dispozițiile art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicată amenda în cuantum minim. În ceea ce privește sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, aceasta însoțește în mod obligatoriu și automat sancțiunea principală aplicată pentru contravenția prevăzută de art.100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002, indiferent de natura acestei sancțiuni (amendă sau avertisment).
Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va respinge plângerea formulată, ca neîntemeiată.
Față de dispozițiile art.451-453 N.C.p.civ. și de principiul disponibilității, instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul R. V.-L., CNP_, cu domiciliul în Municipiul Bistrița, Calea Moldovei nr.17/H, Județul Bistrița – Năsăud, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cod fiscal_, cu sediul în Iași, ..6, Jud.Iași și împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 09.04.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.01.2015
Președinte, Grefier,
I.C.R. M.H.
Red./Tehnored.I.C.R./M.H.
4 ex./19.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 996/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2476/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
