Pretenţii. Sentința nr. 508/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 508/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 508/2015

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 508/2015

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R. E. I.

Grefier A. G. M.

Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S.C. "S." S.A. IAȘI și pe pârât M. E. A., având ca obiect pretenții .

Instanța a reținut cauza spre deliberare și soluționare în data de 14.01.2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi când,

INSTANȚA,

Deliberând cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, sub nr. _ , reclamanta S.C. S. S.A., prin reprezentant legal, a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta M. E. A. să fie obligată la plata sumei de 138,30 lei reprezentând preț și suma de 18,80 lei, cu titlul de penalități de întârziere.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii salubritate nr. _/07.02.2008.

Precizează că pârâta nu și-a achitat obligațiile contractuale privind plata prețului și a acumulat un debit de 138,30 lei reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate emise in perioada august 2012-martie 2014.

Precizează că s-au aplicat penalități de întârziere prin aplicarea unui coeficient de penalizare de 0,04 % pentru fiecare zi de întârziere conform art. 42 din Legea nr.51/2006 si OUG nr.88/2010.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1516 C.civ.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisurile depuse odată cu cererea: adresa de invitație la conciliere, contractul de prestări servicii, facturile fiscale, tabel cu calculul penalităților de întârziere.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.

Instanța a încuviințat si s-a administrat proba cu înscrisurile anexate la cerere și depuse la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, contractul dintre părți s-a încheiat la data de 7.02.2008, când erau în vigoare dispozițiile Codului civil abrogat în prezent, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.

La data de 7 februarie 2008 s-a încheiat între reclamanta S.C. S. S.A. și pârâta M. E. A. contractul de prestări servicii nr. _/07.02.2008, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor municipale la adresa menționată, iar pârâta are obligația de a achita prețul serviciilor prestate pe baza facturilor emise de reclamantă.

Cu privire la capătul 1 de cerere privind prețul serviciilor de salubrizare, instanța reține că potrivit art. 969 C.civ. „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante".

Instanța reține că potrivit facturilor fiscale depuse la dosar pârâta datorează reclamantei suma de 138,30 lei, cu titlu de contravaloare a serviciilor de salubrizare furnizate de reclamantă.

Din analiza art. 249 NCPC, care prevede că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, rezultă că reclamantul - creditor care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic ala cesteia, iar pârâtul - debitor care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.

În speță, instanța reține că reclamanta-creditoarea a făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile sus-menționate, iar pârâta nu a făcut dovada executării acestei creanțe.

În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept prezentate, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 138,30 lei cu acest titlu.

Cu privire la capătul de cerere 2 privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, instanța reține că potrivit art. 8 pct. 4 din contract, în cazul neîndeplinirii obligației de plată, de la data scadenței beneficiarul va plăti în afara sumei datorate și majorări de întârziere conform legilor în vigoare.

Față de aspectele învederate anterior instanța reține că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiilor angajării răspunderii civile contractuale.

Față de aceste considerente, instanța reține că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 C.civ, debitorul fiind de drept în întârziere, părțile contractând expres că debitorul va fi în întârziere la momentul scadenței.

În speță, instanța reține că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere pentru sumele datorate de pârât, aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor.

În concluzie, pentru motivele de drept și de fapt expuse, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 18,80 lei cu acest titlu.

În ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 451 C.pr.civ. instanța reține că pârâta este în culpă în ce privește declanșarea prezentului proces și urmează a obliga pe aceasta la plata către reclamantă a sumei de 20 lei cu acest titlu, reprezentând taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta S.C. S. S.A., înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_, cu sediul in Iași, Șoseaua Națională nr. 43, jud. Iași, in contradictoriu cu pârâta M. E. A., CNP_, cu domiciliul in Iași, ., ., etaj 3, apart. 5, jud. Iași.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 138,30 lei, cu titlul de preț neachitat pentru perioada august 2012 – martie 2014 și 18,80 lei reprezentând penalități.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 20 lei, reprezentând cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată in ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2015.

Președinte,Grefier,

I. R. ElenaMatei A. G.

Red. Tehnored. I.R.E.

21.01.2015 / 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 508/2015. Judecătoria IAŞI