Plângere contravenţională. Sentința nr. 1317/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1317/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1317/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1317/2015
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. D. B.
Grefier C. M. R.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent . și pe intimat O. N. PENTRU JOCURI DE N.-DIRECȚIA GENERALĂ DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL, intimat O. N. PENTRU JOCURI DE N.-DIRECȚIA GENERALĂ DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL PRIN SERVICIUL TERITORIAL NORD EST, având ca obiect plângere contraventionala .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică din data de 13.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20.01.20.15, apoi pentru azi. când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata instanta retine urmatoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 05.03.2014, cu nr. mai sus menționat, petenta .. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției ./A nr._ din 14.02.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului O. Național pentru Jocuri de N. - Direcția de Supraveghere și Control, solicitând anularea actului și exonerarea de la plata amenzii aplicate sau, în subisidiar, înlocuirea acesteia cu avertisment.
În motivare, a arătat in esenta ca a fost sanctionata contraventionala intrucat nu a facut cunoscut la loc vizibil, regulamentele de joc, licenta de organizator a jocurilor de noroc si autorizatiile de exploatare a celor 3 aparate de joc contrar prevederilor art.76 alin.1 lit.e din HG nr.870/2009.
Petenta deține la fiecare punct de lucru o mapă care conține copii de pe afișul conținând valoarea mizelor, valoarea impulsului etc. Toate acestea au fost predate angajatului său, tocmai pentru a putea fi înlocuite, imediat ce ar fi fost deteriorate sau distruse, ruperea afișelor fiind o chestiune frecventă la punctele sale de lucru. Acest dosar se găsea la punctul de lucru și la momentul controlului, fiind prezentat agenților.
Conform relatărilor propriului angajat, toate afișele expuse au fost distruse de către un client cu foarte puțin timp înainte de apariția agenților constatatori, nefiind posibilă înlocuirea lor din cauza aglomerației de la punctul de lucru din acele momente.
În subsidiar, măsura avertismentului ar fi suficientă pentru a atinge scopul sancționării.
În drept, a invocat prevederile menționate și altele cu caracter general.
În dovedirea celor arătate, a propus încuviințarea probelor cu înscrisuri și martori.
A anexat actul contestat (filele 9-10), alte inscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la 23.04.2014 (filele 27-35), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, acest act de constatare făcând deplină dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la probă contrară. S-a mai arătat că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și de formă impuse de Ordonanța Guvernului nr.2/2001, nu este afectat de nici o nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
Alaturat au fost depuse inscrisuri (filele 36-48).
Plângerea a fost legal timbrată.
Instanța a încuviințat si ulterior au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimoniala cu martorul S. G. A., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal ./A nr._ din 14.02.2014, agentul intimatului a sancționat petenta cu amendă contravențională în cuantum de 10 000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.76 alin.1 lit.e și sancționata de art.76 alin.2 lit.b din HG 870/2009, retinandu-se ca in urma controlului efectuat la punctul de lucru al petentei situat in ., jud.Iasi, la data de 11.02.2014, s-a constatat ca organizatorul de jocuri de noroc nu respecta dispozitiile art.74 alin.1 lit.l din HG nr.870/2009.
Petenta a semnat procesul-verbal, arătând că nu are de formulat obiecțiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, retinand, de asemenea, si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Conform art.76 alin.1 lit.e "constituie contravenție la regimul exploatării jocurilor de noroc: nerespectarea prevederilor [...] art.74 alin.1 lit.a, i, l[...] iar potrivit art.74 alin.1 lit.l din HG 870/2009, organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, [...] obligația să facă cunoscut în limba română, la loc vizibil, valoarea mizelor, valoarea impulsului, procentul de premiere din totalul rulajului sumelor jucate sau valoarea premiilor pentru acele jocuri de noroc pentru care se prevede un procent minim de câștig din totalul încasărilor, conform prevederilor prezentei hotărâri, regulamentele de joc, precum și licența de organizare a jocurilor de noroc și autorizația/autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc, conform prevederilor prezentei hotărâri.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal ./A nr._ din 14.02.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc si care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezinta o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză instanța retine ca martorul audiat in cauza, este salariatul societatii, in functia de consilier juridic iar la momentul controlului acesta nu a fost de fata la sediul punctului de lucru. In depozitia sa a aratat ca la fiecare punct de lucru exista o mapa cu documentele necesar a fi afisate tocmai pentru a putea fi inlocuite imediat ce ele sunt distruse si desi petenta a mai fost sanctionata anterior pentru fapte similare, acestea nu sunt identice.
Apreciind ca depozitia martorului audiat in cauza nu este de natura a rasturna prezumtia de temeinicie a actului sanctionator, si ca, in acest context, contestatorul nu a făcut în niciun fel dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, instanța retine că procesul-verbal de contraventie a fost în mod temeinic întocmit.
Cât privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată - instanța apreciază că măsura avertismentului nu este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor ce-i revin.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”), precum și de art. 7 alin. 3 în care se învederează că „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.
Cu privire la gradul de pericol social al faptei, instanța reține că acesta este unul semnificativ iar absența unor prejudicii concrete nu poate conduce la o concluzie contrară, pericolul social existând prin însăși fapta săvârșită. Instanța apreciază că sancțiunea avertismentului nu poate răspunde în concret celor două scopuri fundamentale ale oricărei sancțiuni: de represiune și de reeducare.
În consecință, apreciind ca sanctiunea a fost corect individualizata instanța urmează a respinge ca neintemeiata plângerea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plângerea contravențională formulată de petenta .. (cu sediul în Târgu M., ..12/A, ., cu sediul procesual ales la avocat K. E. Etel, în Târgu M., ., jud.M.), impotriva procesului-verbal de contraventie ./A nr._ din 14.02.2014 în contradictoriu cu intimatul O. Național pentru Jocuri de N. - Direcția de Supraveghere și Control.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.
Pronunțată în ședință publică, astazi, 03.02.2015.
Președinte, Grefier,
B. C. D. R. C. M.
Red./teh. CDB
10.06.2015 - 4 ex.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1213/2015.... → |
|---|
