Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 10923/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 02 Octombrie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de petentul N. G. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința publică din data de 25.09.2015, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.12.2014, pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ petentul N. G. a solicitat anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.12.2014 de intimatul I.P.J. Iași.
In motivare petentul a arătat ca la data de 05.12.2014 ora 12,00 circula pe . direcția P. de Piatra – N. si a fost oprit de un echipaj al Politiei Rutiere aducându-i-se la cunoștința ca nu ar fi acordat prioritate unui pieton angajat in traversarea străzii. Susține petentul ca in momentul in care a trecut prin dreptul trecerii de pietoni nu era nici un pieton angajat in traversarea străzii. Mai arata petentul ca deși a dosit sa formuleze obiecțiuni agentul de politie a refuzat consemnarea lor motiv pentru care a refuzat semnarea procesului verbal.
In drept au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, OUG 195/2002.
In dovedirea plângerii formulate petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Ca urmare a comunicării cererii de chemare în judecată, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii. S-a arătat că petentul a fost sancționat, pentru reținerea în sarcina sa a următoarelor pretinse fapte contravenționale: la data de 05.12.2014 a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . mun. Iași dinspre Podul de piatra spre Gara N. iar in dreptul TNT Imobiliare nu a oprit si nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversare regulamentara a străzii prin loc semnalizat cu marcaj si indicator. In plus nu purta centura de siguranța pe durata deplasării si nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege
S-a arătat ca faptele sunt prevăzuta de art. 100 alin. 3 lit. B, art. 108 alin. 1 lit. A pct. 3 si art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002.
În drept au fost invocate prevederile art. 148,205, 315 NCPC, OG 2/2001 OUG 195/2002 și Regulamentul de aplicare al acesteia.
La solicitarea instanței intimata a depus la dosar documentația aferenta procesului verbal (filele 23-25 din dosar).
In cauza a fost încuviințata administrarea probei cu înscrisuri si a probei cu martorul semnatar al procesului verbal, Spoaiala G. R.
Întrucât martorul nu s-a prezentat in vederea audierii, la termenul din data de 04.06.2015 instanța a dispus citarea acestuia cu mandat de aducere.
Mandatul nu a putut fi pus in executare astfel ca instanța a procedat la soluționarea cauzei in acord cu prevederile art. 313 alin. 3 Cod procedura civila.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal CP numărul_ încheiat la data de 05.12.2014, petentul a fost sancționat întrucât pe data de 05.12.2014 ar fi condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe . Podul de Piatra către Gara N. iar la trecerea pentru pietoni marcata si semnalizata corespunzător din dreptul TNT imobiliare nu a oprit si nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a străzii. S-a mai reținut ca petentul nu purta centura de siguranța si nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare si polița de asigurare obligatorie RCA.
S-a reținut ca faptele sunt prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. B, art. 108 alin. 1 lit. A pct. 3 si art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002.
Pentru faptele săvârșite petentului i-a fost aplica sancțiunea amenzii in cuantum de 540 lei si reținerea permisului de conducere in vederea suspendării pe o perioada determinata.
Petentul a semnat procesul verbal la rubrica obiecțiuni fiind cosemnat faptul ca pietonul nu se afla pe banda de circulație a petentului.
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 si 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, instanța retine ca agentul constatator a respectat dispozițiile legale și au întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile normative în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, respectiv completându-se atât numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator cât și numele și prenumele petentului a cărei lipsă atrage sancțiunea nulității absolute .
Petentul a invocat faptul ca procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ar fi lovit de nulitate întrucât agentul constatator a refuzat sa consemneze obiecțiunile sale cu privire la procesul verbal .
Potrivit art.16 alin. 7 din O.G. 2/2001 În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Instanța retine insa ca sancțiunea care intervine in cazul încălcării acestui text de lege nu este cea a nulității absolute ci sancțiunea nulității relative, petentul fiind ținut sa facă dovada unei vătămări care i s-a produs prin încălcarea textului de lege, proba care nu a fost făcuta in cauza.
Acest aspect a fost reținut și de către Înalta Curte de Casație și Justiție care prin decizia nr. XXII din 19.02.2007, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că: „În aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.”
De altfel din analiza cuprinsului procesului verbal instanța retine ca obiecțiunile petentului au fost consemnate.
In ce privește temeinicia procesului verbal, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal.
În acest sens, instanța reține că O.G. nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază, de către instanță, că actul sancționator face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenției nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar . situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Instanța reține că petentului i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil, acordându-i-se posibilitatea de a propune probe.
În speță, petentul nu a dovedit o situație de fapt contară celei reținute prin procesul verbal.
Dimpotrivă, prin plasele foto si înregistrarea video depusa la dosar intimata a dovedit ca . a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a străzii. In plus in ce privește celelalte doua contravenții reținute in sarcina sa petentul nu a contestat prin plângerea formulata săvârșirea acestora.
Analizând sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat, instanța constată că aceasta respecta dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001, conform cărora la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicata sancțiunea amenzii in cuantumul minim prevăzut de lege pentru primele doua fapte reținuta in sarcina sa si sancțiunea avertismentului pentru cea de a treia fapta.
În aceste condiții, ținând cont de faptul că, pe de o parte, petentul nu a făcut contradovadă asupra celor reținute în procesul verbal, iar pe de alta parte, fata de dispozițiile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de către petenta.
Având in vedere si dispozițiile art. 453 Cod procedura civila instanța va lua act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulata de petentul N. G. CNP_, domiciliat in mun. Onești, ., ., jud. Bacău, împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 05.12.2014, plângere formulata in contradictoriu cu intimatul I. de Politie al Județului Iași, cod fiscal_, cu sediul in Iași, .. 6, jud. Iași.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica, azi, 02.10.2015.
Președinte, Pentru grefier aflat in imposibilitate
G.E.de a semna, semnează grefierul sef de secție civilă, L. P. F.
RED./TEHNORED. G.E.
4 EX./05.11.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI | Validare poprire. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
