Plângere contravenţională. Sentința nr. 3866/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3866/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 38690/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 17 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Z. L. F. M.
GREFIER Z. N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3866/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent L. M. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect plângere contravențională .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
I. 1. Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 27.10.2014, cu nr. mai sus menționat, în antet, petentul L. M. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 16.10.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului I.P.J. Iași, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la executarea sancțiunilor aplicate.
În motivare, a arătat următoarele:
Prin actul contestat, s-a reținut în sarcina sa că ar fi condus „autoturismul cu nr._, pe . Podul de Piatră înspre Gara Internațională, iar la trecerea pentru pietoni din zona TNT Imobiliare nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversare de la dreapta la stânga conducătorului auto pe același sens de mers; de asemenea, nu avea asupra sa polița RCA.
Indicarea locului presupusei contravenții „pe . Podul de Piatră înspre Gara Internațională” este una mult prea generală, raportat la dimensiunile topografice ale bulevardului în cauză, neconstituind o adevărată menționare a locului săvârșirii contravenției, în accepțiunea textului legal al art.16 OG 2/2001, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal.
Pietonul nu a fost stânjenit în traversare (abia angajându-se în traversare), el deplasându-se pe banda a III-a de mers, cea de lângă axul drumului, iar pe banda a II-a circulau alte autovehicule, astfel încât nu se poate reține în sarcina sa o neacordare de prioritate în accepțiunea art.6 din OUG 195/2002, iar contravenția nu este realizată sub aspectul elementului material.
În plus, pietonii au prioritate atunci când sunt „angajați” în traversare, conform art.100 alin.3 și art.72 alin.2 din OUG 195/2002.
În ceea ce privește sancționarea nedeținerii asupra sa a poliței RCA, această faptă nu există, deoarece art.101 alin.1 pct.18 face trimitere la art.35 alin.2, care nu face referire la polița de asigurare, chiar dacă este indubitabilă obligația de încheiere a acestei polițe. Niciun alt text de lege nu prevede obligația pentru conducătorului auto de a avea asupra sa polița de asigurare.
În subsidiar, instanța poate înlocui sancțiunea cu avertisment, având în vedere că petentul deține permis din 1975, care nu a fost niciodată suspendat.
În drept, a invocat dispozițiile OUG 195/2002, OG 2/2001.
În dovedirea celor afirmate, a pretins administrarea probei cu înscrisuri, audierea unui martor, și a anexat copii de pe actul contestat și de pe polița de asigurare.
Ulterior, la 18.11.2014, a arătat că înțelege să se folosească de un extras din baza de date CEDAM din care rezultă că autoturismul respectiv avea poliță de asigurare valabilă la acel moment și de o chitanță de plată a primei de asigurare.
2. Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la 14.01.2015 (f.40), prin care a reiterat cele reținute în procesul-verbal, solicitând respingerea plângerii.
A propus administrarea probei cu înscrisuri și a probei video, depunând raportul agentului constatator (f.47), fotografii (f.48) și un CD (f.46) la data de 06.02.2014.
3. Petentul a depus răspuns la întâmpinare la 13.02.2015, prin care a argumentat de ce este admisibilă declarația martorului propus (rudă de gradul II cu petentul).
II. Aspecte procesuale
Cererea a fost legal timbrată.
Prin încheierea de la ultimul termen, au fost încuviințate probele cu înscrisuri, fotografii și cu vizionarea imaginilor stocate pe CD-ul depus la dosar, ultima fiind administrată imediat, în ședință publică.
A fost respinsă ca inutilă proba cu un martor, solicitată de petent, precum și solicitarea de eliberare a unei copii de pe CD-ul depus de intimat.
III. Situația de fapt
Prin procesul-verbal . nr._ din 16.10.2014, agentul intimatului a sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum total de 360 lei, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002, respectiv de art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG 195/2002. Pentru a doua faptă s-a aplicat un avertisment. Totodată, i s-a reținut acestuia permisul de conducere "pentru 30 de zile începând cu 01.11.2014".
La secțiunea privind descrierea faptei, s-a reținut că în data respectivă, la orele 1035, petentul a condus autoturismul marca Skoda O. cu nr._, pe . Podul de Piatră înspre Gara Internațională, iar la trecerea pentru pietoni din zona TNT Imobiliare nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversare de la dreapta la stânga conducătorului auto pe același sens de mers; de asemenea, nu avea asupra sa polița RCA.
Petentul a semnat procesul-verbal care cuprindea mențiunea sa că nu este corect și că va face contestație.
Din imaginile stocate pe CD, se observă cu claritate cum autoturismul petentului (aflat pe banda a doua de circulație) traversează o trecere de pietoni la momentul 10:35:55, fără a acorda prioritate unui pieton care tocmai începuse traversarea. Începând cu momentul 10:36:07, devine vizibil și numărul său de înmatriculare, după activarea funcției „zoom” pe camera agentului de poliție.
În mod evident, pietonul și-a calculat posibilitatea de traversare chiar după autoturismul petentului, el pășind de așa natură încât să poată traversa a doua bandă de circulație imediat după autoturismul marca Skoda O.. Petentul a trecut pe banda a III-a de circulație imediat după trecerea de pietoni. Din imagini, nu rezultă că ar fi existat un autoturism aflat la o distanță mică în spatele său.
Claritatea imaginilor face inutilă administrarea oricăror alte probe, atât sub aspectul reținerii faptei în sine, cât și sub aspectul eventualelor împrejurări relevante pentru individualizarea sancțiunii.
IV. Analiza fondului
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută enumerate de art.17 din O.G. 2/2001 și care ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește argumentele petentului în sensul că indicarea locului presupusei contravenții „pe . Podul de Piatră înspre Gara Internațională” este una mult prea generală, raportat la dimensiunile topografice ale bulevardului în cauză, instanța nu o poate reține deoarece în cuprinsul actului se mai face referire și la „la trecerea pentru pietoni din zona TNT Imobiliare”, ceea ce nu doar restrânge considerabil sfera locurilor în care fapta ar fi fost săvârșită, ci individualizează clar locul efectiv. Faptul că reținerile agenților sunt dublate de imaginile capturate la fața locului nu face decât să confirme faptul că descrierea faptei este suficientă.
Potrivit art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile […] neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
Ținând cont și de art.98 alin.4 lit.b, rezultă că sancțiunea cu amenda a fost legal și corect aplicată. Din chiar textul de sancționare al faptei, rezultă că și sancțiunea complementară se impunea a fi aplicată, aceasta fiind implicit aplicată prin menționarea perioadei de reținere a permisului pe o perioadă de 30 de zile, aceasta fiind măsura tehnico-administrativă aplicată de agenții constatatori cu scopul de suspendare pe această perioadă a dreptului de a conduce al petentului.
Conform art.101 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002, constituie contravenție „nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin.2”.
Conform art.99 alin.2, „amenda contravențională prevăzută la alin.1 se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșeste o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin.1 lit. a”. Potrivit primului alineat al acestui text, faptele respective „constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni”. Aceste două texte trebuie coroborate cu două dintre cele de mai sus.
Este adevărat că art.35 alin.2 din OUG 195/2002 nu face referire la obligația conducătorilor auto de a avea asupra lor polița de asigurare, dar enumerarea respectivă nu este exhaustivă, având în vedere sintagma „precum și alte documente prevăzute de lege”.
Or, art.17 alin.3 din Ordinul 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule prevede că „în cazul controalelor efectuate de autoritățile abilitate, proprietarii sau utilizatorii vehiculelor înmatriculate ori înregistrate, care staționează în mod obișnuit pe teritoriul României, au obligația să prezinte polița de asigurare RCA valabilă sau, în afara teritoriului României, documentul internațional de asigurare”.
În plus, art.48 din legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România prevede că „persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare, precum și să aplice pe parbrizul vehiculului sau în alt loc vizibil din exterior vigneta”.
Ultima teză a acestui text face indubitabilă obligația conducătorilor auto de a deține asupra lor polița de asigurare atunci când se deplasează cu autoturismul, fiind indiferent că practica majorității covârșitoare a acestora nu este în sensul de a aplica vigneta în vreun loc vizibil, ci doar de a o avea în posesie.
În consecință, analiza acestor dispoziții legale contrazice teza avansată de petent, conform căreia nu ar fi obligat să aibă asupra sa polița de asigurare, ci doar să se asigure că a încheiat o astfel de poliță.
Prin urmare, se poate reține că ambele fapte reținute în sarcina petentului au fost corect încadrate în drept și că sancțiunile au fost legal aplicate.
Sub aspectul temeiniciei, s-a reținut deja că petentul nu a acordat prioritate pietonului aflat în traversare pe sensul său de mers.
În ceea ce privește posibilitatea petentului de a opri în condiții de siguranță, acesta este un aspect irelevant, conducătorul auto având obligația să circule de așa manieră încât să poată opri și acorda prioritate pietonilor sau altor vehicule în condiții de siguranță ori de câte ori este necesar. Evident, atenția trebuind să fie mărită în apropierea trecerilor de pietoni, iar conducătorul auto trebuie să se asigure că este pregătit să oprească și să acorde prioritate în funcție de condițiile de trafic de la fața locului, dacă este cazul. Nu poate fi acceptabilă sau justificatoare conduita ce presupune plasarea voluntară într-o postură care prespune periclitarea participanților la trafic în eventualitatea respectării unei reguli de circulație.
În plus, chiar dacă ar fi fost acceptate argumentele petentului, această chestiune invocată de el privind “posibilitatea de a opri în condiții de siguranță” este de cele mai multe ori legată de faptul că imediat în spatele conducătorului auto care o invocă circulă un alt autoturism, astfel încât oprirea bruscă ar putea conduce la o tamponare. Or, după cum s-a reținut, imaginile din speță relevă cu claritate faptul că nu exista posibilitatea producerii unui asemenea accident, autoturismul care circula după petent fiind la o distanță suficient de mare.
De altfel, apărarea inițială a petentului a fost că nu se poate reține în sarcina sa o neacordare de prioritate în accepțiunea art.6 din OUG 195/2002, deoarece pietonul nu a fost stânjenit în traversare. Aceasta nu a mai fost susținută și în faza concluziilor de fond, cel mai probabil deoarece pe baza imaginilor din dosar devenise evident faptul că respectiva apărare era nefondată, fiind infirmată afirmația potrivit căreia el s-ar fi aflat pe banda a III-a de circulație.
Cea de-a doua faptă nici nu a fost negată de petent, care a contestat sancționarea doar sub aspectul legalității, negând prevederea acesteia de legea contravențională.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, aplicarea criteriilor prevăzute de art.21 alin.3 O.G.2/2001 arată că sancțiunea aplicată a fost dozată în mod corect, având în vedere gravitatea faptei, dar și neasumarea săvârșirii acesteia de către petent. Astfel, acesta a insistat în susținerea nevinovăției sale în pofida evidenței imaginilor și a faptului că, din felul cum s-au derulat evenimentele, este extrem de improbabil ca el să nu fi fost conștient că a săvârșit fapta contravențională încă de la acel moment.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul L. M. (având CNP_, domiciliat în B., ..9, jud.B.) în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași (cu sediul în Iași, ..2, jud. Iași).
Cu apel la Tribunalul Iași (care se depune la Judecătoria Iași), în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2015.
Președinte Grefier
Z.L.F.M. N.Z.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./10.06.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3454/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3187/2015.... → |
|---|
