Plângere contravenţională. Sentința nr. 3881/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3881/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 3881/2015
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 17 Martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: I.-C. R.
Grefier: H. M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3881
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul C. C., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 10.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.03.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei D. la data de 27.11.2014, sub nr.de dosar_, petentul C. C. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 17.11.2014 de către intimatul I.P.J. Iași (Poliția mun.Iași – Biroul Rutier), exonerarea de plata amenzii aplicate prin actul sancționator contestat, anularea măsurii reținerii permisului de conducere și a sancțiunii avertismentului.
În motivare, se arată că, la data de 17.11.2014, în jurul orelor 10,05, petentul se deplasa cu autoutilitara marca Dacia L. cu nr.de înmatriculare_ pe . Calea Chișinăului, pe banda a doua, iar la trecerea de pietoni a respectat semnificația culorii verzi a semaforului electric aflat în funcțiune, deoarece timpul arătat pe lampa de culoare verde indica cifra 2, iar autoutilitara sa era deja angajată pe începutul benzilor albe longitudinale și intrând apoi în intersecție, fapt ce poate fi confirmat de cele două persoane aflate în autovehicul. Cu toate acestea, la ieșirea din intersecție a fost oprit de un echipaj de poliție rutieră, iar unul dintre polițiști i-a comunicat, pe un ton arogant, imperativ, nepoliticos și agitat, că a trecut pe culoarea roșie a semaforului. Petentul i-a cerut în mod expres să se întoarcă în vecinătatea semaforului electric, pentru a identifica un martor suplimentar aflat pe trotuar sau printre participanții la trafic ori alte persoane ce au observat situația de fapt, însă agentul intimatului i-a cerut categoric să stea în mașină și să aștepte primirea documentelor aștepte primirea documentelor. Mai mult, deși petentul a solicitat ca, în procesul-verbal, să fie indicat, la rubrica alte mențiuni, faptul că a trecut pe culoarea verde cu 2 secunde mai devreme de expirarea timpului de schimbare a culorii semaforului și că nu a fost lăsat să caute un martor, i s-a refuzat această solicitare pe motiv că nu este spațiu de scris suficient. Prin urmare, obiecțiunile sale nu au fost consemnate în totalitate în procesul-verbal de contravenție, intimatul procedând la întocmirea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de legiuitor.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale cuprinse în OUG nr.195/2002.
În susținere, petentul C. C. a depus, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 17.11.2014 de către agentul constatator al intimatului, dovada . nr._ din data de 17.11.2014 și cartea sa de identitate, solicitând și administrarea probei testimoniale, cu judecarea plângerii și în absența sa.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.
Prin sentința civilă nr.2307 din data de 11.12.2014, Judecătoria D. a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, pe rolul căreia plângerea a fost înregistrată la data de 30.12.2014, sub nr.de dosar_ .
Intimatul I.P.J. Iași a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 27.01.2015, prin compartimentul Registratură, prin care a reiterat temeiurile de fapt si de drept care au dus la sancționarea petentului și a solicitat respingerea plângerii întrucât sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
Intimatul a depus la dosar, în original, raportul întocmit de agentul constatator la data de 28.01.2015.
În temeiul art.223 și art.411 alin.2 teza finală N.C.p.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților intimatului.
La termenul de judecată din data de 10.02.2015, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, pentru ambele părți, precum și audierea martorului B. R.-L., pentru petent, martorul fiind ascultat în ședința publică din data de 10.03.2015.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 17.11.2014 de către intimatul I.P.J. Iași, s-a reținut că, la aceeași dată, orele 10,00, petentul C. C. a condus autoutilitara marca Dacia L. cu nr.de înmatriculare_ pe . mun.Iași spre Calea Chișinăului, iar la semaforul electronic aflat în funcțiune amplasat în dreptul East Seventeen, nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului. Totodată, s-a reținut că petentul nu a respectat regulile privind transportul persoanelor, întrucât pe scaunul din partea dreaptă față se aflau doi pasageri.
În consecință, s-a reținut săvârșirea, de către petent, a contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.d din O.U.G. nr.195/2002, pentru care i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 360 RON (echivalentul a 4 puncte-amendă), precum și sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, iar, pentru cea de-a doua contravenție, reglementată de art.101 alin.1 pct.13 din OUG nr.195/2002, raportat la art.7 alin.3 din OG nr.2/2001s-a dispus aplicarea unui avertisment.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului-verbal, conform art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Față de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent, privind lipsa, în întregime, a obiecțiunilor persoanei sancționate, conform dispozițiilor art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt de natură să atragă această sancțiune, în condițiile în care petentul a avut posibilitatea să combată situația de fapt reținută în actul sancționator prin intermediul plângerii adresate instanței de judecată, în cadrul căreia a invocat apărările pe care le-a considerat de cuviință. Mai mult, petentul nu a făcut proba faptului că anularea procesului-verbal de contravenție este singura modalitate de înlăturare a eventualei vătămări cauzate.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, din analiza probelor administrate în cauză, în special a declarației martorului B. R.-L., declarație ce contrazice raportul agentului de poliție, întocmit la data de 28.01.2015, instanța apreciază că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției constând în nerespectarea culorii roșii a semaforului. Astfel, martorul Bezerzian, aflat în autoutilitara petentului, pe locul din dreapta față, la momentul incidentului, a declarat, sub prestare de jurământ, că petentul nu a trecut pe culoarea roșie a semaforului, ci a respectat culoarea verde, fiind foarte sigur cu privire la ceea ce a observat. În aceste condiții, raportul agentului de poliție, singurul înscris probatoriu depus de intimat, se află sub semnul îndoielii în ceea ce privește veridicitatea aspectelor relatate în susținerea procesului-verbal pe care l-a întocmit, referitoare la nerespectarea semnificației culorii semaforului electric aflat în funcțiune.
Instanța reține și faptul că O.G.nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază că actul sancționator face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Mai mult, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 din Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (a se vedea Cauza N. G. împotriva României - Hotărârea din data de 03 aprilie 2012), însă, prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Cauza Janosevic împotriva Suediei – Hotărârea din data de 23 iulie 2002), fiind necesar ca aceste prezumții să se încadreze în niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Cauza N. G.).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 din Convenție, deoarece autorului contravenției i se asigură, fără nici o îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, iar, într-o astfel de situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate, fără ca aceasta să însemne răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Instanța observă că petentului i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil, prin administrarea probei testimoniale și înscrisului depus chiar de intimat (raportul agentului constatator) rezultând o altă situație de fapt decât cea menționată în actul sancționator în discuție, în ceea ce privește prima din cele două contravenții pentru care a fost sancționat la data de 17.11.2014.
Cu privire la cea de-a doua contravenție, constând în nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor, instanța apreciază, însă, că agentul de poliție, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a sesizat în mod corect încălcarea, de către petent, a acestor norme, însăși persoana sancționată recunoscând faptul că, în certificatul de înmatriculare al autoutilitarei pe care o conducea, se menționează vehiculul era prevăzut prin construcție să transporte conducătorul auto și un singur pasager. În aceste condiții, faptul că, în concret, autoutilitara permitea transportul a doi pasageri nu are relevanță sub aspectul sancționării contravenționale. Mai mult, instanța observă că avertismentul aplicat pentru această faptă respectă dispozițiile art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al contravenției.
Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va admite în parte plângerea formulată și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/17.11.2014 în ceea ce privește contravenția prevăzută de art.100 alin.3 lit.d din O.U.G.nr.195/2002, cu exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 RON (echivalentul a 4 puncte-amendă) și de aplicarea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Nu în ultimul rând, față de dispozițiile art.451-453 N.C.p.civ. și de principiul disponibilității, instanța va lua act că nu au fost solicitate, de către părți, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul C. C., C.N.P._, cu domiciliul în D., .. 14 BIS, Județul B. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în Iași, .. 2, Județul Iași și împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 17.11.2014.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/17.11.2014 în ceea ce privește contravenția prevăzută de art.100 alin.3 lit.d din O.U.G.nr.195/2002.
Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 RON (echivalentul a 4 puncte-amendă) și de aplicarea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.d din O.U.G.nr.195/2002.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/17.11.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată astăzi, 17.03.2015, iar soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier,
I.C.R. M.H.
Red./Tehnored.I.C.R./M.H.
4 ex./15.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4071/2015.... | Întoarcere executare. Sentința nr. 3882/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
