Plângere contravenţională. Sentința nr. 5189/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5189/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 29697/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5189/2015
Ședința publică de la 16 Aprilie 2015
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de petentul D. G. în contradictoriu cu intimatul I. Iași - Poliția Municipiului Iași - Secția 2 Poliție, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015, susținerile apărătorului ales al petentului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13.08.2014, pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ petentul D. G. a solicitat anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.08.2014 de intimatul I.P.J. Iași.
A solicitat petentul in principal anularea procesului verbal sau in subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
In motivare petentul a arătat ca in data de 05.08.2014 circula pe . . intersecția situata langa Școala P. P. a fost oprit de un echipaj de politie motivat de împrejurarea ca ar fi circulat pe contrasens .
Arata petentul ca a încercat sa explice agenților de politie ca . este una cu sens unic, întrucât la intrarea pe acesta . indicator in acest sens. Agenții de politie i-au adus la cunoștința ca pe o porțiune de aproximativ 50 m. înainte de intersecția cu . . pe ambele sensuri de mers chiar daca nu exista nici un indicator care sa semnalizeze acest lucru.
Arata petentul in continuare ca a încercat sa explice agentului constatator ca nu poate fi reținuta săvârșirea unei contravenții in sarcina sa in condițiile in care singurul indicator din zona era cel care semnaliza faptul ca . era una cu sens unic. A mai arătat petentul ca in situația in care totuși circulația se desfășura pe ambele sensuri pe o anumita porțiune, atunci cei care au săvârșit o contravenție erau conducătorii auto care erau parcați pe partea dreapta a străzii blocând sensul de mers, in condițiile in care in zona oprirea este interzisa, astfel ca agenții de politie trebuiau sa ia masuri in acest sens.
Susține petentul ca a învederat aceste aspecte agentului constatator care s-a enervat si i-a adus la cunoștința ca va fi sancționat si întrucât nu ar fi purtat centura de siguranța, deși anterior opririi purta centura si pentru ca nu ar fi avut asupra sa permisul de conducere si actele mașinii.
In aceste condiții a refuzat semnarea procesului verbal si s-a adresat si unui cotidian local pentru a reclama abuzurile Politiei Rutiere.
La trei zile de la publicarea unui articol in ziar in legătura cu situația din zona, la capătul străzii T. C. înainte de intersecția cu . un indicator ce dirijează circulația pe ambele sensuri de mers.
In continuare petentul a arătat ca procesul verbal este lovit de nulitate, nefiind respectate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. 2/2001 întrucât fapta nu a fost descrisa in mod corespunzător, cu arătarea tuturor împrejurărilor ce puteau servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea pagubelor, fapta fiind descrisa in mod sumar si neclar.
Susține petentul ca in cazul sau nu poate fi reținuta vinovăția in săvârșirea contravenției .
In plus nu s-a făcut corect individualizarea sancțiunii, aplicarea amenzii fata de situația de fapt descrisa in cuprinsul plângerii apărând ca fiind excesiva.
In consecința petentul a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulata.
In drept ai fost invocate dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
În dovedirea plângerii petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, planșe foto si înregistrarea video.
Ca urmare a comunicării cererii de chemare în judecată, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii. S-a arătat că petentul a fost sancționat, pentru reținerea în sarcina sa a următoarelor pretinse fapte contravenționale: la data de 05.08.2014 a condus auto Toyota cu nr. de înmatriculare_ pe . sensul opus de mers dinspre . .. Iași. De asemenea nu purta centura de siguranța pe timpul deplasării si nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege.
S-a arătat ca faptele sunt prevăzuta de art. 101 alin. 3 lit. d si art. 101 alin. 1 pct. 18 si art. 108 alin. 1 lit. A pct. 3 din O.U.G. 195/2002.
În drept au fost invocate prevederile art. 148,205, 315 NCPC, OG 2/2001 OUG 195/2002 și Regulamentul de aplicare al acesteia.
La solicitarea instanței intimata a depus la dosar documentația aferenta procesului verbal – respectiv raportul agentului constatator – fila 33 din dosar.
In cauza a fost încuviințata administrarea probei cu înscrisuri si a probei cu martorul semnatar al procesului verbal – D. G. Amiel.
Întrucât martorul nu s-a prezentat deși a fost citata cu mandat de aducere pentru termenul de judecata din data de 09.04.2015 instanța a procedat la soluționarea cauzei având in vedere si dispozițiile art. 313 Cod procedura civila.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal CP numărul_, încheiat la data de 05.08.2014, petentul a fost sancționat întrucât pe data de 05.08. 2014 ar fi condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe . sensul opus de circulație dinspre . . nu purta centura de siguranța si nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege. S-a reținut ca faptele sunt prevăzute de art. 101 alin. 3 lit. D, art. 108 alin. 2 lit. A pct. 3 si art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002.
Pentru faptele săvârșite petentului i-a fost aplica sancțiunea amenzii in cuantum de 1.260 lei menționându-se in procesul verbal ca nu s-a putut proceda la reținerea permisului de conducere in vederea suspendării întrucât petentul nu avea asupra sa acest document.
Petentul a refuzat semnarea procesului verbal.
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 si 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, instanța retine ca agentul constatator a respectat dispozițiile legale și au întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile normative în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, respectiv completându-se atât numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator cât și numele și prenumele petentului a cărei lipsă atrage sancțiunea nulității absolute .
Instanța nu poate retine susținerea petentului in sensul ca procesul verbal ar fi lovit de sancțiunea nulității întrucât fapta nu ar fi fost descrisa in mod corespunzător.
Astfel, instanța retine ca agentul constatator a descris in mod adecvat cele trei fapte reținute in sarcina petentului, mențiunile cuprinse in procesul verbal permițând instanței sa analizeze problemele legate de circumstanțele in care au fost săvârșite faptele si sancțiunea aplicata.
In ce privește temeinicia procesului verbal, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal.
În acest sens, instanța reține că O.G. nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază, de către instanță, că actul sancționator face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenției nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar . situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Instanța reține că petentului i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil, acordându-i-se posibilitatea de a propune probe.
În speță, petentul nu a dovedit o situație de fapt contară celei reținute prin procesul verbal.
Dimpotrivă, din chiar planșele foto si înregistrarea video depuse de petent la dosar rezulta savarsirea de către acesta a primei contravenției reținute in sarcina sa.
Astfel, este adevărat la intrarea pe . intersecția cu . montat indicatorul care arata ca . sens unic. Pe de alta parte din planșa foto depusa la fila 16 din dosar rezulta ca . intersectează cu o alta ., pe sensul de deplasare dinspre .. T. C. fiind montat indicatorul cu semnificația accesul interzis.
Or chiar daca la aceasta intersecție nu era montat, in ziua in care petentul a fost sancționat, un indicator care sa semnalizeze faptul ca din acel loc circulația se desfășoară pe ambele sensuri, aceasta nu înseamnă ca de la acea intersecție . una cu sens unic.
Relevante in acesta privința dispozițiile art. 66 alin. 6 din H.G. 1361/2006, dispoziții conform cărora: Semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restricție începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersecția cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricție sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunță ., semnificația lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieșire din localitate", cu excepția locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Or petentul căruia ii revenea obligația de a cunoaște toate dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice trebuia sa cunoască si faptul ca semnificația indicatorului ce anunța un sector de drum cu sens unic a încetat la prima intersecție, chiar daca in acea intersecție nu era montat un indicator din care sa rezulte ca circulația se desfășura din acel loc pe ambele sensuri de mers.
Faptul ca pe acel sector de drum circulația se realizează pe ambele sensuri rezulta si din planșa foto depusa la fila 15 dosar din care se observa împrejurarea ca sensurile de mers sunt separate de marcaj longitudinal continuu.
Nu pot fi primite nici susținerile petentului in sensul ca a fost nevoit sa circule pe sensul opus de mers întrucât pe banda pe care ar fi trebuit sa circule erau oprite mașini, petentul neadministrând in cauza nicio proba in acest sens. De altfel, din raportul agentului constatator depus la fila 33 din dosar rezulta ca pe banda pe care petentul ar fi trebuit sa se încadreze in mod legal era oprita o mașina la culoarea roșie a semaforului.
In ce privește celelalte fapte reținute in sarcina petentului instanța retine ca in cauza petentul nu a administrat nicio proba din care sa rezulte ca nu a săvârșit faptele reținute prin procesul verbal.
Analizând sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat, instanța constată că aceasta respecta dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001, conform cărora la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicata sancțiunea amenzii in cuantumul minim prevăzut de lege pentru faptele reținute in sarcina sa.
În aceste condiții, ținând cont de faptul că, pe de o parte, petentul nu a făcut contradovadă asupra celor reținute în procesul verbal, iar pe de alta parte, fata de dispozițiile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de către petenta.
Având in vedere si dispozițiile art. 453 Cod procedura civila instanța va lua act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulata de petentul D. G., CNP_, domiciliat in Iași, ., ., . ales pentru comunicarea actelor de procedura in Iași, ., .. 2, jud. Iași, împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 05.08.2014, plângere formulata in contradictoriu cu intimatul I. de Politie Județean Iași, cod fiscal_, cu sediul in Iași, .. 6, jud. Iași.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica, azi, 16.04.2015.
Președinte, Grefier,
G.E. P.M.
RED./TEHNORED. G.E.
5 EX./15.06.2015
| ← Autorizarea executării obligaţiei de a face (art. 580 ind.2... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5197/2015.... → |
|---|
