Plângere contravenţională. Sentința nr. 6092/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6092/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 6092/2015
Dosar nr._ Cod operator: 3171
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător: B. E. B.
Grefier: O. A. D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6092
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent H. R. P. în contradictoriu cu intimata I. Iași având ca obiect „plângere contravențională”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 27.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.05.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din data de 23.01.2015, petentul H. R. P. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._ /16.01.2015 întocmit de I.P.J. Iași, solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că nu este adevărat că nu a acordat prioritate la trecerea de pietoni. Astfel, acesta a arătat că, după ce s-a pus în mișcare de la trecerea semaforizată, la următoarea trecere de pietoni nesemaforizată circula regulamentar cu viteza de 30km/h, pe banda a 3-a, iar în la momentul la care a ajuns în dreptul trecerii de pietoni nu era angajat în traversare nici un pieton. A mai învederat că în ultimii 9 ani nu a fost niciodată sancționat contravențional..
Cererea nu a fost motivată în drept.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei (chitanță fila 09).
Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură la data de 04.02.2015 (fila 16), intimatul I.P.J. Iași a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, cu motivarea că situația de fapt a fost corect reținută de agentul constatator, iar sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
În drept, au fost invocate disp. OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002.
În cauză, a fost administrată, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri, fiind depuse în copie: proces-verbal de contravenție . nr._/16.01.2015; act de identitate, dovada . nr._, raport agent constatator din 09.02.2015, planșe foto și cu proba cu înregistrare CD.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 16.01.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul I.P.J. Iași, procesul-verbal . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă totală în cuantum de 585 lei și suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile pentru faptele prevăzute și sancționate de art.99 alin.1 pct.6, art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002.
S-a reținut că la data menționată, orele 15.08, petentul a condus autoturismul cu nr._, pe bld. N. I. din mun. Iașidinspre Podul de Piatră către Gara N., iar la trecerea pentru pietoni din dreptul TNT Imobiliare nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere la doi pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj și indicator, aflat pe sensul de deplasare al petentului. De asemenea, s-a reținut că plăcuțele de înmatriculare erau acoperite de noroi, nefiind vizibile în totalitate.
Persoana sancționată a semnat procesul-verbal, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat: „Consider că sunt nevinovat”.
În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
I. Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, referitoare la modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce pot fi constatate din oficiu.
II. În ceea ce privește temeinicia, actul de sancționare a stabilit în mod corect și complet situația de fapt, fiind întocmit prin constatarea nemijlocită a faptei de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale, așa cum rezultă din raportul din 09.02.2015 (fila 20).
Or, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului, procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de autenticitate și veridicitate și are forță probantă prin el însuși, cât timp petentul nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Această concluzie nu contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului conform căreia răspunderea contravențională constituie o „acuzație în materie penală” ce atrage aplicabilitatea prezumției de nevinovăție întrucât prezumția prevăzută de art.6 para.2 din Convenție nu are caracter absolut, procesului-verbal de contravenție putându-i-se recunoaște, la rândul său, în dreptul intern, prezumții (de legalitate și temeinicie), dacă îi sunt acordate contravenientului garanții suficiente pentru respectarea dreptului la apărare.
În dreptul nostru, aceste garanții sunt recunoscute și acordate prin reglementarea dreptului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție conform art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001 și prin posibilitatea de a proba contra împrejurărilor constatate.
Pe de altă parte, în jurisprudența sa în materie contravențională, Curtea Europeană nu a statuat că procesul-verbal de constatare a contravenției ar fi lipsit de orice putere probatorie sau că organele administrative ar avea obligația ca pe lângă constatările personale, să prezinte și alte probe din care să rezulte vinovăția persoanei.
În cauză, petentul a invocat o altă situație de fapt (respectiv că nu era nici un pieton angajat în traversare în momentul în care a trecut de trecerea de pietoni), însă nu a făcut nicio probă contrară celor reținute, deși a avut această posibilitate prin audierea unor martori. Totodată, aspectul învederat de către petent cu privire inexistența vreunui pieton pe trecerea de pietoni este contrazis de probele administrate în cauză. Astfel, atât din planșele foto, cât și din vizionarea CD-ului depus la dosar de intimat, se observă că petentul, ce se deplasa cu autoturismul pe banda a treia de circulație, nu a acordat prioritate de trecere celor doi pietoni angajați în traversare pe sensul său de mers, pietoni ce se aflau pe banda de lângă marginea drumului, pe banda a doua de circulație fiind deja oprită o mașină pentru a le acorda acestora prioritate.
Cu privire la cealaltă contravenție reținută în sarcina petentului, respectiv faptul că avea plăcuțele de înmatriculare acoperite cu noroi, numerele nefiind vizibile în totalitate, instanța reține că petentul nu a formulat nicio apărare cu privire la aceasta, nici în cadrul obiecțiunilor consemnate în procesul-verbal și nici în cadrul prezentei plângeri contravenționale. Având în vedere că faptele au fost constatate nemijlocit de către agentul de poliție, procesul-verbal de contravenție beneficiind în acest caz de prezumția de autenticitate și veridicitate, precum și faptul că din înregistrarea CD și planșele foto aflate la dosar putându-se observa că plăcuțele de înmatriculare ale autoturismului erau murdare, instanța reține că petentul a săvârșit și această contravenție.
În raport de cele expuse, instanța concluzionează că nu a fost răsturnată, prin proba contrară, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, iar apărările invocate de contestator nu au fost dovedite.
Având în vedere dispozițiile art.135 lit.h din H.G. nr.1391/2006 „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului” și ale art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002 „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”, precum și dispozițiile art.99 alin.1 pct.16 din O.U.G. nr.195/2002 „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: 16. conducerea unui vehicul ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zăpada de natura a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare”, sunt întrunite elementele constitutive ale contravențiilor pentru care a fost sancționat petentul.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că aceasta a fost individualizată în mod corect conform art.10 din OG nr.2/2001 „Dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă, sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității”. Astfel, agentul constatator a aplicat sancțiuni pentru fiecare din cele două contravenții reținute în sarcina petentului, după cum urmează: 390 lei pentru contravenția prev. de art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002; și 195 lei pentru cea prev. de art.99 alin.1 pct.16 din același act normativ, aplicând în total amenda în cuantum de 585 lei.
Sub acest aspect, în raport de prevederile art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că pentru contravenția prevăzută de art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002 sancțiunile (principale și complementară) au fost aplicate în mod corespunzător de organele de poliție rutieră, fapta petentului având un grad de pericol social ridicat ce nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.
În ceea ce privește însă sancțiunea de 195 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. art.99 alin.1 pct.16 din OUG nr.195/2002, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Mai mult de atât, orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
Raportat la operațiunea de individualizare judiciară a sancțiunii aplicate, instanța reține că obiectul oricărei plângeri contravenționale este reprezentat de verificarea îndeplinirii condițiilor de antrenare a acestui tip particular de răspundere, cu posibilitatea aprecierii pericolului social concret și a tuturor împrejurărilor de săvârșire a faptei.
Cu toate acestea, apreciind, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată petentului pentru contravenția prev. de art. art.99 alin.1 pct.16 din OUG nr.195/2002, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a-i atrage atenția asupra obligațiilor ce-i revin în calitate de conducător auto.
Astfel, în sensul necesității individualizării sancțiunii amenzii de 195 lei, instanța reține faptul că, deși petentul avea la autoturism plăcuțele murdare, acest fapt nu îi poate fi imputat în totalitate având în vedere că drumul nu era curățat, pe carosabil aflându-se zăpadă topită.
Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a faptei dar și de atitudinea petentului cu privire la aceasta a doua contravenție, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.
Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentului, căreia într-adevăr i-a conferit relevanță Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în materie contravențională, prin oferirea posibilității fiecărei părți implicate în a-și dovedi susținerile și, ținând seama că prin procesul-verbal de contravenție acestuia i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 195 de lei pentru contravenția prevăzută de art. art.99 alin.1 pct.16 din OUG nr.195/2002, dar având în vedere cele anterior menționate, instanța în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 va admite în parte plângerea petentului Hostia R. P. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 16.01.2015, urmând a dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii de 195 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art.99 alin.1 pct.16 din OUG nr.195/2002 cu sancțiunea avertismentului, urmând să mențină restul dispozițiilor procesului-verbal menționat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul H. R. P. (C.N.P._), cu domiciliul în Iași, ., Nr. 23, în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI (C.U.I._), cu sediul în Iași, .. 6, Jud. Iași.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 195 aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 16.01.2015 pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.99 alin.1 pct.16 din OUG nr.195/2002 cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 04.05.2015.
Președinte, Grefier,
B. E. B. O. A. D.
Red./Tehnored./B.E.B./O.A.D/4 ex./04.06.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6077/2015. Judecătoria IAŞI | Dizolvare persoana juridică. Hotărâre din 08-06-2015,... → |
|---|
