Plângere contravenţională. Sentința nr. 8545/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8545/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 15954/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8545
Ședința publică din 25 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta ., în contradictoriu cu intimatul I.T. M. IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reprezentanții legali ai părților.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 28.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2015, ulterior pentru data de 25.06.2015 când,
INSTANȚA,
Față d e plângerea înregistrată cu nr._ la data de 08.05. 2014, formulată de petenta . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat de intimatul I. TERITORIAL DE munca IAȘI la data de 25.04.2014.
În susținerea plângerii sale, petenta arată că, prin procesul-verbal contestat, societatea a fost sancționată cu amendă în cuantum de 30.000 lei conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 și art. 260 alin. 1 lit. j Legea 53/2003.
În fapt, s-a reținut că la data de 02.04.2014, ora 09.40, a primit la muncă pe numiții L. I., R. V. și Vintu I., fără încheierea unui contract individual de muncă, persoanele fiind identificate în timp ce prestau activitate la punctul de lucru al unității, situat în P. și efectuau activități de construcții.
S-a mai reținut că angajatoarea . P. nu respecta prev. art. 137 alin. 1 Legea 53/2003 referitoare la acordarea a două zile consecutive repaus săptămânal salariatei G. E. D..
În drept, s-a reținut încălcarea prev. art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 și art. 137 alin. 1 din Legea 53/2003.
Pentru prima faptă prev. de art. 16 alin. 1 s-a aplicat o amendă de 30.000 lei conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003,iar pentru cea de a doua faptă prevăzută de art. 137 alin. 1 s-a aplicat avertisment conform OUG 2/2001.
Prin procesul-verbal de control nr. 6583/25.04.2014 și Anexa nr. 2 procesul-verbal de control s-au dispus un număr de 8 măsuri, printre care și aceea de a încheia contracte individuale de muncă pentru numiții L. I., R. V. și Vintu I. precum și acordarea a două zile libere repaus săptămânal salariatei G. E. D..
Pentru toate cele 8 măsuri s-au fixat termene de realizare cu obligarea de a se depune la I. Teritorial de Muncă Iași acte doveditoare în acest sens.
Cu privire la cele constatate de agentul constatator, petenta contestă doar cuantumul amenzii aplicate.
. P. are ca obiect principal de activitate lucrări în agricultură.
Este adevărat că în actul constitutiv și în statut sunt înscrise și activități de construcții, însă la data controlului 02.04.2014, această activitate de construcții nu era autorizată la Registrul Comerțului deoarece societatea nu desfășoară asemenea activități.
Societatea are ca punct de lucru un magazin alimentar în . de regulă produse agricole obținute din activitatea principală.
La data efectuării controlului, cele trei persoane, respectiv L. I., R. V. și Vintu I. au fost găsite în timp ce amenajau niște umbrele și montau niște pavele pe terasa magazinului alimentar. Cele trei persoane s-au oferit întâmplător să execute acea lucrare care necesită o perioadă scurtă de timp. Acesta a fost motivul neîncheierii contractelor individuale de muncă. Cu toate acestea, societatea s-a conformat măsurii dispuse de agentul constatator și a încheiat pentru cei trei contracte individuale de muncă, care au fost transmise și înregistrate la I.T.M. Iași. La fel s-a procedat și cu celelalte măsuri dispuse de agentul constatator, în sensul că au fost executate și raportate la timpul stabilit.
Reclamanta petentă consideră că sancțiunea amenzii în cuantum de 30.000 lei este foarte mare și disproporționată în raport cu fapta comisă, împrejurările în care a fost comisă, dar și pericolul social.
Petenta a anexat la plângere copia și originalul procesului-verbal de contravenție și dovada achitării taxei de timbru legale de 20 de lei .
Intimatul depune întâmpinare arătând că, fapta prevăzută la pct. 1 săvârșită de reclamantă și pentru care a fost sancționată a constat în:
¸¸Angajatoarea . P. a primit la muncă pe numiții L. I., R. V. și Vantu I. fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 (1) din Legea nr. 53/2003 cu modificările ulterioare. Persoanele au fost identificate în data de 02.06.2014, ora 09,40, în timp ce prestau activitate la punctul de lucru, punct de lucru situat în P. și efectuau activitate de construcții" încălcându-se prevederile art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003.
Art. 260 – (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:
¸¸e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificată."
Procesul-verbal de sancțiune încheiat în mod corect de către inspectoratul de muncă, înscris ce dovedește corectitudinea manifestată de instituția intimată prin reprezentanții săi, atât în momentul controlului, al aplicării sancțiunii contravenționale, cât și la îndeplinirea procedurii dispuse de legiuitor în O.G. 2/2001.
Intimatul a anexat înscrisuri care demonstrează că în momentul controlului nu era semnat contractul individual de muncă.
Constatarea a fost făcută în mod nemijlocit.
Intimatul învederează instanței faptul că declarația luată lucrătorului în 02.04.2014, nemijlocit, este foarte precisă: ¸¸Prestez activitate în meseria de muncitor construcții de la data de 19.03.2014 la S.C. Euro Global I. SRL" . ¸¸Nu am semnat contract de muncă." Timp de muncă, program de muncă, colegi de muncă."
Intenția legiuitorului la elaborarea Codului Muncii a fost tocmai eliminarea acestor ¸inovații" practicate de angajatori. Și acești oameni trebuie să se bucure de protecția socială conferită de normele Codului Muncii.
Declarația a fost dată pe propria răspundere, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 Cod penal, cu privire la falsul în declarații.
Angajatoarea recunoaște că acest contract nu fusese semnat la data controlului confirmând cele reținute de agentul constatator.
Contractul de muncă nu exista la data controlului, acest aspect fiind confirmat de ambele părți ale raportului de muncă. Acest aspect a fost confirmat atât de lucrător cât și de angajatorul reclamant în prezenta cauză și confirmă informațiile din baza sa de date.
Fapta săvârșită a fost individualizată în mod corect, conform normei legale, de către inspectorul ce a dispus amenda contravențională.
În cauza fost administrata proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori.
Analizând actele dosarului, instanța reține în fapt că, prin procesul - verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimatul I. Teritorial de Munca Iași la data de 25.04.2014, petenta a fost sancționată contravențional în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din legea 53/ 2003 pentru primirea la muncă a trei persoane fără a încheia contracte individuale de muncă.
Inițial intimatul a încheiat procesul-verbal e control nr. 6583/ 25.04.2014 fila 30 dosar, fiind acordat petentei un termen până la data de 09.05.2014 pentru remedierea deficientelor constatate, respectiv încheiere de contracte de muncă și înregistrarea acestora la ITM Iași.
Cu aceiași ocazie, instanța a găsit la munca trei persoane care au declarat că lucrează fără contract de muncă.
La aceiași dată petenta a fost sancționată contravențional cu suma de 30 000 de lei.
Instanța procedând la audierea persoanelor găsite la muncă fără ca petenta să le întocmească contract individual de muncă, a constatat că acestea continuă să lucreze la încheindu-li-se un contract pe o perioadă determinată, contract ce nu mai era în vigoare la data audierii martorilor, în condițiile în care acestea continuau să lucreze la pententă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, reținând, de asemenea, si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional
În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății contestatorul nu a făcut în niciun fel dovada situației de fapt pe care o invoca, deși, potrivit art. 249 C. pr civ., lui îi revenea această probă, instanța consideră că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția temeinicie instituită în favoarea sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea înregistrata cu nr._ la data de 08.05.2014 formulata de petenta ., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_, cu sediul în ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimatul I. TERITORIAL DE MUNCA IASI, cu sediul în mun. Iași, ., nr. 31, jud. Iași, la data de 25.04.2014.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusa la Judecătoria Iași.
Pronunțată azi, 25.06.2015 în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Aflat în C.O. – semnează,
Grefier-șef Secție Civilă,
Red.C.C./Teh.C.C.+U.E.
4 ex./08.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8137/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8548/2015.... → |
|---|
