Plângere contravenţională. Sentința nr. 9421/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9421/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 9421/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 9421/2015
Ședința publică de la 15 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent T. I. în contradictoriu cu intimat I. IAȘI - S.P.R., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 01.07.2015, ulterior pentru 08.07.2015 și pentru astăzi 15.07.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale, reține:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 25.07.2014 petentul T. I. a contestat în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI procesul-verbal contravențional . nr._/14.07.2014.
În motivare petentul a arătat că a fost oprit în localitatea Poieni de un echipaj mixt de poliție, format dintr-un polițist de frontieră și un polițist rutier.
Susține petentul că, în timp de polițistul rutier a mers cu documetele la autospeciala poliție, polițistul de frontieră i-a cerut lui și celorlalți ocupanți ai autoturismului să coboare din mașină pentru control, iar ei s-au conformat și au coborât.
După ceva timp, la autoturism s-a prezenta polițistul rutier care i-a comunicat că a fost surprins circulând cu viteza de 82 km/h, motiv pentru care îl va sancționa contravențional, moment în care petentul a solicitat să i se prezinte probe în acest sens, întrucât el circula cu viteza legală.
Din cauza acestor discuții, polițistul rutier s-a enervat și l-a sancționat contravențional pentru nerespectarea indicațiilor polițistului rutier și pentru depășirea limitei de viteză.
Petentul afirmă că a explicat polițistului rutier faptul că agentul poliției de frontieră i-a solicitat să coboare din autoturism și că, în aceste condiții nu poate fi vorba despre nerespectarea indicațiilor polițistului rutier și i-a solicitat să consemneze aceste obiecțiuni la rubrica destinată mențiunilor contravenientului.
Întrucât polițistul rutier nu a consemnat obiecțiunile sale, petentul a refuzat să semneze procesul-verbal. Mai mult, agentul poliției rutiere a consemnat mincinos faptul că de față nu se afla niciun martor, deși petentul se afla în autoturism cu soția sa, două surori și un prieten.
Petentul invocă faptul că agentul de poliție rutieră a manifestat rea-intenție atunci când l-a sancționat.
Se mai susține și faptul că procesul-verbal contestat este incomplet, deoarece nu cuprinde:
- . numărul aparatului de măsurare a vitezei;
- nu este prevăzut că aparatul este prevăzut cu funcție de autotestare;
- nu s-a menționat că aparatul a fost testat metrologic;
- nu s-a menționat că măsurarea a fost efectuată de un operator atestat;
Petentul se mai apără invocând faptul că vinovăția sa sub forma intenției nu există.
De asmenea, contravenientul susține că sancțiunile aplicate sunt excesive.
În drept au fost invocate prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001.
La dosarul cauzei petentul a depus înscrisuri.
În probațiune, a fost solicitată administrarea probelor cu înscrisuri și cu declarația martorului M. D. – I..
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale.
În argumentare, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3, art. 101 alin. (1) pct. 18 și art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 14.07.2014 a condus auto marca VOLVO, cu numărul de înmatriculare_, pe DN 24, în localitatea Poieni, pe direcția Iași – V. și a fost înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 82 km/h, pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h. De asemenea, nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege și nu a respectat indicațiile polițistului rutier.
Ulterior, intimatul a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică a cinemometrului, atestatul operatorului radar, CD cu înregistrarea video a pretinsei contravenții, planșe foto și raportul agentului constatator.
Legal citat cu duplicatul întâmpinării, petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care răspuns argumentat apărărilor invocate de intimat.
Instanța a încuviințat și administrat probele cu înscrisuri, planșe foto și cu înregistrarea video.
Deși instnața a încuviințat și proba cu declarația martorului propus de petent, în urma emiterii mandatului de aducere a constatat imposibilitatea, din motive obiective și neimputabile instanței, îndeplinirii mandatului de aducere și, în consecință, imposibilitatea audierii martorului propus de petent.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
Prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3, art. 101 alin. (1) pct. 18 și art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 14.07.2014 a condus auto marca VOLVO, cu numărul de înmatriculare_, pe DN 24, în localitatea Poieni, pe direcția Iași – V. și a fost înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 82 km/h, pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h. De asemenea, nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege și nu a respectat indicațiile polițistului rutier.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută și expresă ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește cauzele de nulitate virtuală, condiționată, instanța reține faptul că petentul a invocat o . deficiențe în ceea ce privește redactarea procesului-verbal, deficiențe care, în opinia lui, atrag sancțiunea nulității.
În ceea ce privește sancțiunea care intervine pentru neidicarea în cuprinsul procesului-verbal a elementeleor indicate de petent în cadrul plângerii contravenționale, aceasta nu poate fi decât nulitatea relativă, ceea ce înseamnă că petentului îi revenea obligația să invoce și să dovedească vătămarea produsă, precum și faptul că această vătămare nu poate fi înmlăturată decât prin anularea actului sancționator.
Nu numai că petentul nu a indicat vătămarea produsă, dar, mai mult decât atât, instanța reține că intimatul a depus pe parcursul procedurii dovada faptului că fapta contravențională privind regimul vitezei legale a fost constatată cu un cinemometru verificat metrologic și utilizat de un operator radar atestat.
În ceea ce privește celelalte deficiențe indicate de petent în cuprinsul plângerii, instanța reține că acesta nu a invocat și nici nu a dovedit vătămarea produsă, motiv petru care vor fi înlăturate criticile acestuia.
În ceea ce privește realitatea faptelor reținute în sarcina petentului, instanța apreciază că intimatul prin depunerea la dosarul cauzei a înregistrării video și a planșelor foto relevante a dovedit dincolo de orice dubiu împrejurarea că petentul a săvârșit contravenția prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3 din OUG nr. 105/2002.
Astfel, contravențiile au fost constatate cu un cinemometru verificat metrologic (f. 26) și utilizat de un operator atestat (f. 25 ).
Limita de viteză nerespectată de petent rezultă din înregistrarea video administrată în cauză, care permite stabilirea cu certitudine a faptului că fapta a fost săvârșită pe raza unei localități. Astfel, se pot observa în imagini detaliile urbanistice specifice unei localități din mediul rural. Acest aspect este coroborat și de constatările personale ale agentului constatator, care constatat cu propriile simțuri împrejurarea că fapta contravențională a fost săvârșită pe raza localității Poinei, iar petentul nu s-a înscris în fals cu privire la aceste aspecte.
Conform art. 49 din OUG nr. 195/2002, „limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h”.
Rezultă că petentul, care, astfel cum rezultă din imaginile surprinse cu ajutorul camerei video atașate cinemomentrului, a circulat cu viteza de 83 km/h, a săvârșit contravenția prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3 din OUG nr. 105/2002.
În ceea ce privește celelalte două contravenții pentru care a fost sancționat petentul, acestea au fost constatate cu propriile simțuri de către agentul constatator, astfel încât procesul-verbal contravențional se bucură deplin de prezumția relativă de legalitate și autenticitate.
În plus, petentul a fost sancționat pentru două contravenții omisive (lipsa documentelor prevăzute de lege și nerespectarea indicațiilor polițistului rutiere) motiv pentru care nu se poate impune intimatului să facă dovada unui fapt negativ, revenind petentului sarcina dovedirii faptului pozitiv contrar.
Cum petentul nu a dovedit faptele pozitive contrare, instanța reține că procesul-verbal contestat face deplin dovada existenței faptelor contravenționale reținute în sarcina petentului, precum și a vinovăției acestuia.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța reține că petentului i-au fost aplicate sancțiunile contravenționale specifice fiecărei contravenții reținute în sarcina sa în cuantumul maxim prevăzut de lege, fără a se indica în cuprinsul actului de sancționare împrejurările care au condus la aplicarea sancțiunilor maxime. De asemenea, nici ulterior intimatul nu a indicat circumstanțele agravante care au determinat agentul constatator să aplice sancțiunile maxime prevăzute de lege. Având în vedere lipsa oricărei justificări privind necesitatea sancționării atât de drastice a petentului, instanța va reindividualiza fiecare sancțiune în parte aplicată petentului, în sensul în care va reduce fiecare sancțiune în parte de la maximul special prevăzut de lege la minimul special.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul T. I., C.N.P._, cu domiciliul în V., .. 416, . și cu sediul procesual ales în Iași, ., ., .. 2 în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI, cod fiscal_, cu sediul în Iași, .. 6.
Dispune reducerea cuantumului amenzilor aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție contestat de la maximul pe care l-a aplicat agentul constatator la minimul prevăzut, după cum urmează:
-art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002 de la 5 puncte amendă la 4 puncte amendă;
-art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002 de la 8 puncte amendă la 6 puncte amendă;
-art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3 din OUG nr. 195/2002 de la 8 puncte amendă la 6 puncte amendă.
Urmează ca petentul să execute o sancțiune contravențională de 16 puncte amendă, echivalentul a 1440 lei.
Menține restul dispozițiilor procesului-verbal contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.07.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored.G.T./30.11.2015
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9428/2015. Judecătoria... → |
|---|
