Pretenţii. Sentința nr. 3311/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3311/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 3311/2015
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică de la data de 5 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. T. S.
Grefier - M. A.-S.
SENTINȚA CIVILĂ NR.3311
Pe rol se află judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta reclamant . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL și pe pârâta ASOCIAȚIA DE P. . F5, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul ca procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 12.02.2015, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru 26.02.2015 si pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 06.07.2012 sub nr._, astfel cum a fost precizată, reclamanta S.C. C. Iași S.A., prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei ASOCIAȚIA DE P. .. F5 la plata sumei de 7.735,27 lei reprezentând contravaloarea energiei termice conform facturilor emise în perioada martie 2011 – octombrie 2011 și a sumei de reprezentând penalități de întârziere pentru perioada noiembrie 2006 – aprilie 2012.
În motivare, reclamanta a arătat că, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta, a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, însă aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a achita integral și la termen facturile emise de societatea reclamantă pentru contravaloarea serviciilor prestate. Facturile nu au fost contestate de către pârâtă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1270, art. 1516 alin.1, art. 1169, art. 1073, art. 1530 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, Ordinului A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului – cadru de furnizare a energiei termice.
Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.
În susținerea cererii, reclamanta a depus înscrisuri, în copie certificată.
La data de 13.03.2013, pârâta a formulat precizări, prin care a solicitat respingerea cererii și a arătat, în esență, că nu au fost atașate facturile de penalități emise începând cu data de 30.06.2010, iar penalitățile nu au fost confirmate la inventarierea anuală.
La termenul de judecată din data de 10.05.2013, instanța a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani.
Reclamanta a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani, susținând că este întrerupt cursul prescripției, în temeiul dispozițiilor art.2538 C.civ., prin efectuarea de plăți succesive.
A fost administrată proba prin înscrisuri.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta S.C. C. Iași S.A., în calitate de furnizor (vânzător) și pârâta ASOCIAȚIA DE P. .. F5, în calitate de consumator, au încheiat Contractul de furnizare a energiei termice nr.1542 din 04.11.2010 având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apă caldă de consum. Potrivit art. 9 punctul 1 din contract, pârâta și-a asumat obligația de a achita la termenele stabilite contravaloarea energiei termice furnizate. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere (art. 18 alin.2 din contract).
În temeiul acestui contract, reclamanta a emis facturile depuse la dosarul cauzei, însă pârâta nu a achitat contravaloarea acestora. Pentru plățile efectuate cu întârziere, au fost calculate penalități.
Instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani, invocată din oficiu.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2512 alin.1 și 2 din Codul civil, în vigoare la momentul înregistrării prezentei acțiuni, prescripția poate fi opusă numai de către cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință. Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Cu toate acestea, legiuitorul român a stabilit, prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (art. 201), că prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Așadar, cu atât mai mult sunt supuse dispozițiilor legale care le-au instituit acele prescripții începute și împlinite anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil.
Mai mult, instanța reține că legiuitorul român, prin reglementarea cuprinsă în art. 201 din Legea nr. 71/2011, nu a făcut distincție între normele de drept material și cele de drept procesual. Or, potrivit art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în vigoare la momentul începerii cursului prescripției extinctive și împlinirii acesteia, instanța judecătorească era obligată să cerceteze, din oficiu, dacă dreptul la acțiune este prescris.
Reclamanta a invocat dispozițiile art. 2538 cod civil conform cărora constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau a penalităților, solicitarea unui termen de plată și alte asemenea.
Instanța apreciază că dispozițiile legale invocate nu sunt incidente în prezenta cauză, cât timp sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 16 lit. a din actul normativ menționat, cursul prescripției extinctive se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cãrui acțiune se prescrie, fãcuta de cel în folosul cãruia curge prescripția. O asemenea recunoaștere trebuia să fie expresă sau tacită, dar neîndoielnică. Plata unei sume de bani nu putea avea valoarea unui act de recunoaștere neechivocă a datoriei. Prevederile art. 2538 Cod civil, care conferă plății parțiale a datoriei valoarea unui act de întrerupere a cursului prescripției extinctive nu sunt aplicabile retroactiv.
Mai reține instanța că, potrivit prevederilor art. 1 alin.1 și art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167 din 1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de prescripție fiind de 3 ani.
Constatând că nu este incident niciunul dintre cazurile de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției extinctive reglementate de art. 13, art. 14, respectiv 16 din Decretul nr. 167 din 1958, și reținând că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 06.07.2012, față de prevederile art. 18 din contractul de furnizare a energiei termice, instanța apreciază ca întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune pentru suma de suma de 25.597,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada noiembrie 2006 – mai 2009, motiv pentru care o va admite și va respinge ca prescrisă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente acestei perioade.
Potrivit art.969 Cod civil (dispoziții aplicabile în cauză raportat la data încheierii contractului de prestări servicii, conform art.6 alin.2 Noul Cod civil), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, ceea ce înseamnă că pârâta, în calitate de beneficiar al serviciilor prestate este datoare să le achite.
În ceea ce privește aplicarea disp. art.1169 Cod civil în materie contractuală, instanța face precizarea că sarcina probei presupune ca societatea creditoare să facă dovada existenței creanței iar debitorului îi revine sarcina dovedirii executării obligației corelative. Având în vedere aceste precizări, precum și probatoriul administrat în cauză, instanța reține că societatea creditoare a făcut în parte dovada existenței dreptului său de creanță, iar debitoarea nu a probat îndeplinirea obligației corelative de achitare integrală a contravalorii serviciilor prestate.
Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, contravaloarea energiei termice pentru perioada martie 2011 – octombrie 2011 este de 7.735,27 lei, iar valoarea penalităților de întârziere aferente facturilor emise în perioada iunie 2009 – aprilie 2012 este de 4.450,57 lei, astfel că instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind suma de 25.597,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada noiembrie 2006 – mai 2009.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. .. F5, cu sediul în Iași, ., .> Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7.735,27 lei reprezentând contravaloarea energiei termice conform facturilor emise în perioada martie 2011 – octombrie 2011 și suma de 4.450,57 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada iunie 2009 – aprilie 2012.
Respinge cererea reclamantei având ca obiect plata sumei de 25.597,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada noiembrie 2006 – mai 2009, dreptul la acțiune fiind prescris.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.03.2015.
Președinte, Grefier,
S. A.-TeodoraAndronache-S. M.
Red./Tehnored.A.T.S/A.T.S.
4 ex./22.06.2015
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3346/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3462/2015.... → |
|---|
