Pretenţii. Sentința nr. 8037/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8037/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 8037/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 16 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. B.
Grefier: O. A. D.
SENTINȚA Nr. 8037/2015
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . pe pârâtul M. V., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că prezenta cauză este la primul termen de judecată precum și faptul că a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților, după care.
Instanța procedează cu prioritate la verificarea competenței în baza dispozițiilor art. 131 alin.1 Cod pr. civ. și art 94 lit j Cod pr. civ. si constată că este competentă material, general și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Având in vedere proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă prin cererea de chemare in judecată adresată instanței, constată că este utilă și pertinentă soluționării cauzei și față de dispozițiilor art. 255 alin.1 Cod pr. civ., o apreciază ca admisibilă, motiv pentru care, in baza art 258 Cod pr. civ. urmează a o încuviința, constată că pârâta nu a depus întâmpinare și o decade din dreptul de a propune probe și invoca excepții altele decât cele de ordine publică. Constată administrate probele, înscrisurile fiind atașate la dosarul cauzei.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri în completare, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod pr. civ., declară dezbaterile deschise și având in vedere că s-a solicitat judecata cauzei in lipsă, in temeiul art. 394 Cod pr. civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre competentă soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta S.C. S. S.A. a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâtul Mamaliga V. la plata sumelor de 135,15 lei, cu titlu de preț și de 25,48 lei, cu titlu de penalități, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat următoarele:
Pârâtul nu a înțeles să-și achite obligațiile izvorâte din contractul de prestări servicii de salubritate nr._/07.03.2012, privind plata prețului, astfel încât s-a acumulat debitul menționat, reprezentând contravaloarea serviciilor de salubritate prestate și neachitate.
Penalitățile solicitate sunt datorate în temeiul art. 8.4 din contract, în coeficient egal cu cel utilizat pentru neplata obligațiilor aferente bugetului de stat, conform art. 42 alin. 10 lit. b din Lg. 51/2006.
Pârâtul este obligată conform art. 6 pct. 2 și art. 8 pct. 7 din contract să achite contravaloarea serviciilor prestate în termen de 15 zile de la primirea facturii, data emiterii, a predării, în cazul când e transmisă prin delegat și a scadenței facturii, fiind înscrise pe aceasta și că plata contravalorii serviciului se face pe baza facturilor emise de prestator sub formă de numerar. Art.5.5 reglementează acceptarea prezumată la plată în lipsa contestării facturilor.
Pârâtului i-a fost trimisă o convocare la conciliere, dar nu s-a prezentat la termenul stabilit.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1516 C. Civ..
În dovedirea celor afirmate, a solicitat proba cu înscrisuri.
A depus la dosar: convocatoare la conciliere; contractul de prestări servicii de salubritate nr._/07.03.2012; grafic cu calculul penalităților; facturile aferente debitului indicat.
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări, fiind legal citat.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Instanța, la ultimul termen, a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând lucrările dosarului și legislația incidentă, instanța constată următoarele:
Între reclamantă (în calitate de furnizor) și pârât (în calitate de beneficiar) a intervenit contractul de prestări servicii de salubritate nr._/07.03.2012, prin care acesta din urmă se angaja să plătească în schimbul respectivelor servicii prețul stabilit.
Cu privire la acest tarif s-a mai stabilit că acesta nu poate face obiectul negocierii, modificându-se „prin negociere directă cu organele abilitate” (art.9.1).
Conform art. 8.4 din contractul mai sus menționat, “neachitarea facturii, în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
În perioada arătată, reclamanta a emis mai multe facturi, în cuantumul total indicat. Având în vedere existența contractului dintre părți, în care sunt indicate valoarea lunară a obligațiilor de plată, scadența acestora și cuantumul lor, modalitatea de modificare a tarifului și existența facturilor comunicate beneficiarului și necontestate de acesta, instanța va reține că obligațiile de plată ale pârâtului există în cuantumul invocat de reclamantă.
Totodată, graficul cu calculul penalităților, depus de reclamantă, a fost întocmit corect, pe bază de calcul matematic, potrivit verificărilor instanței.
În aceste condiții, instanța constată că acțiunea reclamantei este întemeiată și urmează să o admită, pentru considerentele expuse mai jos.
Potrivit art. 1270 alin. 1 din Noul cod civil (aplicabil în speță, ținând cont de data contractului), contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Totodată, potrivit art. 1516 din Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
Potrivit art. 43 alin. 5 din Legea 51/2006, prețurile și tarifele pentru plata serviciilor de utilități publice se propun de operatori și se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. Având în vedere această prevedere legală, apare ca fiind justificată clauza contractuală menționată anterior potrivit căreia tarifele nu se negociază cu beneficiarii.
În fine, art.1 din O.G. 13/2011 prevede că părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. În cazul de față, părțile au stabilit rata prin trimitere la nivelul dobânzii în cazul obligațiilor bugetare, prevăzut de art.120 alin. 7 C. pr. fiscală.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt, din care a rezultat că beneficiarul nu și-a achitat obligațiile contractuale față de furnizoare, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumelor solicitate de aceasta.
În temeiul art. 453 C. pr. civ., pârâtul va fi obligat în mod corespunzător și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând contravaloarea sumelor achitate de reclamantă cu titlul de taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. S. S.A. (J_, C. RO14816433), cu sediul în Iași, . în contradictoriu cu pârâtul Mamaliga V. (C.N.P._) , domiciliat în Iași, .. 22, ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 135,15 lei, reprezentând c/v servicii de salubritate prestate și neachitate pentru perioada 06._, suma de 25,48 lei, cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului pentru aceeași perioadă și suma de 20 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel (care se depune la Judecătoria Iași) în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.06.2015.
Președinte, Grefier,
B. M. D. O. A.
Red./Tehnored./B.M./D.O.A./4ex./25.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8038/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 7615/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
