Uzucapiune. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 14054/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE B. Ș.
Grefier C. P. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții C. E., C. C. în contradictoriu cu pârâții M. IAȘI - PRIN PRIMAR și C. L. IAȘI, având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 16.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
INSTANȚA,
Prin acțiunea formulată, reclamanții C. E. și C. C., domiciliați în Iași, ., legal reprezentați de avocat C. P., cu sediul procedural ales în Iași, . nr. 8, ., au chemat în judecată pe pârâții M. IAȘI - prin Primar și C. L. IAȘI, pentru ca în baza probelor ce se vor administra să se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 256 mp, situat în Iași, ..
În fapt, prin contractul de vindere-cumpărare autentificat sub nr. 505/1956 la notariatul de Stat Iași, mama reclamantei – B. Anghelița, cumpără de la P. M., imobilul situat în Iași, ., compus din casă de locuit și teren în suprafață de 340 mp. B. Anghelița decedează la data de 24.12.1986, fiind moștenită de fiica sa – C. E., prin certificatul de moștenitor nr. 703/1987.
Contractul de vindere-cumpărare încheiat în 1956 nu este însoțit de nici o schiță și nici nu sunt indicate dimensiunile laturilor terenului.
Odată cu încheierea contractului, mama reclamantei a intrat în stăpânire a imobilului și a refăcut imobilul casă de locuit, după cum rezultă din autorizația pentru executare lucrări nr. 51/1960.
În luna mai 1966, B. Anghelița a dorit să vândă proprietatea din ., astfel că pentru obținerea avizului favorabil al Sfatului Popular Iași, a fost necesară întocmirea unei schițe. Schița respectivă, avizată de Secțiunea de Arhitectură și Sistematizare, este primul act care arată forma și vecinătățile terenului și, potrivit căruia, terenul din . avea suprafața de 566 mp.
Vânzarea nu a mai avut loc, imobilul fiind stăpânit în continuare în aceeași formă de familia reclamantei.
După decesul mamei sale – în 1986, reclamanta și soțul său continuă să stăpânească imobilul, exact în aceeași formă, fără a modifica cu nimic îngrăditura și dimensiunile terenului.
Potrivit Registrului Posesorilor din cadrul Primăriei Iași, C. E. stăpânește o suprafață de teren de 552 mp, cu titlu de posesie particulară.
În anul 2014, reclamanta întreprinde demersurile necesare în vederea întocmirii documentației cadastrale și a intabulării imobilului. Cu această ocazie, măsurătoarea efectuată cu aparatura actuală, mai performantă decât cea anterioară, relevă o suprafață de teren totală de 606 mp. Potrivit relațiilor înaintate de Serviciul GIS - cadastru al Municipiului Iași, terenul în suprafață de 340 mp, corespunzător actului de vindere-cumpărare, este identificată cadastral în cvartalul 41, parcelele CC1959, C1959/1 și C1959/2. Potrivit planului de încadrare în zonă, suprafața de teren de 256 mp, care excede suprafeței de 340 mp, menționată de actul de proprietate, este identificată cadastral în cvartalul 41, .> Nu cunosc modalitatea în care a fost măsurat de-a lungul timpului acest teren și motivele pentru care, au rezultat suprafețe diferite la momente diferite. Cu toate acestea, arată că niciodată nu au fost modificate limitele acestei proprietăți, că vecinătățile terenului au rămas neschimbate și că nu au existat niciodată situații conflictuale cu vecinii.
Mai arată că nici P. M. nu a fost titulara vreunui drept de proprietate asupra terenului, deoarece chiar actul de vindere-cumpărare din 1956 arată faptul că aceasta cumpărare terenul de 340 mp, cu câteva luni înainte. Întrucât mama reclamantei și apoi reclamanta și soțul său au stăpânit terenul în integralitatea lui, au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 1860 cod civil privind joncțiunea posesiilor. Prin urmare, reclamanții și anterior, B. Anghelița, au exercitat o posesie utilă asupra întregului imobil – de peste 30 de ani, posesie, ale cărei consecințe firești, legale și morale, sunt recunoașterea dreptului de proprietate pentru reclamanți.
În drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1846 și urm. Cod civil.
În dovedirea acțiunii înțeleg să se folosească de proba cu acte, martori și expertiză topo-cadastrală pentru identificarea terenului.
Au fost propuși ca martori: N. C., domiciliat în Iași, . și T. C. O., domiciliat în Iași, . B, ., ..
Reclamanții au depus în dovedire, înscrisurile existente la filele 5-30 dosar și cele de la filele 36-45 dosar.
M. Iași și C. L. Iași au formulat întâmpinare, invocând:
a) 1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Iași, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 215/2001, actualizată la zi.
Potrivit art. 21 alin. 1 din lege, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice, au capacitate deplină și patrimoniu.
Având în vedere art. 36 alin. 2 lit. c din Legea 215/2001, C. L. administrează domeniul public și privat al municipiului, fiind doar titularul unui drept de administrare, nu titularul dreptului de proprietate.
Or, într-o uzucapiune, conciliul local nu poate avea calitate procesuală și nu poate fi acționat decât proprietarul neglijent.
Întrucât calitatea de proprietar cu privire la bunurile aflate în domeniul public și privat o poate avea doar unitatea administrativ teritorială, respectiv, ., apreciază că, C. L. nu are calitate procesuală pasivă raportat la obiectul cauzei.
2. Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C. C..
Întrucât în cauza prezentă a fost invocată joncțiunea posesiilor, respectiv, a reclamanților față de numita B. Anghelița, conform Certificatului de moștenitor nr. 703/1987, moștenitoarei a lui B. Anghelița este reclamanta C. E., în calitate de fiică+, cu o cotă de 1/1 din succesiune.
b) Apărări de fond, privitoare esențialmente la:
Conform legii, pentru a opera prescripția achizitivă de 30 ani, posesia trebuie să fie continuă. Planul de situație privind avizul favorabil pentru vânzare, menționează că proprietatea lui B. Anghelița se vinde către M..
Având în vedere cele arătate, se naște prezumția întreruperii prescripției achizitive, prin vinderea proprietății lui B. A. către M..
Chiar dacă prezumția este una relativă, demersurile privind obținerea unui înscris oficial, în perioada respectivă, arată intenția directă a vânzătorului (B. Anghelița) de a-și vinde proprietatea sa, bazată pe intenția cumpărătorului M..
În condițiile arătate mai sus, a solicitat instanței să ceară dovezi certe privind neefectuarea tranzacției dintre B. Anghelița și M., respectiv, înscrisuri și nu depoziții ale martorilor, întrucât, fiind propuși de către reclamanți, aceștia pot fi subiectivi.
Conform Registrului Posesorilor din anii 1990-1991, reclamanta C. E. deținea o grădină de legume, respectiv, suprafața de teren pe care o urmărește a o uzucapa.
Având în vedere contextul istoric anterior anului 1989, conform legilor funciare existente, respectiv Legea 58 și Legea 59/1974, prin care se urmărea valorificarea întregului fond funciar, iar în acest context, deținătorii de terenuri, aveau terenuri în folosință – pe care le dețineau cu acordul autorităților vremii.
Conform art. 12 din Legea 59/1074 privind fondul funciar, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor popular au obligația să ia măsuri ca toți deținătorii de terenuri să mențină, să protejeze și să întrețină acțiuni de creștere a suprafeței agricole.
Conform art. 14 din Legea 54/1974, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor popular vor stabili, prin planuri anuale, pe comune și unități agricole sursele de terenuri ce urmează a fi transformate în arabil, pentru asigurarea suprafeței planificate a fi cultivate.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor popular județene subt obligate să ia măsurile necesare pentru ca toate suprafețele libere din perimetrele construibile ale localităților să fie cultivate pe baza planurilor întocmite în acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare.
Conform art. 9 din Constituția din anul 1965, lotul de pământ aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, în folosința gospodăriilor familiale ale țăranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatistă.
Analizând acțiunea în raport cu motivele de fapt și de drept invocate de reclamanți, cu apărările formulate de pârâți, cu probele administrate – certificate de atestare fiscală, documentația cadastrală, raportul de expertiză topometrică, declarațiile martorilor, adresă M. Iași – Serviciul GIS - Cadastru – fila 46 – precum și cu dispozițiile ce guvernează materia cercetată, prezenta instanță apreciază:
• Cu valoare de considerente de jure și de principiu:
Potrivit dispozițiilor art. 1846 și urm. Cod civil, dreptul de proprietate asupra unui imobil se poate dobândi pe calea posesiei utile, reprezentate de acea posesie care îndeplinește calitatea de a fi: neîntreruptă, neechivocă, netulburată și sub nume de proprietar.
Potrivit dispozițiilor art. 1050 și urm. Cod procedură civilă „(2) Reclamantul va arăta în cererea de înscriere data de la care posedă imobilul sub nume de proprietar, temeiul uzucapiunii, faptul dacă imobilul posedat este sau nu înscris în cartea funciară, precum și numele ori denumirea vechiului proprietar sau a succesorului acestuia, dacă îl cunoaște.”
Art. 1051 Cod procedură civilă:
(2) Afișele și publicația vor cuprinde:
a) denumirea instanței care a emis somația, numărul și data încheierii prin care s-a dispus emiterea;
b) numele, prenumele sau denumirea posesorului și domiciliul sau, după caz, sediul acestuia;
c) precizarea că acesta invocă dobândirea proprietății sau a unui alt drept real prin uzucapiune;
d) indicarea precisă a imobilului, cu adresa poștală și, dacă este cazul, cu număr cadastral sau topografic și a numărului de carte funciară, iar în lipsa acestora, cu precizarea vecinătăților;
e) somația către toți cei interesați să facă opoziție, cu precizarea că, în caz contrar, în termen de 6 luni de la emiterea celei din urmă publicații se va trece la judecarea cererii.
(3) Cheltuielile necesare efectuării formalităților de afișare și publicare sunt în sarcina reclamantului.”
• Cu privire la excepțiile invocate de pârâți, acestea vor fi respinse ca fiind nefondate – atât lipsa de calitate a pârâtului cât și cea a reclamantului – în considerarea dispozițiilor art. 1051 Cod procedură civilă, îndeplinite de reclamant, ce susțin existența raporturilor juridice specifice ca temei juridic al acțiunii formulate.
• Cu valoare de considerente la speță:
Potrivit contractului de vindere-cumpărare nr. 505/1956 – ca înscris constatator al actului juridic pe care solicită și întemeierea posesiei – conform art. 1051 lit. e) Cod procedură civilă – autoarea reclamantei B. Anghelița a dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Iași, . – compus din casă de locuit și teren de 340 mp (reclamanta C. E. – fiind moștenitoare, conform certificatului nr. 703/1987).
Potrivit declarațiilor martorilor audiați, T. C. O. și N. C., autoarea reclamantei și-a început posesia – conform autorizației de executare lucrări nr. 51/1960 și a continuat până în 1986, la decesul acesteia.
Ulterior acestui moment, moștenitoarea acesteia, reclamanta continuă exercitarea posesiei, conform Registrului Posesorilor din cadrul Primăriei Iași – pentru suprafața de 552 mp – cu titlu de „posesie particulară”.
Potrivit adresei nr._/2014 emisă de Primăria Iași – situația juridică a terenului în suprafață de 256 mp, situat în . – tarlaua 41, p. 1960 – arată că nu figurează sub această denumire (fila 20), situație clarificată ulterior (fila 46) de M. Iași care arată prin adresa nr._/2014, că „conform schiței cadastrale ediția 1989-1990 declarativ posesuale, există în cadrul serviciului G.I-S.- Cadastru, terenul imobil situat în Iași, . figurează ca situație juridică posesie privată, posesor C. Ghe. E. cod posesor 18-251” – iar „terenul în suprafață de 256 mp, . . nu este inventariat în Domeniul Public sau Privat al Municipiului Iași.”
Reclamanta a făcut astfel dovada îndeplinirii și a cerinței prevăzută de art. 1051 alin. 1 lit. c) Cod procedură civilă, și, de asemenea, a lit. d) prin depunerea certificatului de atestare fiscală.
Ca atare, toate susținerile Consiliului L. Iași și a Municipiului Iași prin întâmpinare, nefiind dovedite cu nici un mijloc de probă care să contra dovedească justul titlu și posesia utilă a autoarei reclamantei și a reclamantei – vor fi respinse ca fiind nefondate, instanța neputând reține afirmațiile conform cărora „…se naște prezumția întreruperii posesiei achizitive prin vinderea proprietății lui B. către M.… instanța să solite reclamantei dovezi certe privind neefectuarea tranzacției dintre B. și M.…” decât la nivelul unor alegații, în considerarea principiului „actori incubit probatio” (cine afirmă trebuie să dovedească) și a principiului potrivit căruia faptul negativ se probează prin faptul pozitiv contrar.
Or, în speță, declarațiile martorilor, raportul de expertiză care arată că „… terenul este deținut de C.…. nu sunt formulate cereri de reconstituire, … în decursul timpului nu au survenit modificări substanțiale ale formei și limitele terenului…” și toate înscrisurile depuse legitimează reclamanții ca fiind coposesori ai terenului situat în Iași, ., asupra căruia au exercitat o posesie utilă, ceea ce le conferă vocația de a dobândi dreptul de proprietate pe calea uzucapiunii.
Pentru aceste considerente, acțiunea va fi admisă, cu efectul constatării dobândirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților cu privire la suprafața de teren de 256 mp situată în Iași, . pe calea prescripției achizitive.
Va obliga pe reclamanții în solidar, la plata în favoarea expertului V. M. a diferenței de onorariu în cuantum de 1130 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
• Respinge excepțiile invocate de M. Iași, prin Primar și C. L. al municipiului Iași.
• Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții C. E. și C. C., ambii cu domiciliul ales la cab. av. P., Iași, . nr. 8, ., în contradictoriu cu pârâții M. IAȘI, prin Primar ȘI C. L. AL MUNICIPIULUI IAȘI.
Constată dobândirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților cu privire la suprafața de teren de 256 mp situată în Iași, . pe calea prescripției achizitive.
• Obligă reclamanții în solidar la plata în favoarea expertului V. M. a diferenței de onorariu în cuantum de 1130 lei.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 27.11.2015, în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Aflat în CO - semnează, Transferat la Judecătoria V.,
PREȘEDINTE INSTANȚĂ, Semnează,
M. D. F. Grefier-șef Secție Civilă,
F.-P. L.
Red. ȘB/Teh.UE
6 ex./04.01.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Hotărâre din 02-12-2015, Judecătoria IAŞI → |
|---|
