Fond funciar. Sentința nr. 486/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 486/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 30-07-2015 în dosarul nr. 486/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA L.-GARĂ - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.486
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.07.2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE – I. A. D.
Grefier – L. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect fond funciar – nulitate absolută parțială titlu proprietate, acțiune formulată de reclamantul N. G., în contradictoriu cu pârâta C. JUDETEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CĂLĂRAȘI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23.07.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.07.2015 și în urma deliberării a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față:
I. Obiectul acțiunii și timbrajul:
I.1.Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 18.02.2015, reclamantul N. G., domiciliat in București, ., sector 1 a chemat în judecată pârâta C. JUDETEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun.Călărași, .-11, jud.Călărași, solicitând anularea titlului de proprietate nr. 6329/01.10.1997 și emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele său.
Acțiunea principală este scutită de taxă de timbru cf. art.42 din Lg.1/2000.
I.2. Pârâta nu a depus întâmpinare în cauză.
I.3.În condițiile art.72 C.p.civ. au fost introduși în cauză C. L. L. Gară și G. I. Iohanțu (succesibil al lui lui G. M.).
II. Temeiurile de fapt și de drept invocate :
II.1 În motivarea acțiunii se arată că titlul de proprietate nr. 6329/01.10 1997 este eronat, deoarece are înscrise date care nu corespund realității după cum urmează: în calitate de titular al dreptului de proprietate figurează o persoana fără calitate legală în ceea ce privește dreptul de proprietate reconstituit, G. M. iar suprafețele consemnate în act sunt mai mici decât cele cu care părinții săi s-au înscris în Gospodăria Agricola Colectiva (devenita ulterior CAP) cu 0,68 ha (6800mp).
Mai arată că terenul a fost dobândit sub forma de dar de nunta de către tatăl său N. N I. la căsătoria acestuia cu mama sa O. G., iar în urma căsătoriei au rezultat doi copii respectiv: N. G. și N. T. decedat în anul 1980, iar în anul 1960 părinții săi au divorțat, iar ulterior divorțului nici unul dintre părinții săi nu au avut și alți urmași. În aceste condiții la data decesului părinților reclamantul a dobândit calitatea de unic moștenitor al acestora.
În anul 1991, după . Lg. nr.18/1991, susține că l-a mandatat pe G. I. să depună diligențele necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut părinților săi în suprafață totala de 2,08 ha situate în L. Gara . eroare la data depunerii solicitării a declarant verbal faptul ca defunctul său tata ar avea o sora din afara căsătoriei pe nume G. M.. La data respectiva comisia locală necunoscând cu certitudine daca G. M. ar avea sau nu vreun drept real asupra terenului în discuție, din eroare, a inclus în actul eliberat și aceasta persoana drept moștenitor al defunctului N. N I..
Totodată arată că în situația în care s-ar fi demonstrat sau probat cu acte faptul ca numita G. M. ar fi fost fiica bunicului N. N., aceasta nu ar fi putut avea calitate succesorala față de prezumtivul frate N. I., în cauza existând moștenitori din clasa I, și mai mult decât atât, terenul a intrat în patrimoniul părinților săi sub forma de dar și nu prin succesiune față de presupusul autor comun N. N..
În ceea ce privește diferența de suprafața dintre cea consemnata în act (1,4 ha) și cea cu care părinții săi s-au înscris în CAP (2,08 ha), nu a primit nici un fel de explicație scrisă care să justifice diminuarea cu 30% a suprafeței de teren asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate.
F. de cele de mai sus, în anul 2009, a solicitat Primăriei L. Gara îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul titlului de proprietate nr.6329/01.10.1997, care cu adresa nr. 5415/09.07.2009 i-a comunicat că, potrivit legii nu are competenta pentru efectuarea îndreptării erorilor din act.
În drept, se invocă disp. Legea nr. 18/1991, art.223 alin.3 și 411 alin.1, pct. 2 C.pr.civ.
III. Probele administrate:
În probațiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri și a atașat în copie următoarele acte: cartea sa de identitate . nr._, certificat de naștere ..w nr._ privind pe N. G., certificate de deces privind N. T., N. I. și O. G., adeverința nr.963/04.09.1991, titlul de proprietate nr.5329/01.10.1997, certificat nr.C 449/12.04.1993, sentința civilă nr.265/10.03.1960.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
IV. Analizând probele administrate instanța reține următoarele:
IV. 1. Starea de fapt reținută de instanță
Prin cererea înregistrată sub nr.1399/14.03.1991 O. G. (fosta soție a lui N. I.) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru un pogon teren cu care s-a înscris în CAP Unirea Răsvani.
Prin cererea înregistrată sub nr.1400/14.03.1991 N. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu care tatăl său N. I. s-a înscris în CAP.
Prin cererea înregistrată sub nr.2245/06.04.1991 G. M. (fiica lui N. N.) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 1 ha de pe urma defunctului N. N..
Urmare a cererilor formulate O. G., N. G. și G. M. au fost incluse în Anexa 3 cu suprafața de 1,60 ha autor N. I..
Ulterior prin titlul de proprietate nr.6329/01.10.1997 s-a reconstituit în favoarea lui O. G., N. G. și G. M. suprafața de 1,4 ha teren în Buzoieni, L. Gară, de pe urma defunctului N. I..
IV 2. Dispoziții de drept aplicabile în materie
Potrivit art. III al.1 din Lg.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Lg.247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar:
a) actele de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii la astfel de reconstituiricum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în CAP, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
IV.3 Soluția instanței
Potrivit art. 12 din Lg.18/1991 în forma existentă la data formulării cererii (în prezent art. 13) calitatea de moștenitor se stabilea pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, ori în lipsa acestora prin orice probe din care să rezulte acceptarea moștenirii. Potrivit al.2 al aceluiași articol moștenitorii care nu-și putea dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au aflat în circuitul civil, erau socotiți repuși de drept în termenul de acceptare prin cererea adresată comisiei.
Deci prin apariția Lg.18/1991, moștenitorii au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii autorului lor cu privire la terenurile care fac obiectul acestei legi speciale, considerându-se că au acceptat succesiunea prin cererea adresată Comisiei Locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Legea 18/1991 consacră astfel prin art. 13 (art. 12 în forma inițială) o excepție de la principiul indivizibilității opțiunii succesorale, beneficiind de prevederile ei aceia dintre succesibili care adresează cerere Comisiei Locale în condițiile stipulate în acest act normativ, cererea având valoare de acceptare a succesiunii pentru terenurile a căror reconstituire o solicită (potrivit art. 8 al.3 din lg.18/1991).
Din actele de stare civilă rezultă că G. M. nu are nici o legătură de rudenie cu N. I. (autorul reconstituirii), astfel că aceasta nu putea beneficia de reconstituire contrar disp. art.8 și 12 din Lg.18/1991, însă la data emiterii titlului de proprietate disp. art.III din Legea 169/1997 nu erau în vigoare.
Ab inițio trebuie remarcat că titlul atacat nr. 6329 este emis la 01.10.1997, iar Lg.169/1997 a intrat în vigoare la 04.11.1997.
Prin urmare analiza valabilității titlului de proprietate se va face raportat la legislația aplicabilă la data emiterii titlului. Deși reclamantul nu invocă dispozițiile de drept în baza cărora solicită nulitatea titlului, acesta menționează generic Legea 18/1991 modificată, iar din motivarea cererii (reconstituirea în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituire) rezultă că disp. de drept în materie sunt cele prev. de art.III din Lg.169/1997.
Ori, titlul de proprietate a fost emis la 01.10.1997, iar disp. art.III din Lg.169/1997 invocate au intrat în vigoare la 04.11.1997 (data publicării în Monitorul Oficial), astfel că sancțiunea nulității nu poate opera retroactiv pentru titluri emise înainte de . art.III din Lg.169/1997 conform art.II din aceeași lege prin care s-a instituit o aplicare concretă a principiului neretroactivității legii civile noi, urmărindu-se asigurarea stabilității circuitului civil (reclamantul având la îndemână alt mijloc procedural printr-o acțiune întemeiată pe alt temei). A accepta contrariul ar însemna o ingerință nelegală în dreptul de proprietate recunoscut autorului reconstituirii și implicit pârâților.
Din perspectiva legalității măsurii, posibilitatea anulării titlului de proprietate pentru cauze de nulitate absolută este prevăzută în dreptul intern prin disp. art. III din Lg.169/1997 suscitate care pentru a fi aplicabile trebuie să fie accesibile și previzibile. Aceasta înseamnă că, orice persoană trebuie să dispună de informații suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situații date, informații care îi sunt accesibile prin publicarea normelor juridice. În schimb previzibilitatea legii implică în termeni generali, formularea acesteia în astfel de termeni și condiții încât orice persoană să îi poată anticipa efectele. Dacă în speță condiția accesibilității este îndeplinită (disp. art. III din Lg.169/1997 fiind publicate în Monitorul Oficial) nu același lucru se reține și în privința previzibilității, întrucât la data eliberării titlului de proprietate atacat nr. 6329/01.10.1997, nu erau în vigoare disp. art. III din Lg.169/1997, astfel că nu pot retroactiva cf. principiului neretroactivității legii.
Prin urmare pârâtul nu avea cum să prevadă că titlul de proprietate au autoarei sale va putea fi anulat în viitor.
În concluzie, față de cele expuse mai sus, reținând că terenul obiect al litigiului a intrat în circuitul civil, că disp. art.III din Legea 169/1997 nu pot retroactiva și că dispozițiile invocate constituie o ingerință care nu este accesibilă sub aspectul legalității, instanța va respinge ca neântemeiat capătul de cerere privind anularea titlului de proprietate și pe cale de consecință și cererea subsidiară de emitere a unui nou titlu pe numele reclamantului.
Cât privește solicitarea privind emiterea titlului pentru alte suprafețe, formulată în cadrul concluziilor pe fond, instanța reține că nu a fost investită cu un astfel de capăt de cerere (mențiunea alcătuind motivarea acțiunii și nu petitul său), iar pe de altă parte reclamantul avea la îndemână procedura administrativ jurisdicțională prev. de art.53 din Legea 18/1991, solicitarea urmând a fi respinsă ca neântemeiată.
V. Cheltuieli de judecată
Urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul reclamantul N. G., domiciliat in București, ., sector 1, CNP_ în contradictoriu cu pârâții C. JUDETEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun.Călărași, .-11, jud.Călărași, C. L. L. GARĂ cu sediul în L. Gară, jud.Călărași și GRĂZĂVESCU I. IOHANȚU, domiciliat în L. Gară, ., CNP_.
Cu apel în 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria L. Gară.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.07.2015.
P. GREFIER
I. A. D. L. D.
R.IAD/Th.LD
Ex.9/03.08.2015
Cod operator date personale_
| ← Succesiune. Sentința nr. 635/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA | Partaj judiciar. Sentința nr. 498/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA → |
|---|
