Pretenţii. Sentința nr. 32/2013. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 32/2013 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 1687/250/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. OPERATOR 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 32
Ședința publică din 16 ianuarie 2013
Președinte: I. D.
Grefier: M. C.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta .. în contradictoriu cu pârâții S. M. și S. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă pârâții personal și se constată lipsa reclamantei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 67,12 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care pârâta arată că a făcut o comandă de produse cosmetice, dar pentru altcineva, care nu a plătit factura. Arată că nu a putut achita penalitățile de întârziere, pe care le contestă.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Pârâții arată că nu sunt de acord cu penalitățile cerute de reclamantă și nici cu cheltuielile de judecată.
JUDECATA.
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță la data de 13 decembrie 2012, reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâții S. M. și S. I., solicitând ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata următoarelor sume de bani, cu actualizarea în raport de rata inflației de la data când hotărârea devine executorie până la data plății efective: 274.03 RON, reprezentând contravaloare marfă livrată, conform facturilor fiscale anexate cererii, 427.49 RON, reprezentând penalități de întârziere, cheltuieli de judecată, în cuantum de 67.12 lei, conform documentelor justificative ce vor fi depuse la dosarul cauzei, în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
În motivare se arată că, în fapt, reclamanta .. PLOIEȘTI, în baza raporturilor comerciale, și-a îndeplinit obligația de a livra mărfuri la locul, la termenul și în condiții de calitate către S. M., conform facturilor fiscale anexate la prezenta cerere, principala obligație a pârâtei fiind aceea de a achita prețul în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii, neplata acesteia în termenul expres stipulat, atrăgând după sine penalități de întârziere de 1% pentru fiecare zi de întârziere în primele 30 de zile și 3% începând cu a 31-a zi de întârziere, penalitățile fiind calculate nelimitat, chiar dacă cuantumul lor depășește valoarea mărfii pentru care se datorează plata.
Reclamanta invederează instanței că raporturile comerciale cu reprezentanții de vânzări directe se derulează în baza înregistrării unor documente ( fia de înscriere, contract de vânzare –cumpărare), însoțite de copia cărții de identitate a titularului, respectiv a fidejusorului.
Reclamanta menționează că plasarea comenzilor se poate efectua prin fax, telefonic sau accesând modului Comenzi-on-line, direct de reprezentant, marfa fiind livrată prin intermediul programului „ Livrare la domiciliu”, prin firma de curierat. În acest sens, anexează la dosarul cauzei, adresa emisă de firma de curierat care atestă livrarea mărfii conform facturilor fiscale.
De asemenea, reclamanta invederează că, potrivit prevederilor art. 379 alin. 1 Cod procedură civilă, nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă. Arată că, potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă: „ creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”, în prezenta acțiune, existența creanței certe rezultând din facturile fiscale depuse în copie la dosar și neachitată de către pârât.
Se arată că, potrivit art. 379 alin. 4 Cod procedură civilă: „ creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță și al altor acte, acest aspect rezultând din câtimea întregii datorii a debitorului costatată prin fiecare factură fiscală depusă la dosar iar creanța este exigibilă întrucât termeneul scadent s-a împlinit.
Reclamanta arată că, potrivit art. 4.6 din contractul de vânzare, în cazul în care cumpărătorul nu formulează obiecțiuni în termen 5 zile lucrătoare de la primirea mărfii și a facturii, această manifestare de voință este considerată ca fiind o acceptare tacită a facturii. Solicită instanței să aprecieze că pârâta a recunoscut tacit debitul, acceptând indirect facturile în litigiu, fapt care rezultă din atitudinea sa, care, prin rămânerea în pasivitate pe tot parcursul derulării procedurii de recuperare a creanței / discuții telefonice, invitații la conciliere directă ) nu a contestat cuantumul sumei datorate dar, și din prevederile art. 4.6 contract conform căruia: „ în cazul în care cumpărătorul nu formulează obiecțiuni în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea mărfii și a facturii, această manifestare de voință este considerată ca fiind o acceptate tacită a facturii”.
Se arată că, potrivit prevederilor art. 1270 alin. 1 Cod civil: „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante „,acesta trebuind a fi executat cu bună credință, astfel încât, față de împrejurarea ca, în materia obligațiilor de rezultat cum este și cazul obligației de a plăti o sumă de bani, solicită instanței să aprecieze că debitoarea, deși a beneficiat de serviciul în litigiu, nu a achitat la scadență contravaloarea integrală a facturilor emise, încălcând astfel dispozițiile art. 1270 alin. 1.
De asemenea, se arată că societatea reclamantă a depus diligențele necesare în vederea rezolvării litigiului pe cale amiabilă precum și prin notificarea acesteia, în speranța că va achita datoria și nu va fi nevoită să apeleze la instanța de judecată.
Astfel, arată că, la data stabilită de societatea reclamantă, pentru conciliere directă, respectiv la data de 03.12.2012, nu s-a prezentat nici un reprezentant al pârâtei, aceasta ignorând intenția de soluționare a acestui diferend, pe cale amiabilă, îndeplinindu-se pe această cale, procedura concilierii directe, prevăzute de art. 720alin. 1 Cod procedură civilă.
Totodată, reclamanta arată că, potrivit art. 7 pct. 4 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între ., în calitate de vânzător și S. M., în calitate de cumpărător, părțile contractante au convenit ca, în cazul neîndeplinirii în termen a obligației de plată, debitorul să achite în afara sumei datorate, penalități pentru fiecare zi de întârziere. Solicită, prin urmare, ca instanța să aprecieze că părțile au determinat anticipat, echivalentul prejudiciului, în cazul executării cu întârziere a obligației de către debitor, prevăzând astfel, în contract, o clauză penală conform art. 1538 Cod civil, conform căruia: „ clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale”. Arată că, în temeiul acestei convenții, creditorul este îndreptățit să pretindă debitorului atât executarea obligației principale, cât și clauza penală.
De asemenea, solicită instanței să aprecieze existența prezumției de solidaritate și asupra fidejusorului, chiar necomerciant, având în vedere prevederile art. 10 alin. 2 din contractul de vânzare-cumpărare coroborat cu prevederile art. 2280 Cod civil, conform căruia „Fidejusiunea este contractul prin care o parte, fidejusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional, calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”, vânzătorul fiind în drept să urmărească și pe fidejusor în scopul executării creanței sale pentru întreaga sumă datorată. În acest scop, s-a încercat soluționarea litigiului atât prin notificarea garantului în speranța recuperării datoriei astfel încât reclamanta să nu fie nevoită să apeleze la instanța de judecată, însă fără nici un rezultat.
Reclamanta solicită instanței ca, având în vedere neexecutarea obligației principale asumate de debitor prin contract și răspunderea solidară a fidejusorului pentru executarea întocmai a obligației debitorului dacă acesta nu o va executa, să admită prezenta acțiune și să oblige pârâții, în solidar, la plata debitului neonorat a penalităților de întârziere, cu actualizarea de la data când hotărârea devine executorie până la data plății efective și a cheltuielilor de judecată aferente. În susținerea acțiunii, invocă practica judiciară în spețe similare iar, în ipoteza în care instanța va considera necesar pentru soluționarea cauzei, solicită încuviințarea chemării la interogatoriu a pârâților, în conformitate cu prevederile art. 218 Cod procedură civilă și, în ipoteza în care reclamanta nu se prezintă la judecată, conform prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea prezentei cereri, reclamanta anexează facturi fiscale, contract de vânzare-cumpărare, conciliere directă titular, proces verbal de nerealizare a concilierii directe, calcul penalități de întârziere, conciliere directă fidejusor, adresă emisă de firmă de curierat care atestă livrarea mărfii, practică judiciară în spețe similare, taxa judiciară de timbru achitată prin OP.
Reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 3 cod civil raportat la art. 720 Cod procedură civilă și art. 46 Cod comercial coroborat cu art. 1.516 Cod civil: „(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
(2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu-și execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:
1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației” iar, potrivit art. 2280 Cod civil: „ Fidejusiunea este contractul prin care o parte, fidejusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”.
Pârâții, în fața instanței, au arătat că au făcut o comandă de produse cosmetice, dar pentru altcineva, care nu a plătit factura. De asemenea, au susținut că nu au putut achita penalitățile de întârziere, pe care le contestă.
Din probele administrate în cauză instanța reține, în fapt, următoarele:
Reclamanta .. PLOIEȘTI, în baza raporturilor comerciale, și-a îndeplinit obligația de a livra mărfuri la locul, la termenul și în condiții de calitate către S. M., conform facturilor fiscale anexate la prezenta cerere, principala obligație a pârâtei fiind aceea de a achita prețul în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii, neplata acesteia în termenul expres stipulat, atrăgând după sine penalități de întârziere de 1% pentru fiecare zi de întârziere în primele 30 de zile și 3% începând cu a 31-a zi de întârziere, penalitățile fiind calculate nelimitat, chiar dacă cuantumul lor depășește valoarea mărfii pentru care se datorează plata.
Potrivit prevederilor art. 1270 alin. 1 Cod civil: „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante „,acesta trebuind a fi executat cu bună credință, astfel încât, față de împrejurarea ca, în materia obligațiilor de rezultat cum este și cazul obligației de a plăti o sumă de bani, solicită instanței să aprecieze că debitoarea, deși a beneficiat de serviciul în litigiu, nu a achitat la scadență contravaloarea integrală a facturilor emise, încălcând astfel dispozițiile art. 1270 alin. 1.
Societatea reclamantă a depus diligențele necesare în vederea rezolvării litigiului pe cale amiabilă precum și prin notificarea acesteia, în speranța că va achita datoria și nu va fi nevoită să apeleze la instanța de judecată.
La data stabilită de societatea reclamantă, pentru conciliere directă, respectiv la data de 03.12.2012, nu s-a prezentat nici un reprezentant al pârâtei, aceasta ignorând intenția de soluționare a acestui diferend, pe cale amiabilă, îndeplinindu-se pe această cale, procedura concilierii directe, prevăzute de art. 720alin. 1 Cod procedură civilă.
Concilierea directă nu este însă obligatorie în cazul în speță, această procedură se aplică doar în cazul în care ambele părți sunt profesioniști, art. 7201 Cod de procedură civilă fiind modificat prin Legea nr. 71/2001.
Potrivit art. 7 pct. 4 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între ., în calitate de vânzător și S. M., în calitate de cumpărător, părțile contractante au convenit ca, în cazul neîndeplinirii în termen a obligației de plată, debitorul să achite în afara sumei datorate, penalități pentru fiecare zi de întârziere. Solicită, prin urmare, ca instanța să aprecieze că părțile au determinat anticipat, echivalentul prejudiciului, în cazul executării cu întârziere a obligației de către debitor, prevăzând astfel, în contract, o clauză penală conform art. 1538 Cod civil, conform căruia: „ clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale”. Arată că, în temeiul acestei convenții, creditorul este îndreptățit să pretindă debitorului atât executarea obligației principale, cât și clauza penală.
Instanța apreciează existența prezumției de solidaritate și asupra fidejusorului, chiar necomerciant, având în vedere prevederile art. 10 alin. 2 din contractul de vânzare-cumpărare coroborat cu prevederile art. 2280 Cod civil, conform căruia „Fidejusiunea este contractul prin care o parte, fidejusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional, calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”, vânzătorul fiind în drept să urmărească și pe fidejusor în scopul executării creanței sale pentru întreaga sumă datorată. În acest scop, s-a încercat soluționarea litigiului atât prin notificarea garantului în speranța recuperării datoriei astfel încât reclamanta să nu fie nevoită să apeleze la instanța de judecată, însă fără nici un rezultat.
Având în vedere neexecutarea obligației principale asumate de debitor prin contract și răspunderea solidară a fidejusorului pentru executarea întocmai a obligației debitorului dacă acesta nu o va executa, instanța urmează să admită prezenta acțiune și să oblige pârâții, în solidar, la plata următoarelor sume de bani, cu actualizarea în raport de rata inflației de la data când hotărârea devine executorie până la data plății efective: 274.03 RON, reprezentând contravaloare marfă livrată, conform facturilor fiscale anexate cererii, 427.49 RON, reprezentând penalități de întârziere.
Pârâții au solicitat să nu fie obligați la plata cheltuielilor de judecată întrucât au recunoscut pretențiile reclamantei la prima zi de înfățișare. Nerecunoscând pretențiile reclamantei în totalitate nu sunt aplicabile prevederile art. 275 Cod de procedură civilă, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod de procedură civilă, va obliga pârâții, în solidar, la plata sumei de 68,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxele judiciare de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta .. în contradictoriu cu pârâții S. M. și S. I., având ca obiect pretenții.
Obligă pârâții, în solidar, la plata următoarelor sume de bani, cu actualizarea în raport de rata inflației de la data când hotărârea devine executorie până la data plății efective: 274.03 RON, reprezentând contravaloare marfă livrată, conform facturilor fiscale anexate cererii, 427.49 RON, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâții, în solidar, la plata sumei de 68,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. D. M. C.
Red./tehnored.
ID/MC
5 exempl./ 3 .
Se va comunica:
- reclamantei .. – PLOIEȘTI, ., ., prin reprezentanții săi legali Director General M. BONIFATE și Director Financiar A. D.
- pârâtei S. M. – ., nr. 1089, jud. A.
- pârâtului S. I. – ., nr. 1089, jud. A.
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 31/2013. Judecătoria LIPOVA | Fond funciar. Sentința nr. 484/2013. Judecătoria LIPOVA → |
|---|
